Ziua Internațională a Romilor
| Ziua Internațională a Romilor | |
Drapelul romilor | |
| Nume oficial | Ziua Internațională a Romilor |
|---|---|
| Data | 8 aprilie |
| Asociere | Ziua Internațională a Limbii Materne, Ziua Drepturilor Omului, Zilele Memorialului Holocaustului(d) |
| Modifică date / text | |
Ziua Internațională a Romilor (8 aprilie) este o zi pentru a sărbători cultura romani și de a crește gradul de conștientizare a problemelor cu care se confruntă romii.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Ziua Internațională a Romilor, care a fost declarată în anul 1990 la cel de-al patrulea Congres Mondial al Romilor. Se celebrează, astfel, coagularea romilor într-o mișcare globală: între 6-8 aprilie 1971 a avut loc primul Congres Mondial al Romilor (Chelsfield(d) în apropiere de Londra), când s-au pus bazele Uniunii Internaționale a Romilor (Romano Internacionalno Jekhetanipe). Atunci s-a stabilit drapelul – o roată indiană pe fond verde cu albastru; și imnul internațional al romilor – melodia „Gelem, Gelem” („Mergeam, Mergeam) compusă de muzicianul Jarko Jovanovic. Ulterior, organizația dobândește statut consultativ pe lângă ONU.[1][2][3]
Declararea Zilei Internaționale a Romilor a fost rezultatul a patru decenii de activism la nivel național. Începând cu anii 1950, în Germania, comunitățile de Romi și Sinti s-au organizat în asociații al căror obiectiv principal era să-i ajute pe supraviețuitorii persecuției naziste să-și revendice dreptul la despăgubiri. Ulterior, aceste mișcări au militat pentru garantarea de drepturi civile și egalitate socială. În Franța, Ionel Rotaru a fondat “Communauté Mondiale Gitane” (Comunitatea Mondială a Romilor) în 1960 în Paris. Dizolvată în 1965 de guvernul francez, Comunitatea Mondială a Romilor a fost urmată de “Comité International Tzigane” (Comitetul Internațional Rom), condus de Vanko Rouda.[4] Obiectivul declarat al Comitetului era acela de a pune capăt asimilării forțate a romilor și de a îmbunătăți condițiile juridice și sociale ale acestora la nivel mondial. Redenumit “Comité International Rom” în 1971, organizația publica și o revistă periodică, “La voix mondiale Tsigane”. Comitetul a stabilit legături cu organizații din alte țări, precum „Gypsy Council” din Marea Britanie (înființat în 1966) și „Nordic Roma Council” din Suedia (înființat în 1973). [4]
În 1970, o mișcare internațională a romilor se cristalizase deja, culminând cu Primul Congres Mondial al Romilor, organizat de Comité International Rom. Delegați din toate zonele Europei, din Asia și America de Nord au decis adoptarea drapelului și a imnului, și au ales denumirea de "rom", un termen umbrelă care să cuprindă diversitatea identitară a romilor din diferite țări.[5]
În România, data de 8 aprilie a fost consacrată drept „Sărbătoarea etniei romilor din România” prin adoptarea Legii nr. 66/2006 de către Parlamentul României. În același timp legea mai prevede că Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor special destinate minorităților naționale, manifestările dedicate acestei zile.[2] Ministerul Culturii și celelalte autorități ale statului român sărbătoresc alături de reprezentanții minorității rome, a doua ca importanță după numărul membrilor săi, identitatea culturală, lingvistică, folclorul și tradițiile cetățenilor de etnie romă și contribuția acestora la formarea și dezvoltarea statului român.[6]
Romii și cultura lor au supraviețuit mai mult de un mileniu. În Europa, se estimează că sunt 10-12 milioane. Limba a jucat un rol-cheie în continuitatea culturii rome, iar dansurile, portul tradițional și muzica lor – cântecele de jale și baladele lungi – au inspirat ritmurile flamenco, bolero sau de jazz sau au ajuns să facă carieră în toată lumea.
Unii recunosc că sunt romi, dar nu vorbesc limba, alții, fie se definesc încă prin vechile meserii ale strămoșilor, au portul specific, păstrează limba și trăiesc sub bulibașă, fie păstrează doar limba și unele coduri tradiționale. Între ei, unii au ocupații inventate în anii tranziției sau aflate dincolo de lege, iar problemele sociale grave și prejudecățile legate de aceasta etnie au făcut ca romii să fie adeseori priviți ca cetățeni de mâna a doua, în propria țară sau în țările unde au imigrat, iar aceasta percepție a dus la discriminare, excludere, izolare, respingere, violență, persecuție.[3]
Reacții internaționale
[modificare | modificare sursă]- Papa Ioan Paul al II-lea a îndemnat pe adepții săi să trateze romii cu compasiune și respect.
- În 2003, Dalai Lama a aprins o lumânare pentru a comemora ziua.
- În 2004, Adam Ereli de la Departamentul de Stat al SUA s-a exprimat împotriva abuzurilor continue ale drepturilor omului cu care se confruntă romii și a cerut guvernelor europene să încurajeze toleranța.
- În 2006, Maud de Boer-Buquicchio, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei a declarat preocupările ei pentru cultivarea ostilității la adresa romilor și a încurajat populația romă a Europei pentru a acționa pentru îmbunătățirea condițiilor de trai precare, rezultat al discriminării îndelungate și pe scară largă.[7]
- În 2009, Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a vorbit despre angajamentul SUA pentru protejarea și promovarea drepturilor romilor în întreaga Europă.[8]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Gianina, Clop (). „8 aprilie - Ziua Romilor”. VeDem Just. Accesat în .
- 1 2 agerpres.ro. „8 aprilie - Ziua internațională a romilor” (în engleză). agerpres.ro. Accesat în .
- 1 2 geopress (). „Romii, cultura supraviețuirii. În 8 aprilie, de Ziua Mondială a Romilor, câteva pagini de istorie”. tvrinfo.ro. Accesat în .
- 1 2 Council of Europe. „Institutionalisation and Emancipation”. Council of Europe. p. 2. Accesat în .
- ↑ Angéla Kóczé; Márton Rövid. „Pro-Roma global civil society: acting for, with or instead of Roma?” (în engleză). research.ceu.edu. Accesat în .
- ↑ „8 aprilie - Ziua Internațională a Romilor | Ministerul Culturii”. www.cultura.ro. Accesat în .
- ↑ „Council of Europe Deputy Secretary General concerned at mounting anti-Gypsy feelings in Europe”. Center for the Study of Democracy. Arhivat din original la .
- ↑ „Secretary Clinton's Message on International Roma Day”. state.gov. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Kóczé, A., & Rövid, M. (2012). Pro-Roma global civil society: acting for, with or instead of Roma? In M. Kaldor, H. L. Moore, & S. Selchow (Eds.), Global Civil Society 2012: Ten Years of Critical Reflection (pp. 110-122). Palgrave Macmillan. https://doi.org/10.1057/9780230369436_7