Glosar de economie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Acest glosar conține termeni din domeniile: politică economică, finanțe, marketing, contabilitate, bănci, comerț, asigurări, legislația și protecția muncii.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

A[modificare | modificare sursă]

  • abandon al produsului - decizie strategică de retragere a unui produs/mărci de pe piață, în urma evaluării consecințelor negative (financiare, comerciale, tehnologice și umane) ale menținerii sale.
  • abandon vamal - modalitate de reglementare a unei operațiuni de import-export, prin care proprietarul mărfii, în anumite condiții excepționale, cedează drepturile sale depozitarului mărfii în schimbul unei indemnizații.
  • abatere - în marketing, diferența între calitatea reală a unui produs și calitatea pe care trebuie să o îndeplinească; nerespectarea acestei calități atrage după sine sancțiuni sau retragerea produsului de pe piață.
  • abatere fiscală - parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
  • abatere monetară - factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
  • abonament:
- contract, convenție prin care o persoană obține, în schimbul unei sume de bani, dreptul de a folosi anumite servicii publice, de a primi reviste sau ziare, de a călători cu mijloace publice de transport etc, pe o anumită perioadă de timp; sumă care reprezintă contravaloarea acestei convenții;
- document de transport care permite utilizarea unui mijloc de transport regulat, la preț forfetat, pe o anumită perioadă de timp.
  • abraziune - pierdere în greutate a unei monede, din cauza uzurii în timpul circulației.
  • absenteism - absența unui salariat de la locul de muncă.
  • abundență - stare a economiei, a pieței, caracterizată prin menținerea cantităților de mărfuri și bunuri oferite, care să răspundă cererii; altă denumire: economie post-deficit.
  • accept:
- consimțământ scris pe o poliță prin care o persoană desemnată de emitentul poliței se obligă să plătească beneficiarului, la scadență, suma prevăzută în poliță;
- consimțământ acordat pentru realizarea unei convenții economice.
  • acceptare:
- consimțământ al cumpărătorului pentru achitarea unei cereri de plată emise de furnizor; accept;
- semnătură de aprobare pusă pe o poliță, prin care semnatarul se obligă să plătească, la scadență, suma din polița respectivă.
  • acceptare a unei livrări - acceptarea de către deținătorul unui contract futures a livrării mărfii care reprezintă activul de bază.
  • acciză - impozit indirect perceput în unele țări, asupra unor bunuri de consum.
  • achitare - plătire, lichidare a unei datorii, a unei obligații etc.
  • achizitor - persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale.
  • achiziție:
- formă de comerț care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); sinonim: achiziționare;
- bun obținut prin această formă de comerț;
- procurare, cumpărare de obiecte.
  • achiziție publică - obținerea de către o persoană juridică achizitoare, definitivă sau temporară, de bunuri prin contract de cumpărare, închiriere sau antrepriză, inclusiv servicii legate de furnizarea respectivelor bunuri sau investiții publice, cu condiția ca valoarea acestor servicii să nu depășească valoarea bunurilor sau investițiilor publice cărora le corespund.
  • achiziționare:
- procurare prin contracte comerciale speciale a unor produse, materiale etc.;
- cumpărare de obiecte de artă, antichități, valori imobiliare etc.
  • acont (scris și aconto) - sumă de bani plătită ori încasată înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, în contul prețului (ca garanție); denumire populară: arvună.
  • acord - formă de plată a muncii în raport cu rezultatele obținute.
    • acord comercial - înțelegere între două sau mai multe state cu privire la schimbul reciproc de mărfuri.
    • acord de cliring - acord prin care se efectuează compensarea datoriilor reciproce, indiferent de proveniența comercială sau financiară a acestor datorii.
    • acord de plăți - înțelegere între două sau mai multe state cu privire la modul de lichidare a creanțelor și a obligațiilor bănești reciproce.
    • acord de servicii - vezi garanție extinsă.
    • acord global - formă de organizare și de plată a muncii prin care se leagă nemijlocit mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.
    • acord progresiv - plata muncii în proporție crescândă, în raport cu depășirea normei.
    • acord swap - acord bilateral între băncile centrale prin care părțile semnatare se obligă să-și pună la dispoziție, la cerere, o sumă de bani.
  • acreditat - persoană care beneficiază de un credit.
  • acreditiv:
- sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deservește un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedește predarea mărfurilor în condițiile stabilite înainte prin contract;
- sumă de bani depusă de o persoană la o casă de economii pentru a-i sta la dispoziție (la cerere) la o altă unitate.
  • acreditiv revolving - forma de acreditiv care prevede realimentarea automată, pe măsură ce se consumă, a sumei prevăzute inițial, până la valoarea sa nominală, pe toata durata de valabilitate a acreditivului.
  • activ:
- (despre operații economice, balanțe, bugeturi) cu venituri sau resurse mai mari decât cheltuielile; care se soldează cu un beneficiu, cu un profit;
- totalitatea mijloacelor econimice care aparțin unei persoane juridice; parte a bilanțului în care sînt înscrise aceste mijloace.
- sistem în care salariații unei întreprinderi sunt coproprietari ai unei părți din acțiuni;
- totalitatea posesorilor acțiunilor unei societăți comerciale.
  • acțiune - hârtie de valoare, care reprezintă o cotă dinainte stabilită, din capitalul unei societăți și care dă deținătorului dreptul să primească dividende.
  • acumulare - proces economic complex de formare și de utilizare a unei părți din venitul societății pentru constituirea capitalului necesar producerii de bunuri în viitor.
  • adaos comercial - sumă adăugată de către comercianți la prețul unui produs.
  • administrație - specialitate care se ocupă cu studierea legilor administrative, cu sistemul organizatoric etc; teoriile, regulile după care se orientează această specialitate.
  • ad valorem - (despre calcularea taxelor vamale) după valoare.
  • adunarea (generală a) acționarilor - formă a managementului unei societăți comerciale pe acțiuni, constând în participarea posesorilor de acțiuni la luarea deciziilor privitoare la societatea respectivă.
  • advertising - totalitatea procedeelor prin care un mesaj (un produs, un serviciu, o idee etc.) este promovat către public; publicitate.
  • advertising plan - proiect în care sînt specificate scopul campaniei, metodele ce vor fi aplicate și metodele prin care sînt măsurate rezultatele campaniei; plan de publicitate.
  • afacere:
- activitate comercială, industrială (productivă), financiară, desfășurată în scopul obținerii de profit; vezi și om de afaceri;
- tranzacție financiară, comercială sau industrială, bazată uneori pe speculă sau pe speculații;
- acțiune din care rezultă un profit.
  • afacerism - termen depreciativ ce se referă la realizarea de profituri personale prin afaceri sau mijloace aflate la limita legii sau uzând de relațiile și de poziția socială, profesională, politică etc. a cuiva.
  • aflux - cantitate mare, abundență (de bani, mărfuri etc. aduse de scurt timp).
  • agent comercial - angajat al unei firme, însărcinat cu promovarea activităților acesteia și cu încheierea contractelor.
  • agent de publicitate - persoană angajată de o firmă comercială pentru a face reclamă mărfurilor ei.
  • agent de vânzări - colaborator al unei firme, însărcinat să vândă produsele, serviciile etc. oferite de aceasta.
  • agent economic - reprezentant al unei societăți comerciale; persoană fizică sau juridică care participă la viața economică a unei societăți comerciale.
  • agentură - casă de afaceri condusă de un agent; agenție; totalitatea afacerilor efectuate de o astfel de instituție.
  • agenție:
- societate comercială specializată care exercită funcția de intermediar în diverse tratate de afaceri, angajamente etc.;
- reprezentanță, filială sau sucursală a unei instituții sau întreprinderi, care desfășoară o activitate locală, fiind situată în alt punct decît acela în care se află sediul principal, cu o competență teritorială mai largă.
  • agenție de voiaj - societate comercială care furnizează diverse servicii privitoare la călătorii și vacanțe, precum vânzări de bilete de călătorie, rezervări hoteliere etc.
  • agenție de publicitate - agenție care se ocupă cu diversele forme de reclamă, pentru a atrage interesul public asupra unui produs, a unei activități, a unei întreprinderi etc.
  • agenție economică - reprezentanță a unei țări într-o țară străină, care efectuează operații economice internaționale.
  • agenție imobiliară - societate comercială care se ocupă cu vânzarea, cumpărarea și închirierea imobilelor și a terenurilor.
  • agio:
- diferență între valoarea nominală a unei monede sau hârtii de valoare și prețul pieței; câștig rezultat din speculațiile bazate pe asemenea diferențe;
- ansamblu de taxe reținute de bănci.
- sistem care preconizează menținerea agriculturii ca principală ramură a economiei;
- orientare în gândirea economică care acordă prioritate dezvoltării agriculturii.
  • agregat monetar - parte constitutivă a masei (semi)monetare dintr-o țară cu economie de piață, a lichidităților de plată în totalitatea lor.
  • ajutor de șomaj - sprijin bănesc acordat persoanelor disponibilizate de la locul de muncă pe o perioadă de timp limitată.
  • à la baise - operațiune speculativă la bursă care constă în vânzarea pe termen a diferitelor hârtii de valoare sau mărfuri, la un curs ridicat, pentru ca la scadență, să le redobândească la cursuri mai scăzute și să le revândă la nivelul cursurilor din momentul încheierii tranzacției, obținând profit din această operațiune.
  • alocare - prevedere (într-un buget), destinare de bani, materiale, obiecte etc. pentru un scop anumit.
  • alocație:
- sumă acordată de stat sau de o instituție pentru un anumit scop;
- indemnizație acordată de stat, în anumite condiții, unei persoane.
- totalitatea plăților eșalonate ale unui împrumut; stingere treptată a unei datorii;
- evoluția deprecierii fizice și morale în timp a mijloacelor fixe.
  • amortizare:
- stingere prin plăți succesive a unei datorii (publice sau particulare) sau a unei investiții, prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor;
- înlocuire treptată a capitalului fix al unei societăți comerciale prin cote anuale repartizate asupra prețului de cost al produselor.
  • analist de piață - persoană care se ocupă cu studiul situației, al tendinței piețelor de capital.
  • anatocism - capitalizare a dobânzii unei sume împrumutate; dobândă la dobândă.
  • andosant - vezi andosator.
  • andosare - indicare în scris pe reversul unui cec, al unei polițe etc. a numelui persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea cecului.
  • andosatar - persoană care beneficiază prin andosare de un cec, de o poliță etc.
  • andosator - persoană care andosează un cec, o poliță; andosant.
  • an financiar (sau bugetar) - ziua de deschidere a unui cont, de la care începe calcularea profitului pînă la scadență.
  • angajament:
- obligație asumată în scris de o societate comercială față de bancă, la contractarea unui credit, cu privire la utilizarea și rambursarea acestuia;
- contract prin care o persoană își pune serviciile sale la dispoziția unei alte persoane sau a unei instituții și care prevede condițiile de angajare.
  • angajare:
- încadrare ca salariat într-un loc de muncă (prin încheierea unui contract).
- intrare a cuiva într-o afacere, într-o colaborare etc.
  • angajat -(persoană) încadrată într-un loc de muncă și care își oferă serviciile în schimbul unei remunerații.
  • angajator - persoană care încadrează pe cineva într-un loc de muncă.
  • angro - (în legătură cu vânzarea și cumpărarea mărfurilor, în opoziție cu în detaliu) în cantitate mare; cu ridicata.
  • angrosist -(persoană, societate comercială) care cumpără și vinde marfă angro.
  • antecalcul(ație) - calcul anticipat al costului sau al prețului unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări.
  • antedeviz - evaluare scrisă prealabilă a prețului de cost al unei construcții proiectate; sinonim: deviz de antecalculație.
  • antidumping - politică comercială de apărare a unei țări împotriva unui dumping străin, mai ales prin aplicarea unei taxe vamale protecționiste.
  • antitrust - (despre legi, reglementări, instituții) care, pentru a apăra libertatea concurenței, se opune formării monopolurilor, extinderii trusturilor.
  • antrepozit - clădire amenajată pentru depozitarea stocurilor de mărfuri sau de materiale cu scopul de a fi conservate, de a fi supuse unui control vamal etc.
  • antrepozit fiscal - locul unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat, în condițiile prevăzute de Codul fiscal.
  • antreprenor:
- persoană fizică sau juridică ce execută lucrări în antrepriză; persoană care conduce o antrepriză;
- tip de agent economic, reprezentativ în economia de piață, care adoptă un comportament de esență activă și novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concurență, risc și inițiativă privată; sinonim: întreprinzător.
  • antreprenor general - antreprenor care contractează totalitatea lucrărilor prevăzute într-un proiect și devizul corespunzător și care răspunde pentru execuție în fața beneficiarului, indiferent dacă execută lucrările cu forțe proprii sau folosind subantreprenori.
  • antreprenoriat - conducere a unei antreprize.
  • antrepriză:
- sistem de organizare și de executare a unor lucrări industriale, de construcții, comerciale etc. pe bază de contract inițial și eșalonare a operațiilor;
- afacere comercială sau industrială.
  • anuitate:
- sumă (induzând o parte din capital și dobânda corespunzătoare) plătită în fiecare an spre a lichida treptat o datorie, un credit;
- sumă ce se plătește anual pentru o asigurare.
  • aparat comercial - ansamblul antreprizelor care participă la distribuirea bunurilor de consum sau la realizarea unor servicii în domeniul comerțului.
  • aplicant - persoană care face o cerere de finanțare a unui proiect, de acordare a unei burse etc.
  • aplicație:
- operație de vânzări-cumpărări simultane, în același curs de bursă, în cadrul bursei sau în afara ei;
- cerere (de finanțare a unui proiect, de acordare a unei burse etc), redactată pe un formular tip, emis de instituția care urmează să o evalueze.
  • aprecierea stocurilor - creșterea pe piață a valorii stocurilor, cauzată în general de inflație.
  • apreciere valutară - creștere a valorii monedei unei țări, exprimată în unitatea monetară a altei țări.
  • apuntamente - (termen învechit) retribuție fixă (lunară sau anuală) a unui funcționar (în special din sectorul particular).
  • arbitraj:
- soluționare a unui litigiu de către persoane autorizate sau stabilite de ambele părți în conflict;
- operație bancară de aflare a celei mai avantajoase piețe pentru cumpărarea sau vânzarea valorilor de bursă.
  • arbitraj de stat - instanță anume instituită, care rezolvă litigiile dintre societăți comerciale și instituții.
  • arbitru de stat - angajat al arbitrajului de stat, care judecă litigiile patrimoniale dintre organele și instituțiile de stat, dintre organizațiile și întreprinderile economice ale statului.
  • arendă:
- cedare a dreptului de folosință a unui bun, de obicei teren agricol, pe un timp determinat, în schimbul unei plăți; folosire a unui bun astfel cedat;
- sumă plătită proprietarului pentru arendare.
  • arierate - datorii bănești restante, nerambursate la scadență.
  • articol:
- diviziune într-un document oficial, marcată de obicei printr-un număr de ordine sau printr-o literă;
- diviziune într-un buget, într-un plan financiar etc., care conține denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli;
- obiect care se vinde în comerț; sinonim: bun economic.
  • arvună - vezi acont.
  • asanare - lichidare a unei stări de fapt, a unui proces sau fenomen cu caracter negativ existent la un moment dat în economie sau într-un sector al acesteia, cu scopul de a crea condițiile pentru realizarea cerințelor momentului respectiv.
  • asiadolar - denumire generică dată dolarilor și celorlalte valute care fac obiectul tranzacțiilor pe piețele din Singapore și Hong Kong.
  • asietă - mod de fixare a impozitelor datorate statului, în funcție de fiecare subiect impozitabil, de materialul impozabil și de impozitul datorat statului.
  • asignare - afectare a unui fond pentru plata unei datorii, a unei rente; emitere a unui mandat de plată.
  • asignat:
- bon de tezaur emis de Adunarea Națională a Franței în timpul Revoluției din 1789, pentru a finanța datoria publică, convertibil în aur, a cărui valoare era garantată de vânzarea bunurilor naționalizate de revoluție;
- nume dat în trecut bancnotei în unele țări; numele primelor bilete de stat create în Rusia de Ecaterina II, în 1768.
- operație financiară, decurgând dintr-un contract sau dintr-o obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voința acestuia (accidente, cutremure, incendii, furturi etc);
- contract, poliță în care se specifică obligația asigurătorului ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voința acestuia.
  • asigurare de sănătate - formă a asigurărilor prin care persoanele asigurate au dreptul la servicii medicale, materiale și la medicamente.
  • asigurat - persoană fizică sau juridică ce a încheiat o convenție, un contract de asigurare sau care beneficiază de asigurările sociale.
  • asigurări sociale (de stat) - formă de ocrotire a populației prin asigurarea (de către stat), în schimbul unei cotizații lunare, de indemnizații, prestări de servicii în cazul bolii, invalidității, bătrâneții etc.
  • asistat - (persoană) care beneficiază de asistență socială.
  • asistent managerial - persoană care lucrează în strânsă legătură cu conducătorul unei întreprinderi, al unui proiect etc, căruia îi oferă consultanță tehnică, specializată sau profesională.
  • asistență socială - sistem de ajutorare acordat unui individ, unei familii, unei colectivități care se află într-o situație defavorizată.
  • asociat unic - persoană care a înființat singură o societate comercială cu răspundere limitată.
  • asociație comercială - organizație a firmelor care acționează în același domeniu al afacerilor, reprezentându-le interesele.
  • asociație economică - grup de persoane fizice sau juridice reunite pe baza unui interes comun și a liberei inițiative, în scopul folosirii în comun a anumitor mijloace.
  • asortiment - ansamblu de produse sau de mărfuri de aceeași categorie, dar de forme, calități etc. diferite.
  • atomicitate - caracteristică a unei piețe care este compusă din numeroși cumpărători și vânzători, fără ca vreunul dintre ei să fie preponderent.
  • aucțiune - vânzare publică a unor bunuri; vânzare la licitație.
  • audit - revizie contabilă detaliată a conturilor unui agent economic, făcută cu scopul de a descoperi erori sau fraude.
  • austeritate - totalitatea limitărilor impuse de politica economică a unui guvern cheltuielilor publice sau dorite în consumul privat pentru a ajunge la o însănătoșire economică; exemplu: buget de austeritate.
  • autocalculare - acțiunea de a-și calcula singur impozitele sau alte sume de bani care urmează a fi plătite.
  • autoconducere - conducere a activității sociale, economice etc. a unei societăți comerciale, a unei subdiviziuni teritoriale de însăși colectivitatea care desfășoară această activitate sau de către reprezentanții acesteia.
  • autoconsum - folosire de către un producător a produselor realizate de el pentru consumul propriu.
  • autocontrol - control exercitat de către lucrători sau de către societăți comerciale asupra rezultatelor activității acestora.
  • autodotare - (despre societăți comerciale, instituții) procurare prin mijloace proprii cele necesare activității sau funcționării.
  • autofinanțare - (despre societăți comerciale, instituții) finanțare din fonduri proprii.
  • autogestionare - gestionare de către o persoană a propriilor afaceri; operație prin care manevrarea banilor și gestionarea afacerii se face de una și aceeași persoană.
  • autogestiune - gestionare a unei societăți comerciale, instituții, asociații de către angajații acesteia sau de către cei care activează în interiorul acesteia.
  • autoimpunere:
- contribuție bănească fixată și dată de bunăvoie de către o colectivitate pentru o lucrare de interes public;
- calculare de către sine însuși a impozitelor.
  • autonomie financiară - situație a unui serviciu care își stabilește singur încasările și cheltuielile, având gestiune financiară independentă de aceea a organului care l-a creat și care îl controlează.
  • aval - garanție specială de plată a unei cambii.
  • avalist - persoană fizică sau juridică, alta decât giranții, care garantează în plus plata cambiei.
  • avalizare - operațiune financiară care constă în garantarea de către o persoană a îndeplinirii obligațiilor asumate de unul dintre semnatarii unei cambii.
  • avans - sumă de bani, cantitate de bunuri dată sau primită cu anticipație în contul unor servicii, al unor materiale, la încheierea unui contract etc.
  • avansare - promovare într-un grad, într-o funcție ierarhică (superioară).
  • avere - (mai ales la plural) totalitate a bunurilor care se află în posesia unei persoane sau a unei colectivități; avut, avuție, bogăție, stare.
  • avere națională - bogăția unei națiuni.
  • aviz de plată - înștiințare prin care cineva este informat că trebuie să achite o anumită sumă de bani.
  • avuție națională (sau a unei țări) - totalitatea valorilor materiale și spirituale de care dispune o țară, un popor la un moment dat; patrimoniu național.
  • ax promoțional - element psihologic, motor al conținutului publicității, care se face în jurul unui produs nou.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

B[modificare | modificare sursă]

  • B2B - vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu pentru a folosi unor alte necesități decât cele de consum personal. Cumpărătorul poate fi o fabrică, un mediator de vânzări, un corp guvernamental, o instituție non-profit, sau orice altă organizație care nu se identifică la nivelul unui consumator individual.
  • B2C - vânzarea pentru consum personal. Cumpărătorul poate fi un individ, o familie sau un alt grup, care cumpără pentru a folosi produsul pentru nevoi personale.
  • babysitter - persoană angajată să supravegheze un copil în absența părinților.
  • back office (personal de ~) - personalul administrativ al unei companii care nu intră în contact direct cu clienții; de ex: departamentele de IT, contabilitate, resurse umane etc.
  • baisse - speculație la bursă practicată la operațiuni de vânzări pe termen, constând în vânzarea titlurilor de valoare sau a mărfurilor la un curs ridicat cu scopul de a le răscumpăra, la expirarea termenului, la un curs mai scăzut.
  • balanță comercială (a unei țări) sau balanța comerțului exterior - raportul dintre valoarea generală a importului și cea a exportului.
  • balanță comercială activă - predominarea exportului față de import.
  • balanță comercială pasivă (sau deficitară) - predominarea importului față de export.
  • balanță contabilă - situație recapitulativă și periodică ce regrupează la un moment dat sumele și soldurile conturilor debitoare și creditoare.
  • balanță de plăți - sistem de conturi care cuprinde sinteza tranzacțiilor economice și financiare ale unei economii (de regulă, a unei țări) cu restul lumii, pe o anumită perioadă (de regulă un an).
  • balanță de verificare - operație contabilă de totalizare a cifrelor din debit și a celor din credit.
  • ban - unitate monetară și monedă, egală cu a suta parte dintr-un leu.
  • bancă - instituție financiară care execută operații de plată și de credit (și organizează circulația bănească).
  • bancă comercială (sau de depozit) - bancă specializată în păstrarea temporară a capitalurilor disponibile, în acordarea de credite și în efectuarea de operații de comision.
  • bancă de credit ipotecar - bancă specializată în acordarea de împrumuturi (pe termen lung), garantate cu bunuri imobiliare, pentru achiziția de locuințe, de terenuri etc.
  • bancă de depozit - vezi bancă comercială.
  • bancă de emisiune - bancă învestită de autoritatea de stat cu dreptul de a emite bancnote.
  • bancă de investiții - bancă specializată, prin care se constituie, la dispoziția clienților, fondurile necesare pentru lucrările de reconstrucție și de investiții.
  • bancher - posesor de capital bănesc, care, cu titlu de împrumut și în schimbul unei dobânzi sau al unei părți din profit, pune capitalul său la dispoziția altor persoane sau instituții; proprietar sau mare acționar al unei bănci.
  • bancnotă - hârtie-monedă emisă de o bancă (națională), folosită ca mijloc de plată.
  • bancocrație - afirmare puternică a puterii politice a capitalului bancar.
  • bancomat - automat securizat aparținând unei bănci, care eliberează bani în numerar persoanelor fizice sau permite plata unor facturi, accesul la cont făcându-se pe baza unui card magnetic.
  • bancrută - stare de încetare a plăților din vina debitorului, declarată de tribunal și care atrage asupra acestuia, în mod automat, falimentul cu toate consecințele aferente.
  • banderolă - fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj (al unei mărfi) sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control spre a împiedica deschiderea frauduloasă.
  • bani - echivalent general al valorii mărfurilor (fiind ei înșiși o marfă); constau în monede de metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată.
  • barem - nivel al unei contribuții financiare, stabilit în prealabil.
  • bariere netarifare - instrumente ale politicilor necomerciale, folosite de stat pentru a proteja economia națională împotriva concurenței altor țări.
  • bariere vamale - obstacole cuprinse într-un sistem de măsuri și instrumente prin care statul urmărește să apere și să protejeze economia națională de concurența străină.
  • barter - schimb de mărfuri de valori egale între doua firme, fără intervenția transferurilor bănești; sinonim: troc.
  • bazar - complex comercial de tip oriental, format dintr-un șir de prăvălii și tarabe, unde se vând obiecte diverse.
  • bază (economică):
- loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., cuprinzând și instalațiile necesare spre a putea servi ca temei, ca punct de plecare pentru o anumită activitate;
- întreprindere auxiliară prevăzută cu depozite, ateliere etc., care deservește o anumită ramură a industriei sau o anumită regiune; exemple: bază de materii prime, bază de aprovizionare;
- totalitatea relațiilor de producție într-o etapă a dezvoltării sociale.
  • bear - investitor de pe piața bursieră care intenționează să profite de scăderea prețurilor.
  • bear market - piața bursieră aflată pe trend descrescător.
  • BEI - Banca Europeana de Investiții - instituție a Uniunii Europene cu atribuția de a favoriza prin acordarea de împrumuturi pentru investiții, dezvoltare, integrare și cooperare economică.
  • beneficiere - obținere a unui profit financiar din activitatea unei societăți comerciale, pe baza deținerii unor acțiuni ale acesteia.
  • beneficiu:
- câștig, profit sau folos de care se bucură cineva sau pe care-l are cineva din ceva;
- profit financiar al unei societăți comerciale, diferență dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de acestea.
  • beneficiu brut - excedent global al vânzărilor asupra cumpărătorilor; diferență între prețul de vânzare al unui bun sau serviciu și costul lui direct.
  • beneficiu comercial - vezi beneficiu industrial.
  • beneficiu de inventar - profit provizoriu, sub rezerva controlului ulterior.
  • beneficiu distribuit - parte a beneficiului net atribuit acționarilor unei societăți comerciale prin decizia adunării generale a acționarilor, după plata impozitelor și constituirea rezervelor.
  • beneficiu industrial - categorie de impozit pe venituri celor care practică profesiuni comerciale sau industriale; altă denumire: beneficiu comercial.
  • beneficiu în natură - dreptul unei părți de a folosi, fără restricții în beneficiu propriu bunul sau proprietatea altei persoane, în orice mod în care el ar considera util.
  • BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost înființată în 1991 la momentul în care prăbușirea comunismului în Europa centrală și de sud-est făcea ca țările foste sovietice sau aflate în sfera de influență sovietică să aibă nevoie de sprijin pentru a crea un nou sector privat într-un mediu democratic. Astăzi, BERD folosește investițiile pentru a ajuta la construirea economiilor de piață și ale democrațiilor în 27 de țări din Europa și Asia centrală, fiind cel mai mare investitor unic din regiune și mobilizând investiții străine directe semnificative peste propriile sale mijloace de finanțare.
  • bestseller - carte, disc sau alt produs asemănător care, prin numărul de exemplare vândute, este în fruntea produselor de același fel.
  • bianco - (despre un document financiar) în alb, necompletat.
  • bid - preț la care un cumpărător s-a oferit să achiziționeze o valută, un produs sau serviciu.
  • bilanț - tablou contabil al activului și pasivului unei societăți comerciale sau activități financiare, economice, tehnice etc. într-o perioadă de timp.
  • bilanțier:
- registru de înscriere a bilanțurilor;
- (contabil ~) contabil specializat în bilanțuri.
  • bilet de bancă - bancnotă.
  • bilet de (sau la) ordin - titlu de credit prin care semnatarul se angajează față de beneficiar să plătească o anumită sumă de bani, la scadență; cambie.
  • bilete de tezaur - bani de hârtie neconvertibili, puși în circulație de stat, de obicei în cupiuri mai mici decât bancnotele.
  • bilet ipotecar - hârtie de valoare emisă de stat și garantată cu ipoteci asupra unor domenii ale acestuia.
  • bimetalism - sistem monetar bazat pe valoarea a două metale-etalon, aur și argint; teorie care preconizează o asemenea bază a sistemului bănesc.
  • BIRD - (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare) instituție înființată în 1944, cu scopul inițial de a finanța și reconstrui economiile europene slăbite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; vezi și Banca Mondială.
  • birou de plasare - oficiu care se ocupă cu plasarea șomerilor în locuri de muncă.
  • blocadă economică - izolare a unui stat sau a unui grup de state, întreprinsă de un alt stat sau de alte state, în scopul subminării economiei primelor.
  • blocaj economic - blocaj financiar generalizat la nivelul economiei unui stat.
  • blocaj financiar - neîndeplinire de către un agent comercial a angajamentelor de plată din cauza lipsei de lichidități.
  • blocare:
- suspendare (temporară) a folosirii unor credite, conturi, a unor produse etc.;
- interzicere (temporară) a ocupării unui post vacant în sistemul bugetar.
  • blocare a contului - sistare de către bancă a plăților din contul de decontare al unei persoane fizice sau juridice.
  • block exemption - exceptare pe categorii, termen folosit în domeniul ajutorului de stat.
  • blockbuster - un film sau o piesă de teatru ce a înregistrat un succes semnificativ la public.
  • board - consiliu de conducere al unei companii sau organizații.
  • bogăție:
- vezi avere;
- resursele naturale ale unei țări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, devin bunuri utilizate de întreaga societate.
  • bon:
- act care conferă deținătorului său dreptul de a primi sau de a beneficia de ceva; exemplu: bon de expediție;
- bilet provizoriu pe baza căruia se achită o marfă, un bun etc.; exemplu: bon de materiale;
- notă care face dovada plății unei mărfi; exemplu: bon de casă;
- hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituție financiară recunoscută de stat.
    • bon fiscal - bilet eliberat de casa de marcat prin care clientul face dovada cumpărării unei mărfi sau unui serviciu; o copie a acestuia se regăsește în registrul de casă.
  • bond - termen anglo-saxon pentru un titlu negociabil de împrumut pe termen lung sau mediu ce conține un drept de creanță asupra firmei emițătoare.
  • bon de tezaur - obligație emisă de stat pentru sume împrumutate pe termen scurt sau mediu în vederea atragerii de fonduri private.
  • bonier - carnet din care se detașează bonuri; carnet de bonuri.
  • bonificare (sau bonificație; vezi și bonus):
- scădere din valoarea unei facturi drept despăgubire pentru lipsa, pierderea sau deteriorarea unei mărfi; reducere de prețuri.
- sumă de bani care reprezintă o reducere sau este acordată drept despăgubire pentru prejudiciile aduse.
  • bonitare:
- determinarea valorii economice a unui bun în baza unor criterii stabilite;
- evaluarea calității apelor, solurilor, raselor de animale, plantelor, semințelor etc, prin determinarea bonității; clasificare după calitate.
  • bonitate:
- încredere de care beneficiază cineva din partea unei bănci atunci cînd solicită un credit; solvabilitate;
- situație economico-financiară bună a celui care solicită un credit;
- capacitatea unui teren, a unei ape de a da o anumită producție prin exploatare; valoarea economică a unui teren sau a unei ape.
  • bonus - primă, premiu, gratificație, stimulent; vezi și bonificare.
  • bonus-malus - sistem prin care prima de asigurare poate fi redusă (bonus) dacă în anul anterior asiguratul nu a fost despăgubit, sau poate fi mărită (malus) dacă asiguratul a fost despăgubit. în felul acesta se urmărește o încurajare a asiguraților prudenți și o descurajare a celor care, din diverse motive, înregistrează daune mari.
  • booking clerk - funcționar la companiile maritime și aeriene, însărcinat să vândă bilete și să facă rezervările corespunzătoare de locuri.
  • boom:
- perioadă de avânt economic sau de prosperitate rapidă, caracterizată prin creșterea producției, a profiturilor, a consumului și investițiilor, prin intensificarea speculațiilor la bursă, prin umflarea prețurilor mărfurilor și a cursului hârtiilor de valoare, prin scăderea șomajului etc. și care este de scurtă durată și este urmată, de obicei, de o stare de depresiune;
- creștere bruscă a valorii acțiunilor la bursă.
  • borderou - tabel sau listă în care sunt înregistrate sumele unui cont, actele unui dosar etc.
  • boutique - magazin mic și luxos, cu mărfuri, în general de serie mică.
  • boxpalet - cutie metalică cu pereți din plase de sârmă, folosită ca suport sau ca ambalaj pentru depozitarea și manipularea mărfurilor.
  • brain-drain - emigrarea personalului cu înaltă calificare către alte state datorită conflictelor, lipsei de oportunități sau stării economice precare.
  • brand - vezi marcă comercială.
    • brand reinforcement - activitate care are ca scop să-i facă pe consumatorii care au încercat un anumit brand să repete cumpărarea lui și să atragă noi clienți; reîmprospătarea brandului este un obiectiv cheie pentru stadiul de creștere din ciclul de viață al produsului.
  • branding - construirea unei imagini favorabile pentru un produs sau o companie, în vederea diferențierii față de competitori din perspectiva clienților.
    • branding extern - acțiunea de a da nume străine unor produse autohtone pentru a amplifica impactul asupra potențialilor cumpărători.
  • break-up point - suma recuperată din vânzarea elementelor patrimoniale unei companii, când are loc desființarea acesteia.
  • brief (publicitar) - rezumat privind termenii în care se desfășoară o campanie publicitară care cuprinde informații privind obiectivele, strategia de acțiune și bugetul necesar.
  • briefing - reuniune de scurtă durată în care se dau informații, se hotărăsc obiectivele și metodele de acțiune ale unui anumit plan, program.
  • broker - agent de bursă care intermediază încheierea contractelor comerciale între vânzător și cumpărător, schimbă cupoanele în acțiuni, cumpără și vinde acțiuni sau negociază scrisorile de schimb etc.
  • brokeraj - activitate de intermediere efectuată de broker.
  • brown goods - termen generic pentru televizoare și aparate radio, derivând de la culoarea maronie a carcaselor de lemn utilizate inițial la confecționarea acestora. A se vedea și white goods.
  • brut:
- (despre venituri, produse etc) din care nu au fost scăzute cheltuielile de producție, impozitele, pierderile sau alte scăzăminte aferente; vezi și: beneficiu brut, produs intern brut, produs național brut, salariu brut, salariu de bază minim brut
- (despre greutatea mărfurilor) care este calculat împreună cu ambalajul.
  • bruto - în total, fără a scădea greutatea ambalajului; fără a scădea cheltuielile sau impozitele (dintr-un venit).
  • BTL - servicii de publicitate neconvențională; termen folosit în publicitate pentru a indica cheltuielile cu mijloacele de promovare în afara mijloacelor media, cum sunt cele cu promovarea vânzărilor, marketing direct, merchandising, relații publice, sponsorizare, mecenat, crearea de evenimente, participarea la saloane, expoziții comerciale etc. (below the line)
  • BUBOR - rata media a dobânzii pentru împrumuturile acordate pe piața interbancară. Rata dobânzii percepute de o bancă pentru creditele acordate este mai mare decât BUBOR, întrucât, din suma încasată, banca trebuie să acopere costul resurselor obținute din credite pe piața interbancară.
  • buget:
- totalitatea calculelor veniturilor și cheltuielilor unui stat; sumă care rezultă din astfel de calcule; vezi și: legea bugetului, instituție bugetară;
- totalitatea sumelor de care dispune o instituție publică pe o perioadă de timp determinată; plan financiar, program de cheltuieli ale unei societăți comerciale sau ale unui sector din aceasta;
- totalitatea prevederilor de venituri și cheltuieli ale unei familii sau ale unei persoane pentru o anumită perioadă; sumă de care dispune o familie, o persoană, pentru anumite cheltuieli.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

C[modificare | modificare sursă]

  • caiet catalog - catalog de expoziție sub formă de caiet.
  • caiet de sarcini - document care descrie cerințele generale ale clienților către bunurile și serviciile unui contractor sau condițiile tehnice, de calitate, termenele și programele de lucru etc. privitoare la executarea unei lucrări.
  • caiet de prezență - listă în care semnează cei prezenți la un curs, la serviciu etc.
  • calcul economic - ansamblu de operații efectuate de un agent economic în scopul comparării costurilor cu beneficiile legate de o acțiune oarecare.
  • calfă - (termen învechit) lucrător calificat după o perioadă de ucenicie.
  • calificare - pregătire profesională, teoretică și practică, de un anumit nivel, într-un anumit domeniu; titlu obținut în urma trecerii unor examene sau a unor probe.
  • calitate (a unui produs) - totalitatea proprietăților intrinseci și extrinseci ale unui produs, care îl fac să corespundă funcției pentru care a fost creat.
  • call - titlu de cumpărare; drept de cumpărare.
  • call center - serviciu specializat al unei companii ce oferă clienților săi asistență prin telefon sau internet sau realizează activități de promovare a activității firmei prin intermediul acestor mijloace de comunicații.
  • camătă - dobândă (excesivă) pentru sumele date cu împrumut.
  • cambie - vezi bilet de (sau la) ordin.
  • cambist - specialist bancar în comerțul cu devize.
  • cameră - instituție, organizație având ca obiectiv sprijinirea activității dintr-un anumit domeniu.
  • campanie publicitară - promovare prin mass-media a unui produs nou.
  • cancelling (clauză ~) - clauză înscrisă într-un contract de transport, potrivit căreia se poate anula contractul dacă vasul nu a sosit în portul de încărcare până la termenul convenit.
  • cantonament - limitarea drepturilor unui creditor.
  • capacitate - obiectiv industrial sau economic cu un anumit profil.
    • capacitate de plată - stare a unui agent economic care dispune de venituri suficiente pentru a plăti la termen toate plățile datorate.
    • capacitate de producție - cantitate de produse pe care o poate elabora un sistem tehnic, întreprindere etc. într-o unitate de timp.
  • capcana lichidității - situație în care o creștere a ofertei monetare nu duce la o scădere a ratei dobânzii, ci doar la un adaos la soldurile pasive.
  • capcana populației - situație economică în care nivelul venitului pe locuitor este foarte scăzut (din cauză că rata de creștere a populației depășește rata de creștere a venitului real).
  • capital:
- avere constituită din bani, mărfuri, bunuri materiale în genere ale unei persoane sau întreprinderi, care constituie un patrimoniu ce poate aduce venituri;
- sumă (mare) de bani împrumutată sau investită într-o afacere în vederea obținerii de profit; ansamblul sumelor de bani, împrumutate sau investite, care circulă într-o economie;
- (în teoria marxistă) produs al muncii colective, care revine în cea mai mare parte proprietarului mijloacelor de producție, în detrimentul lucrătorilor; vezi și plusvaloare.
    • capital bancar - capital bănesc de care dispun băncile și din care se acordă împrumuturi cu dobândă.
    • capital bănesc - capital avansat în afaceri pentru cumpărarea de bunuri sau pentru achiziționarea de servicii în vederea desfășurării activității de producție; altă denumire: capital lichid.
    • capital circulant - parte a capitalului productiv (materii prime și auxiliare, combustibil etc.) a cărei valoare se transmite în întregime asupra mărfurilor produse (în decursul fiecărui proces de producție).
    • capital de datorie - fonduri împrumutate în scopul finanțării unei activități economice.
    • capital de împrumut - capital bănesc pe care bancherii, în anumite condiții (perioadă determinată de timp, rată a dobânzii), îl împrumută unor persoane fizice sau juridice.
    • capital de risc - capital investit într-o afacere în care întreprinzătorul acceptă riscul ca firma sa să dea faliment.
    • capital financiar - totalitatea resurselor bănești (lichide, credite, hârtii de valoare) antrenate într-un ciclu economic.
    • capital lichid - vezi capital bănesc.
    • capital productiv - ansamblul bunurilor economice determinate material (mijloace fixe și circulante), împreună cu potențialul uman care asigură procesul de producție a unor noi bunuri economice.
    • capital social - valoarea bunurilor aduse ca participare la o societate comercială (exprimată în moneda țării respective).
    • capital uman - investiție făcută în resursele umane, în vederea îmbunătățirii productivității acestora.
  • capitalism - sistem economico-social și politic în care predomină proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, a sistemelor de schimb, a serviciilor etc, guvernat de legile economiei de piață, de liberul schimb, de libera inițiativă, de concurența dintre întreprinderi ca motor al productivității, al creativității, al creșterii rentabilității în toate domeniile.
  • capitalizare - transformare a unor bunuri în capital; acumulare de capital, de bani, de avere.
  • carat:
- cotă de participare la o societate comercială;
- indice al proporției de aur în aliaje, egal cu a 24-a parte din masa totală;
- unitate de măsură pentru masa pietrelor prețioase, egală cu 0,2053 de grame.
  • card clonat - card de credit care a fost imitat, prin mijloace ilegale, cu scopul de a se extrage banii din contul acestuia.
  • card co-branded - card emis de o bancă împreună cu o societate comercială și care poartă mărcile ambelor organizații. Sunt orientate către baza de clienți a unui anumit comerciant, fumizor de servicii sau a unei alte organizații comerciale.
  • card de credit:
- document emis de bănci, cu ajutorul căruia posesorul cărții poate lua credite pe o anumită perioadă de timp (sinonim: carte de credit);
- cartelă magnetică, cu ajutorul căreia se pot face plăți electronice.
  • card embosat - card ale cărui date de identificare (numele titularului, numărul cârdului și data expirării) sunt inscripționate în relief ceea ce permite citirea sa atât manuală cât și electronică.
  • carieră - profesiune, ocupație; poziție în ierarhia socială și profesională, în societate, pe baza competenței.
  • carnet de cecuri - instrument de operații bancare, care permite efectuarea plăților fără a lucra cu bani.
  • carnet de muncă - document în formă de carnet, care cuprinde date privitoare la activitatea unei persoane (vechimea în muncă, locul de muncă) și care servește acesteia pentru anumite drepturi (salariu, concediu, pensie etc); altă denumire: carte de muncă.
  • carte de credit - vezi card de credit.
  • carte de muncă - vezi carnet de muncă.
  • cartel:
- înțelegere între firme privind fixarea prețurilor și modul de desfacere a mărfii, ajungându-se până și la trucarea licitațiilor;
- aranjament între firme concurente, menit să limiteze sau să elimine concurența dintre ele, în scopul majorării prețului și beneficiilor întreprinderilor participante, fără a produce avantaje compensatorii obiective.
  • carte mare - registru de contabilitate în care operațiunile economice se înregistrează în mod sistematic pe conturi.
  • cartotecă - totalitatea fișelor de evidență care cuprind date despre personalul, materialele etc. dintr-o instituție, aranjate după anumite criterii.
  • casare - efectuarea operațiilor necesare pentru scoaterea definitivă din uz și din inventar a unui mijloc fix ale cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt rentabile.
  • casă:
- dulap sau lădiță de fier în care se țin bani, hârtii de valoare etc.;
- masă, pupitru etc. într-un magazin unde se achită costul cumpărăturilor;
- sumă de bani care se află la un moment dat în casieria unei instituții, a unei societăți comerciale.
    • casă de bani - vezi seif.
    • casă de amanet - instituție care împrumută bani în schimbul unei garanții și al unui comision.
    • casă de ajutor reciproc - asociație benevolă (a unor angajați sau pensionari), creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutorare membrilor ei din fondurile obținute din cotizații și dobânzi.
    • casă de economii - instituție publică de credit, specializată în atragerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru aceasta dobândă.
    • casă de marcat (sau de marcaj) - aparat electronic folosit pentru emiterea bonurilor fiscale.
  • cash - vezi bani lichizi.
    • cash collateral - depozitul bancar constituit de către debitor/ garant la banca la care se contractează un credit, depozit creat în vederea garantării împrumutului și i se înapoiază solicitantului numai după rambursarea integrală a creditului.
    • cash flow - fluxul de lichidități al unei afaceri, calculat ca diferență între încasări și cheltuieli curente.
    • cash&carry - activitatea desfășurată de comercianții care vând mărfuri, prin sistemul de autoservire, către persoane juridice, înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul revânzării și/sau prelucrării, precum și al utilizării acestora ca produse consumabile.
  • casier - persoană care are în sarcina sa casa de bani, distribuirea și încasarea banilor, precum și păstrarea hârtiilor de valoare într-o întreprindere, instituție etc.
  • casierie - încăpere, birou, ghișeu, serviciu într-o întreprindere, instituție etc. unde se primesc, se păstrează și se distribuie bani.
  • casnică, industrie ~ - activitate economică desfășurată în gospodăria casnică, cu unelte relativ simple, care are ca scop obținerea unor produse destinate mai ales nevoilor proprii.
  • casting - identificarea/selecția de personaje care vor fi prezente în cadrul unor clipuri publicitare, campanii promoționale, BTL advertising, târguri și expoziții ș.a.
  • catalog - broșură (ilustrată) care prezintă obiecte de vânzare și prețul acestora.
  • catastrofism - tendință de a face previziuni pesimiste (în special cu referire la diferite situații economice).
  • cauțiune - sumă de bani depusă pentru garantarea executării de către debitor a unei obligații.
  • călătorie de afaceri - deplasare efectuată în scopul rezolvării problemelor legate de activitatea desfășurată într-un domeniu lucrativ.
  • cec - document nominal sau la purtator prin care posesorul unui cont curent sau de decontare dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat în contul titularului.
  • cec în alb - cec semnat și înmânat altcuiva fără a se consemna suma care poate fi retrasă.
  • centezimă - dobândă de unu la sută pe lună.
  • centralizare - înscriere a unor date într-un centralizator.
  • centralizarea capitalului - formarea unor capitaluri mai mari prin unirea unor capitaluri mai mici.
  • centralizator - document în care se aduă date.
  • centru de profit - grup de unități componente ale unei corporații descentralizate, suficient de independente pentru a se putea stabili o rată de recuperare a investiției pentru fiecare dintre ele.
  • cenzor - persoană aleasă de adunarea generală a unei societăți comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator sau pentru a verifica gestiunea unei întreprinderi, a unei bănci, a unei asociații etc.; vezi și chestor.
  • CEO - (Chief Executive Officer) șeful cu gradul cel mai mare într-o companie, corporație sau agenție, echivalent cu Director General Executiv.
  • cerere - cantitate de (bunuri și) servicii necesare pentru a se acoperi consumul.
    • cerere de inflație - situație în care există câștiguri potențiale pentru unele grupuri ca urmare a politicilor inflaționiste.
    • cerere excedentară - situație în care, la un preț dat, cererea depășește oferta.
    • cerere monetară - cerere pentru o marfă care îndeplinește deopotrivă rolul de mijloc de schimb și de rezervă de valoare.
    • cerere solvabilă - cerință de mărfuri și de servicii pentru care cumpărătorii dispun de mijloace de plată.
    • cerere și ofertă - raportul dintre necesitatea de cumpărare și cantitatea de mărfuri aduse pe piață.
  • certificat de calitate - adeverință prin care se atestă, în urma unui control de specialitate, că un anumit produs îndeplinește caracteristicile necesare pentru a fi utilizat cu funcția pentru care a fost destinat.
  • chart - reprezentare grafică a evoluției cursurilor și a cifrelor de afaceri ale unei acțiuni pe o anumită perioadă.
  • chartist - analist financiar care studiază grafice pentru a face pronosticuri, pe termen scurt și mediu, asupra evoluției cursurilor acțiunilor.
  • check-in - . înregistrarea clienților la sosirea în hoteluri sau alte structuri de cazare, în mod obișnuit prin semnarea în registru.
  • check-out - întocmirea și achitarea notei de plată, precum și părăsirea hotelului de către client.
  • cheltuială:
- bani necesari pentru a procura ceva sau pentru a ajunge la un scop;
- (în contabilitate, la plural) rubrică dintr-un registru în care se trec sumele cheltuite.
  • cheltuieli - rubrică într-un registru contabil care cuprinde sumele cheltuite.
    • cheltuieli cu capitalul - cheltuieli pe care le fac firmele și persoanele fizice pentru plata dobânzilor la capitalul împrumutat, pentru amortizarea activelor și pentru rambursarea împrumuturilor.
    • cheltuieli bugetare - fonduri bănești cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea economiei naționale, pentru acțiuni social-culturale, pentru apărare, pentru funcționarea organelor puterii și ale administrației de stat etc.
    • cheltuieli fiscale - degrevări care pot fi folosite pentru a micșora obligația fiscală.
  • chenzină - salariu pe care cineva îl primește la fiecare jumătate de lună; perioadă de timp care trece de la o chenzină la alta.
  • chestor - persoană însărcinată cu verificarea fondurilor (bănești) ale unei instituții, asociații etc.; vezi și cenzor.
  • chiriaș - persoană sau instituție, organizație etc. care ia cu chirie o locuință, sediul unei instituții, al unui magazin etc.
  • chirie - sumă plătită de beneficiarul unui contract de închiriere pentru folosința unei locuințe sau a altui lucru închiriat.
  • chitanțier - carnet sau registru cu foi detașabile pentru întocmirea chitanțelor.
  • ciclu de exploatare - indicator care evidențiază dimensiunea perioadei de timp pentru care stocul de marfă, respectiv de materie primă, este acoperit.
  • ciclu economic - discontinuitate a evoluției economice care conduce la o alternanță a perioadelor de creștere și depresiune economică.
  • cifră - număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unui fenomen, a unui indicator economic.
    • cifră-record - cea mai mare cifră la o anumită dată, într-un anumit sector.
    • cifră de afaceri - totalul încasărilor unei firme din activitatea desfășurată într-o anumită perioadă de timp; vezi și impozit pe cifra de afaceri.
  • cincinal (plan ~) - plan (economic) întocmit pe o perioadă de cinci ani.
  • circuit:
- trecere a capitalului industrial sau a fondurilor unei societăți comerciale de la forma bănească la cea productivă, apoi la forma marfă și din nou la forma bănească;
- proces de transformare și de prelucrare a materiei prime în produse finite.
  • circulație - transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri (prin intermediul banilor); transformare a mărfurilor în bani și a banilor în mărfuri.
    • circulație bănească (sau monetară) - circulația banilor în procesul schimbului.
  • clasă - categorie sau grad ce se acordă unui salariat potrivit funcției avute.
  • clauză de înlocuire - vezi cut clause.
  • clearing - sistem de plată prin compensare, fără numerar.
  • clipboard - planșetă rigidă din plastic sau carton prevăzută cu un mecanism metalic de prindere cu arc ce permite prinderea documentelor, împiedicând împrăștierea hârtiilor și păstrarea acestora fără a fi necesară perforarea lor; este utilizat drept suport pentru scriere.
  • closing rate - rata negocierilor care se soldează cu semnarea unui contract.
  • CNVM - vezi Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.
  • coacționar - persoană care posedă acțiuni împreună cu altcineva.
  • coasociat - persoană care s-a asociat în vederea unei acțiuni, raportată la ceilalți membri ai asociației.
  • colaborare - participare, alături de alte persoane, la realizarea unei acțiuni, a unei opere, a unei afaceri etc. care se efectuează în comun.
  • comandă - cerere prin care o persoană, o societate comercială etc. solicită livrarea unui anumit produs, executarea unei lucrări sau prestarea unui serviciu.
  • comerț cu amănuntul - procesul de vânzare a unor bunuri sau servicii către consumatori prin intermediul unor canale de distribuție diverse cu scopul de a obține profit; alte denumiri: comerț de detail sau en detail, retail.
  • comision:
- contract în baza căruia se tratează afaceri comerciale în nume propriu, dar pe socoteala altei persoane, în schimbul unei remunerații (procentuale); remunerația obținută în urma acestei afaceri;
- însărcinare dată unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu făcut cuiva în urma unei astfel de însărcinări.
  • consum:
- folosire a unor bunuri pentru satisfacerea nevoilor oamenilor;
- utilizarea de către populație și administrație a bunurilor materiale și a serviciilor în scopul satisfacerii nevoilor personale și colective.
- cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc.
  • consum productiv - folosire a mijloacelor de producție pentru crearea de noi bunuri materiale.
  • consum neproductiv - consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale.
  • consum specific - cantitate de combustibil, de material și de energie consumată într-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operații etc.
  • contract colectiv de muncă - convenție scrisă încheiată de instituție sau de o întreprindere cu propriii săi muncitori și funcționari, reprezentați de comitetul sindical.
  • contract de servicii (sau contract de întreținere) - vezi garanție extinsă.
  • contribuție benevolă - sumă sau taxă al cărei cuantum îl stabilește plătitorul.
  • cost - sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc; vezi și preț.
  • costul vieții - totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare și nealimentare, precum și a serviciilor utilizate, pe o familie, într-o perioadă determinată.
  • cotă:
- parte care îi revine cuiva dintr-o sumă de primit sau de dat; sinonim: cotă-parte;
- parte cu care cineva contribuie la impozite; sinonim: contribuție;
- parte care revine unui producător ca sarcină de producție, cu care acesta participă la producția totală a acelui fel de bunuri;
- parte dintr-un tot, în cifre absolute sau în valori procentuale, căreia i se dă o anumită destinație sau i se aplică un anumit regim; sinonim: coeficient;
- (în socialism) cantitate de produse (agricole) pe care un producător trebuia să o predea statului.
- relație financiară care se stabilește între persoana fizică sau juridică (creditor) care acordă un împrumut în bani sau vinde mărfuri ori servicii pe datorie și persoana fizică sau juridică (debitor) care primește împrumutul în bani sau cumpără mărfuri ori servicii pe datorie;
- partea din dreapta a unui cont, care reprezintă sumele avansate.
- (persoană sau instituție) care a dat bani cu împrumut sau care are de primit o sumă datorată; titular al unui drept de creanță;
- (despre operații financiare) care se referă la credite; (despre instituții) care acordă credite.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

D[modificare | modificare sursă]

- sumă de bani (sau orice bun) pe care cineva a luat-o cu împrumut (sau pe care o datorează cuiva);
- obligație contractuală față de un terț (creanțier, creditor) de a restitui, transfera, constitui în folosul acestuia un drept real asupra unui bun, serviciu sau de a îndeplini anumite acțiuni, a executa (sau de a nu executa) anumite lucrări, beneficiarul posedând în raport cu datornicul o creanță.
  • datotie activă - datorie purtătoare de dobândă.
  • datorie asigurată - datorie pentru care există garanții de recuperare.
  • datorie flotantă - datorie contractată de stat prin emiterea de titluri de credit a căror valoare fluctuează în raport cu nivelul emisiunilor și rambursărilor (bonuri de tezaur).
  • datorie pasivă - datorie nepurtătoare de dobândă.
  • datorie publică - totalitatea obligațiilor pecuniare ale statului, rezultate din împrumuturi interne și externe, pe termen mediu sau lung, contractate de stat în nume propriu sau garantate de acesta; vezi și serviciul datoriei publice.
    • datorie publică internă - datorie publică a statului față de creditori interni, contractată prin emiterea de titluri de credit pe piața internă.
    • datorie publică externă - obligațiile financiare ale organismelor statale și/sau ale firmelor particulare pentru care garantează statul, asumate de o țară față de alte țări sau instituții financiare internaționale.
  • datorii active - sume pentru care cineva este creditor.
  • datornic - vezi debitor.
  • debitor - (persoană fizică sau juridică) care are datorie în bani sau în alte bunuri; datornic.
  • decontare:
- justificare detaliată, pe bază de acte, a întrebuințării unei sume (primite);
- înapoiere a banilor cheltuiți în contul unei persoane fizice sau juridice.
  • deficit bugetar - stare în care cheltuielile unei instituții sau ale unui guvern depășesc veniturile.
  • degrevare - scutire a unor oameni, colectivități, instituții, de (o parte din) (sarcinile sau) obligațiile impuse.
  • depozit bancar "la vedere" - depunere de bani in conturi curente bancare care poate fi retrasa de titular in orice moment.Retragerea de bani este inscrisa in debitul contului iar soldul creditor al contului reflecta suma ramasa in depozitul bancar. Aceasta suma poate fi transformata altor persoane prin intermediul unui cec.
  • depresiune - fază a ciclului economic, posterioară crizei economice, în care producția se menține la un nivel scăzut, mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute, în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației; exemplu Marea depresiune din perioada 1929-1933.
  • deschidere a unui credit - operație financiară prin care se acordă o sumă de bani unei persoane (juridice) pe o perioadă de timp determinată.
  • desfacere - vânzare a unor mărfuri.
  • deviz de antecalculație - vezi antedeviz.
  • dividend:
- parte din profitul unei societăți pe acțiuni care revine fiecărui acționar în raport cu numărul de acțiuni pe care le posedă;
- parte a fiecărui creditor în împărțirea activului rămas dintr-un faliment.
  • diviziunea internațională a muncii - împărțirea muncii pe ansamblul economiei mondiale între diferitele țări, care stă la baza relațiilor de comerț exterior, de cooperare economică etc.
  • diviziunea muncii - împărțire, în cadrul unei societăți comerciale, a procesului de creare a unui produs în mai multe operații parțiale, fiecare operație fiind efectuată de un muncitor sau un grup de muncitori anume specializați.
  • diviziunea socială a muncii - împărțire a producției sociale pe ramuri de producție de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri.
  • dobândă:
- sumă de bani care se plătește (de obicei în procente) creditorului pentru banii împrumutați.
- preț (taxă) al serviciului de creditare pe care debitorul îl plătește creditorului, stabilit ca o cotă procentuală din suma împrumutată.
  • dobândă compusă - dobândă care se adaugă la o sumă, producând, împreună, o dobândă mai mare.
  • dobândă fixă - dobândă a cărei rată rămâne constantă pe toată perioada de rambursare.
  • dobândă negativă - dobândă încasată de debitor (este o măsură de limitare a importului de capital).
  • dobândă variabilă - dobândă a cărei cotă se modifică în funcție de evoluția pieței ratei.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

E[modificare | modificare sursă]

  • echilibru bugetar - stare a unui buget în care veniturile acoperă cheltuielile.
  • echilibru economic - stare de concordanță între elementele interdependente și toate variabilele activității economice și sociale.
  • economie post-deficit - vezi abundență.
  • elasticitate:
- variațiile relative a două mărimi economice corelate între ele; se calculează ca raport între rata (procentul) de creștere a unei mărimi x și rata (procentul) de creștere a altei mărimi y;
- capacitatea unei bănci de a răspunde unei cereri crescute de credite și monedă într-o perioadă de expansiune economică și de a limita creditele și disponibilul de monedă într-o perioadă de supraîncălzire a pieței;
- frecvența și mărimea variațiilor cursului unei valute.
  • elasticitatea cererii - modificarea procentuală a cererii unei mărfi raportate la modificarea procentuală a prețului acesteia sau a venitului.
  • elasticitate de înlocuire - proporția în care un factor de producție, o marfă, un serviciu, pot fi înlocuite cu altele pentru a răspunde unei schimbări de prețuri.
  • elasticitate de previziune - rata creșterii/scăderii relative a cererii prognozată pentru o viitoare creștere sau scădere de prețuri comparativ cu o perioadă anterioară.
  • elasticitate monetară - variația ofertei de monedă conform necesităților economiei prin intervenția autorităților monetare (banca de emisiune) sau prin operațiunea de rescont efectuată de celelalte bănci.
  • emitere - operațiunea de a vinde instrumente financiare transferabile pe piața primară de către o corporație sau o administrație publică, fie prin intermediul unui distribuitor, fie printr-un plasament privat.
  • en detail (comerț ~) - vezi comerț cu amănuntul.
  • entropie economică - noțiune care exprimă un proces complex de degradare continuă și iremediabilă a potențialului de resurse existente, ca și crearea unei dezorganizări.
  • excedent - cantitate, valoare, număr care depășește o anumită limită sau care rămâne după satisfacerea tuturor necesităților; sinonim: surplus.
  • excedent bugetar - valoare cu care veniturile bugetului depășesc cheltuielile.
  • excedent turistic - diferența pozitivă dintre încasările obținute din turismul internațional și cheltuielile turistice internaționale (soldul pozitiv al balanței turistice).


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

F[modificare | modificare sursă]

  • factor de producție - totalitatea mijloacelor materiale și imateriale și a activităților care contribuie la producerea de bunuri și servicii; vezi și forță de producție.
  • finanțare - întreținere, susținere sau împrumutare cu bani o persoană, o instituție, o societate comercială.
  • finanțare externă - alocare de fonduri pentru finanțarea unei societăți comerciale prin aporturile unor persoane sau instituții străine de aceasta, prin majorări de capital și prin împrumuturi.
  • finanțare internă - alocare de fonduri din sursele proprii ale unei societăți comerciale.
  • finanțare prin datorie - împrumut pe termen lung (de regulă garantat pentru rapiditatea obținerii lui) contractat pentru dezvoltare sau plata altor datorii.
  • fisc - instituție de stat care stabilește și încasează contribuțiile către stat ale unei persoane fizice sau juridice, urmărește pe cei care nu și-au plătit în termen aceste contribuții.
  • fișă de evidență - foaie volantă folosită în lucrările de evidență contabilă pentru urmărirea sistematică a fiecărui mijloc economic, proces sau sursă sub aspectul creșterii, al diminuării și al existenței soldului la o anumită dată.
  • fișă personală - act în care se trec datele personale ale unui angajat.
  • fișă tehnologică - (formular care conține) totalitatea indicațiilor privitoare la fazele unui anumit proces de producție.
  • FMI - vezi Fondul Monetar Internațional.
  • fond - valoare materială reprezentată prin bani sau prin alte bunuri economice acumulate sau rezervate pentru un anumit scop.
  • fond circulant - totalitatea obiectelor muncii, consumate în întregime în procesul de producție în decursul unui singur ciclu, și care își transferă valoarea asupra produsului în mod integral.
  • fond de acumulare - parte a unui venit, folosită pentru realizarea acumulării.
  • fond de circulație - totalitatea mijloacelor bănești, a produselor finite exprimate în bani și a mijloacelor de decontare care se găsesc într-o societate comercială.
  • fond de consumație - (în socialism) parte din venitul național al societății destinată satisfacerii nevoilor materiale și culturale ale celor ce muncesc.
  • fond de investiții - modalitate de plasament a resurselor financiare acumulate de la una sau mai multe persoane, numite investitori.
  • fond de rezervă:
- (în economia socialistă) totalitatea rezervelor materiale, financiare și de muncă ale societății, acumulate în scopul preîntîmpinării întreruperilor în procesul reproducției;
- (în economia capitalistă) totalitatea mijloacelor bănești acumulate în vederea folosirii lor drept capital bănesc activ, atunci cînd în procesul circuitului normal al capitalului intervin întreruperi.
  • fond directorial - sumă de bani provenită din beneficiile planificate și din cele realizate peste prevederile planului și întrebuințată pentru lărgirea producției, pentru scopuri culturale și sociale, pentru premieri etc.
  • Fondul Monetar Internațional (FMI) - agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului ONU, creată în scopul promovării cooperării în sectoarele monetar și al stabilității valutare, prin acordarea de împrumuturi țărilor membre care evidențiază un deficit al balanței de plăți.
  • forfetar:
- clauza intr-un contract, care fixeaza pretul unei prestatii, intr-un interval invariabil;
- evaluarea de catre fisc a veniturilor sau a cifrei de afaceri a diferitilor contribuabili.
- activitate administrativă pe care o prestează cineva în mod regulat și organizat într-o instituție, în schimbul unui salariu; sinonime: serviciu, slujbă, post;
- grad pe care îl deține cineva într-o ierarhie administrativă.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

G[modificare | modificare sursă]

  • garantare:
- asumare a răspunderii cu propria avere că datoria făcută de altcineva va fi achitată conform obligațiilor stabilite;
- responsabilitate față de valoarea, de calitatea unui obiect.
  • garanție a produselor - obligație e comerciantului de a repara sau de a înlocui produsul cumpărat sau, după caz, de a restitui prețul plătit de consumator, în cazul unui produs neconform.
  • garanție extinsă - garanție prelungită oferită clienților, pe lângă cea standard oferită la achiziționarea produselor noi; sinonime: acord de servicii, contract de servicii, contract de întreținere.
  • girant - persoană care girează o cambie, o societate comercială.
  • grad de îndatorare - indicator financiar, exprimat sub forma de raport între obligațiile pe termen mediu și lung, față de capitalurile permanente ale unui agent economic.
  • grupă:
- unitate administrativă dintr-o întreprindere sau dintr-o instituție, bazată pe specializare, pe diviziunea muncii;
- colectiv restrâns de oameni, subordonat unei forme organizatorice mai largi.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

H[modificare | modificare sursă]

  • hazard moral - situația în care există tendința asumării de riscuri nejustificate pe fondul suportării costurilor de către o terță parte care preia parțial sau total acest risc; altă denumire: risc moral.
  • hârtie de valoare - înscris care atestă participarea la formarea unui capital sau la acordarea unui împrumut și care dă proprietarului sau posesorului său dreptul de a primi dividende sau de a încasa dobândă.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

I[modificare | modificare sursă]

- sumă acordată unui salariat în afara retribuției, pentru a acoperi cheltuielile făcute de acesta în îndeplinirea unei sarcini de serviciu sau pentru deținerea unei funcții de conducere, a unui titlu de merit;
- sumă plătită salariaților în timpul concediului de odihnă sau medical;
- alocație bănească care nu are caracter de salariu.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Î[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

J[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

K[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

L[modificare | modificare sursă]

- parte din suprafața unei unități economice în care un lucrător sau un grup de lucrători execută anumite operații în vederea obținerii producției, folosind în acest scop utilaj și echipament tehnic corespunzător;
- societate comercială sau instituție în care o persoană își desfășoară activitatea în mod obișnuit.
  • lovire a unei cereri - expresie folosită în situația în care un vânzător acceptă cel mai mare preț oferit de un cumpărător; de exemplu, dacă prețul ofertei este 341/4 și cererea 34, vânzatorul lovește cererea dacă acceptă 34.
  • lucrare:
- operație sau ansamblu de operații efectuate cu ajutorul mașinilor, utilajelor etc., precum și materialele și manopera respectivă, în vederea realizării, reparării, transformării etc.; sistem tehnic realizat printr-o astfel de operație;
- muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva;
- lucru realizat printr-o muncă fizică sau intelectuală.
  • lucru pe (sau la) bandă - sistem de lucru constând din operații succesive, executate de un șir de lucrători, asupra unui singur obiect fixat pe o bandă rulantă care trece prin fața fiecăruia dintre ei.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

M[modificare | modificare sursă]

  • magazin - local în care se expun spre vânzare cu amănuntul diferite mărfuri; sinonim: prăvălie.
  • manoperă:
- muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări; plată pentru această muncă;
- acțiune tactică; atitudine; mijloc, procedeu întrebuințat pentru realizarea unui scop.
  • marcă comercială (sau marcă înregistrată) - nume, termen, model, simbol sau o altă trăsătură care diferențiază, în percepția consumatorului, o organizație sau un produs de rivalii de pe piață; sinonim: brand.
  • metropolă - stat imperialist în raport cu coloniile acaparate și exploatate.
  • mijloace de muncă - totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii acționează asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivit scopului urmărit.
  • mijloace de producție - totalitatea obiectelor muncii și a mijloacelor de muncă pe care oamenii le folosesc în procesul de producere a bunurilor materiale.
  • monetizarea prin datorie - creșterea cantității de monedă în circulație prin utilizarea datoriei interne (emiterea de valori „bonuri” de către stat sau banca centrală către alte bănci)
  • muncă - desfășurare a unei activități fizice sau intelectuale îndreptată spre un anumit scop; activitate prin care omul modifică și adaptează lucrurile din natură pentru satisfacerea trebuințelor sale sau pentru a obține un anumit venit (salariu).


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

N[modificare | modificare sursă]

  • nivel standard - normă sau anasamblul de norme prin care se stabilesc caracteristicile principale pe care trebuie să le întrunească un produs.
  • notă de asigurare - adeverință eliberată de către brokerul asiguratului, prin care se confirmă contractul de asigurare și se indică asiguratorii.
  • notă de plată - hârtie oficială, în care este indicată suma ce urmează să fie achitată.
  • numerar - vezi bani lichizi.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

O[modificare | modificare sursă]

  • obligație:
- raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva;
- valoare mobiliară reprezentând un titlu de credit pe termen lung, emisă de o autoritate de stat și de companii autorizate în acest sens, prin care beneficiarul împrumutului se obligă să restituie deținătorului suma împrumutată de acesta și să-i plătească o dobândă.
  • obligațiune - hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă, care se negociază pe piața capitalului fictiv și care este folosită de stat sau de instituții publice pentru a-și procura mijloace bănești din disponibilitățile populației.
  • om de afaceri - persoană care se ocupă cu dobândirea de capital din întreprinderi economice (vezi și afacere); sinonim: businessman.
  • ordin de plată - dispoziție dată de către o bancă pentru a plăti o sumă de bani unei persoane fizice sau juridice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

P[modificare | modificare sursă]

  • partener în investiții - persoană colaboratoare care este dispusă să investească bunuri bănești, materiale sau intelectuale pentru realizarea unui scop comun.
  • partidă - cantitate de mărfuri vândută sau cumpărată o dată.
  • partidă dublă, contabilitate în ~ - metodă de evidență contabilă în care înregistrarea operațiilor se face concomitent în debitul unui cont și în creditul altui cont.
  • partidă simplă, contabilitate în ~ - metodă de evidență contabilă în care înregistrarea se face fie numai în debitul unor conturi, fie numai în creditul altor conturi.
  • pasiv:
- totalitatea mijloacelor economice ale unei societăți comerciale, privite sub aspectul provenienței lor la un moment dat și al destinației lor;
- parte a bilanțului contabil în care sunt înscrise fondurile unei societăți comerciale sau ale unei instituții la un moment dat.
  • pasiv patrimonial - ansamblul obligațiilor și sarcinilor cu conținut economic aparținând unei persoane (fizice sau juridice) care împreună cu activul alcătuiesc patrimoniul.
  • piața muncii - ansamblul actelor de vânzare-cumpărare a forței de muncă, a relațiilor specifice acestora, ce au loc într-un spațiu economic; ea relevă întâlnirea cererii cu oferta de muncă, stabilirea, pe aceasta baza, a condițiilor pentru angajarea salariaților.
  • piață internă - schimbul, vânzarea, circulația mărfurilor în interiorul unei țări.
  • plan calendaristic - plan de muncă alcătuit pe zile și săptămâni.
  • plasament:
- investire a unei sume de bani într-o întreprindere, într-o afacere etc., cu scopul de a obține un câștig; plasare;
- faptul de a găsi, de a procura cuiva o slujbă, un post; postul, serviciul, slujba, locul în care cineva este plasat.
  • plată - sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc.
  • plată cash - plată unui bun sau serviciu folosind bancnote sau monede.
  • plusvaloare:
- mărirea valorii unui bun care n-a suferit transformări materiale;
- (în doctrina marxistă) valoare nou-creată de către muncitori în procesul de producție peste echivalentul valorii forței lor de muncă și însușită gratuit de către capitalist.
  • plusvaloare absolută - formă a plusvalorii obținută prin prelungirea zilei de muncă peste timpul de muncă necesar sau prin intensificarea muncii.
  • plusvaloare relativă - formă a plusvalorii care rezultă prin reducerea timpului de muncă necesar și mărirea corespunzătoare a timpului de supramuncă în urma creșterii productivității muncii.
  • poliță - act prin care o persoană dispune debitorului ei să plătească o sumă de bani unei alte persoane sau la ordinul acesteia.
  • poliță de asigurare - document emis de către o instituție de asigurare, prin care aceasta certifică încheierea unui contract de asigurare a vieții sau a bunurilor materiale ale cuiva.
  • populație - ansamblul de indivizi supuși unui studiu statistic.
  • populație activă - totalitatea persoanelor angajate într-o activitate profesională (retribuită).
  • post - vezi funcție.
  • poziție - fiecare dintre operațiile înscrise într-un cont contabil; loc pe care îl ocupă aceste operații.
  • prăvălie - vezi magazin.
  • preț - categorie economică reprezentând expresia bănească a valorii unei mărfi; sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziționarea unui produs sau pentru un serviciu; vezi și cost.
  • preț al pieței - preț care se formează pe piață în urma fluctuației cererii și ofertei.
  • preț cu amănuntul - preț la care se vând către populație bunurile de consum, alimentare și nealimentare.
  • preț de cost:
- (în producție) totalul cheltuielilor necesare pentru fabricarea unui bun oarecare;
- (în circulația mărfurilor) sumă de bani plătită pentru un bun cumpărat în scop de revânzare.
  • preț de livrare - preț la nivelul căruia circulă produsele între unitățile producătoare.
  • preț de producție - preț care înglobează costul produsului și beneficiul.
  • principiul banking - ansamblu de idei privind politica monetară, reprezentat de un grup de economiști englezi din secolul al XIX-lea, care susțineau că mijloacele de circulație nu se pot reduce numai la aur, ci trebuie completate cu banii de credit emiși de bănci pe baza scontării polițelor comerciale.
  • producție:
- procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul căruia oamenii exploatează și modifică elementele din natură conform necesităților acestora;
- totalitatea produselor obținute în procesul muncii, într-o perioadă de timp determinată, într-un anumit sector al activității sociale etc.
  • producție de mărfuri - formă de organizare a economiei sociale în care produsele muncii sunt create de producători independenți, autonomi, fiecare dintre ei specializându-se în confecționarea unui anumit produs.
  • producție marfă - producție în expresie bănească a întreprinderilor sau a ramurilor economiei naționale într-o anumită perioadă de timp, livrată sau destinată desfacerii.
  • producție netă - valoarea producției marfă minus cheltuielile de producție.
  • produs - bun material rezultat dintr-un proces de muncă; totalitatea obiectelor sau a bunurilor obținute în procesul de producție; bun, product.
  • produs intern brut - expresie valorică a totalității bunurilor și serviciilor finale furnizate de agenții economici care-și desfășoară activitatea pe teritoriul unei țări.
  • produs național brut - indicator macroeconomic format din produsul intern brut la care se adaugă producția finală brută a agenților naționali care-și desfășoară actitivitatea în străinătate și din care se scade producția finală a agenților economici străini realizată în interiorul țării.
  • produs social total - indicator macroeconomic reprezentând totalitatea bunurilor materiale create în decursul unei perioade de timp de lucrătorii ocupați în economia națională.
  • profesie liberală - profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu, fără să fie angajată permanent într-o instituție; vezi și: liber profesionist.
  • profesie reglementată - activitatea sau ansamblul de activități profesionale reglementate conform legii din România.
  • profit:
- ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; câștig, beneficiu, avantaj;
- venit care revine proprietarilor capitalului investit într-o întreprindere.
  • proprietate - stăpânire deplină asupra unui bun; formă social-economică de însușire a bunurilor materiale, care exprimă relațiile economice ce apar în societate.
  • proprietate privată - proprietate care aparține persoanelor fizice, persoanelor juridice, statului sau unităților administrativ-teritoriale, fiind formate de obicei din orice bunuri, cu excepția celor aflate exclusiv în proprietate publică, și asupra cărora titularul sau proprietarul exercită posesia, folosința și dispoziția în interes propriu, însă în limitele determinate de lege.
  • proprietate publică - proprietate care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, fiind formată din bunuri care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
  • protecția muncii - ansamblu de măsuri luate pentru ocrotirea vieții și a sănătății celor ce muncesc, pentru asigurarea desfășurării muncii în condițiile cele mai bune.
  • publicitate - vezi advertising.
  • putere circulatorie a banilor - valoare pe care o au banii sau pe care o reprezintă (efectiv) sumele de bani în circulație.
  • putere de cumpărare - capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației).


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Q[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

R[modificare | modificare sursă]

  • ramburs:
- sistem de expediere a unei mărfi conform căruia destinatarul este obligat, la primire, să achite expeditorului contravaloarea mărfii sau a taxei de transport;
- contravaloarea mărfii sau a taxelor de transport plătită de către destinatar expeditorului.
  • rambursare - restituire a unei sume de bani datorate.
  • rată - cotă, parte eșalonată care urmează a fi vărsată sau distribuită, la un termen dinainte fixat, în contul unei datorii sau al unei obligații.
  • rată a acumulării - raportul dintre fondul de dezvoltare și venitul pe baza căruia se formează.
  • rată a dobânzii - raportul procentual dintre dobândă și suma împrumutată.
  • rată a finanțării interne - raportul dintre sursele de autofinanțare și valoarea investiției.
  • rată anuală a inflației - creșterea medie a prețurilor de consum într-un an față de anul precedent.
  • rată a profitului - raportul dintre plusvaloare și întregul capital avansat.
  • reclamă:
- activitate (comercială) prin care se urmărește, pe calea publicității (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câștigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unui produs, a unor cărți, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.; vezi și agent de publicitate;
- placardă, afiș, anunț în presă etc., care se folosește pentru a atrage atenția publicului asupra unui produs industrial, a unei cărți, a unui spectacol etc.
  • registru de casă - condică ce se ține obligatoriu de către fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică, încasările și plățile făcute de aceasta.
  • remunerație - contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; sinonime: leafă, salariu.
  • resurse umane - totalitatea salariaților unei organizații, atât lucrători cât și manageri.
  • retail - vezi comerț cu amănuntul.
  • rezervă - Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. pusă deoparte și păstrată pentru a fi întrebuințată mai târziu; depozit.
  • rezervă-aur - cantitatea de aur pe care o păstrează băncile de emisiune ca garanție pentru biletele de bancă puse în circulație și pentru lichidarea datoriilor către alte țări, în cazul când acestea nu pot fi achitate prin livrări de mărfuri obișnuite.
  • rezervă bugetară - parte din veniturile unui buget, constituită ca rezervă în scopul acoperirii unor cheltuieli neprevăzute sau în cazul nerealizării integrale a veniturilor.
  • rezervă lichidă:
- totalitatea mijloacelor bănești, existente sub orice formă, negrevate de nicio sarcină, disponibile la o bancă, la o întreprindere etc.;
- aurul disponibil în monede sau în lingouri, precum și valutele și devizele liber convertibile în aur, destinate operațiilor internaționale.
  • rezerve de stat - cantitate de bunuri materiale dintre cele mai importante acumulate și centralizate cu scopul de a asigura continuitatea procesului de producție și necesitățile de consum ale populației, în cazul ivirii unor situații neprevăzute.
  • rezerve interne - posibilități existente într-o întreprindere, a căror descoperire și folosire permit, fără investiții suplimentare mari, să se realizeze cantități sporite de produse.
  • ring - una dintre cele mai simple forme de monopol, prin o înțelegere de scurtă durată între diferiți capitaliști cu privire la condițiile de desfacere și la prețurile de vânzare.
  • risc moral - vezi hazard moral.
  • ROBOR - (Romanian Interbank Offer Rate), rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară și este stabilită de către BNR.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

S[modificare | modificare sursă]

  • salariat - (persoană fizică) care încheie un contract de muncă individual cu o persoană fizică sau juridică și se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu.
  • salariu - vezi remunerație.
  • salariu brut - suma totală a salariului cuvenit pentru orele de muncă prestate; cuprinde atât salariul net, cât și impozitul pe salariul individual, și a contribuțiilor conform legii (pentru fondul de șomaj).
  • salariu de bază minim brut pe economie - nivelul minim al salariului brut, de obicei lunar, stabilit prin hotărâre a Guvernului, sub care angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul colectiv de muncă.
  • salariu net - suma efectivă de bani încasată după scăderea din salariului brut a impozitului pe salariu individual și a contribuțiilor salariațiilor conform legii.
  • salariu real - cantitatea de mărfuri și servicii de consum care poate fi achiziționată, la un moment dat, cu salariul net.
  • scadență - termen de plată; expirare a datei la care trebuie onorată o datorie, o obligație.
  • scrisoare de credit - înscris care autorizează pe purtătorul său să primească un anumit credit.
  • scrisoare de schimb - act prin care semnatarul cere unei alte persoane să plătească o sumă de bani celui indicat în act.
  • scrisoare publicitară - formă de promovare care implică trimiterea prin poștă a unor broșuri sau circulare publicitare unei clientele selectate.
  • scutire de taxe:
- scutire de taxe vamale; scutire de taxă, totală sau aprtiala, acordată la importul dintr-o țară de obicei sau produse supuse în mod normal unei taxe de intrare;
- scutire de taxa pentru bagaje; transportul gratuit al bagajului, în anumite limite de greutate;
- scutire de taxe poștale; scutire de francare pentru corespondență adresată anumitor autorități administrative, judiciare, fiscale.
  • sectorul terțiar - ansamblul activităților economice al căror rezultat îl constitiuie produsele intangibile (spre deosebire de bunurile materiale), ca de exemplu, activitățile de cazare, transport, comunicații, financiare, educație, sănătate, cultură și artă etc., spre deosebire de cele din sectoarele primar (agricultura, industria extractivă) și secundar (industria prelucrătoare, construcții).
  • segmentare - procesul de divizare a pieței în grupe mai mult sau mai puțin omogene și concentrarea efortului de marketing pe aceste segmente; divizările tipice au drept criterii vârsta, sexul, statutul socio-profesional, țara de proveniență a turistului, alte criterii.
  • segment de piață - parte a unei întreprinderi din totalul ofertei sau cererii pe piață de produse și servicii, exprimată în procente sau în unități de măsură cantitative.
  • seif - dulap sau ladă metalică, cu pereții foarte rezistenți și cu ușile blindate, în care se păstrează, de obicei într-o instituție bancară, bani, hârtii și obiecte de valoare; sinonim: casă de bani.
  • serviciu:
- activitate economică prin care se produce un schimb de valoare fără a implica transformarea materiei;
- ocupație pe care o are cineva în calitate de angajat; slujbă, job; vezi și funcție;
- subdiviziune în administrația internă a unei instituții, societăți comerciale etc. cuprinzând mai multe secții; prin extensie, colectivul de muncă corespunzător.
  • serviciul datoriei publice - plățile datorate pe un an pentru rambursarea datoriei publice, formate din ratele scadente, dobânzile, spezele și comisioanele aferente.
  • serviciu public - termen care referă la acele activități de interes general, coordonate de guvern și disponibile tuturor cetățenilor statului respectiv; exemple: armata, poliția, transportul public, asistența socială etc.
  • sistem bănesc - organizare a circulației banilor, stabilită prin lege, care cuprinde metalul monetar, unitatea bănească, emisiunea și circulația banilor etc.
  • sistem monetar european - acord de politică valutară între țările europene prin care se urmărește mai mare stabilitate a cursurilor de schimb; a intrat în vigoare în 1979.
  • slujbă - vezi funcție.
  • societate (companie) cu caracter public - firma care isi constituie, mareste sau restructureaza capitatul prin oferta publica de actiuni; este supusa reglementarilor legale privind emisunea si treanzactiile cu titluri si poate fi cotata la bursa.
  • societate comercială - persoana juridica, constituita legal de asociati pe baza de contract, avand un capital social format din aportul partilor si urmarind realizarea de activitati economice in scopul obtinerii de profit.
  • societate cu raspundere limitată (SRL) - societate comercială cu persoanlitate juridica ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatii sunt obligati numai la palta partilor sociale (aportul lor), ei raspunzand (in caz de faliment) numai pana la concurenta aportului lor.
  • societate de bursă - formă a societății financiare care acționează pe piața secundară; poate îndeplini funcția de broker sau de dealer, de unde și denumirea de firmă broker/dealer.
  • societate de consum - tip de societate specifică țărilor dezvoltate pentru care realizarea unui confort ridicat pentru toți membrii săi constituie unul ditre reperele esențiale ale existenței.
  • societate de investiții - institutie financiară care, contra unei taxe de gesiune, investește fondurile colectare de la un mare număr de mici ivestitori, în valori mobiliare sau bunuri imobiliare, astfel încât să se obțină o valorificare maximă a fondurilor, în condiții de siguranță.
  • societate mamă - societate care deține peste 50% din capitalul altei (altor) societari denumite filiale.
  • societate (anonimă) pe acțiuni - formă de organizare a unei întreprinderi al cărei capital este împărțit în acțiuni, acționarii respectivi nerăspunzând de datorii decât în limita sumelor subscrise în vederea alcăturii capitalului acestuia.
  • sold:
- diferența dintre totalul sumelor înscrise în debitul unui cont și totalul sumelor înscrise în creditul lui;
- rest de plată la lichidarea unei socoteli;
- rest de marfă (cu defecte sau nepotrivită cu sezonul) care se vinde cu preț redus.
- vechimea în muncă a unui angajat (începător);
- perioadă de timp în cursul căreia un angajat începător lucrează pentru a dobândi experiență în profesiunea sau în specialitatea lui, pentru a-și dovedi aptitudinile profesionale și capacitatea de muncă.
  • state de serviciu - listă a posturilor, a funcțiilor ocupate de un funcționar, de un militar.
  • structură:
- mod de organizare a societății din punct de vedere economic, social, politic și cultural; orânduire;
- mod de organizare a oricărei ramuri de producție.
  • subiect impozabil - persoană fizică sau juridică obligată prin lege să plătească un anumit impozit către stat.
  • supraveghetor - persoană însărcinată să supravegheze pe cineva (activitatea cuiva sau a unei formații de lucru) sau ceva.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Ș[modificare | modificare sursă]

  • științe camerale - nume dat, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, disciplinelor care se ocupau cu studiul finanțelor publice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

T[modificare | modificare sursă]

  • tarabă:
- un fel de masă pe care comercianții (ambulanți) își expun și își vând marfa la târguri, în piețe sau pe străzi;
- tejghea (de cârciumă) la care stă negustorul.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

U[modificare | modificare sursă]

  • uzură - partea din însușirile tehnice și economice inițiale ale mijloacelor fixe, pierdută ca urmare a folosirii acestora, sub influența factorilor naturali sau a progresului tehnic.
  • uzură morală:
- pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate;
- declasare tehnologică a unui material industrial prin apariția altuia, mai modern.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

V[modificare | modificare sursă]

- exprimare în bani a costului unei mărfi sau a unei acțiuni, a unui cec etc.;
- înscris (cec, cambie, obligațiune etc.) reprezentând un drept în bani sau în bunuri de altă natură;
- consumul de factori de producție necesar pentru obținerea de bunuri economice și servicii.
  • valoare comercială - prețul fixat pe piață la o anumită dată; sinonim: valoare de piață.
  • valoare de întrebuințare - capacitatea unui bun economic (materiale, servicii, informații) de a satisface o anumită necesitate a omului sau a societății.
  • valoare de piață - vezi valoare comercială.
  • valoare de schimb - raport cantitativ în care se schimbă două bunuri economice.
  • valoare imobiliară - înscris reprezentând un drept asupra unor bunuri imobiliare (clădiri, pământ etc.).
  • valoare mobiliară - înscris reprezentând un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfă, bani etc.).
  • valută - monedă oficială emisă de guvernul unui stat, folosită pentru cumpărarea de bunuri și servicii atât în interiorul țării respective cât și în afara ei.
  • vărsare - (a unei sume de bani) depunere pe un cont oarecare.
  • venit - sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deținută, într-o perioadă de timp; câștig, beneficiu.
  • venit național:
- indicator macroeconomic al rezultatelor activității (anuale) reprezentând suma veniturilor încasate de posesorii factorilor de producție care participă direct sau indirect la producție;
- (în capitalism) întreaga masă de obiecte de consum individual produse în decursul unui an și partea din mijloacele de producție destinată lărgirii producției;
- (în socialism) suma totală a mijloacelor de consum și de producție produse în țară și destinate satisfacerii nevoilor societății și lărgirii producției socialiste.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

X[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Y[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Z[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.