Acțiune (economie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acțiune emisă de Banca Centrală din Cluj în 1920

Definiție[modificare | modificare sursă]

Acțiunile reprezintă dreptul de proprietate a unei fracțiuni din capitalul social al unei societăți pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proporțional cu cota deținută. Acțiunile sunt transmisibile atât prin acte juridice „inter vivos" (vânzare, donație), cât și prin acte juridice (mortis cauza, testament).[1]

Tipuri Acțiuni[modificare | modificare sursă]

Preferred stock (Eng) v Common stock (Eng)[modificare | modificare sursă]

„Preferred stock” sunt acțiuni ce au garantate dividende ce sunt fixe și plătite trimestrial , nu au drept de vot în compania emitentă (i.e. adunarea generală a acționarilor) și în cazul unui faliment au prioritate la masa credală față de „common stock” dar sub obligațiuni . [2][3]

„Common stock” sunt acțiuni ce reprezintă dreptul de proprietate cu drept de vot în Adunarea generala a actionarilor (AGA) , adică votează politicile si conducerea companiei . Spre deosebire de „preferred stock" dividentele depind de performatele economice ale companie (i.e. profit ) , nu sunt regulate/fixe. Sunt clasificate în „acțiuni clasă A ” și „acțiuni clasă B”. Acțiunile de de clasă A au mai multe voturi per acțiune decât cele de clasă B. În cazul unui faliment sunt ultimii plătiți la masa credală , după plata tuturor creditorilor . [4]

Primary (Eng) v Secondary (Eng)[modificare | modificare sursă]

Acțiunile „primary” sunt „common stock” oferite de către emitent (companie) direct investitorilor la un preț preferențial, sub prețul pieței (câteodata gratis) , fară a apela la piețele de capital excepție făcând oferta publică inițială(IPO) unde se vând cu scopul finanțării companiei emitente.[5][6]

Acțiunile „secondary” sunt deja create/alocate de către emitent și sunt puse spre vânzare publicului larg. În cazul unei oferte publice inițiale(IPO) acest tip de acțiuni sunt vânduțe de proprietar și nu finanțează o dezvoltare ulterioară a companiei .[5][6]

Nominative v La purtător[modificare | modificare sursă]

Acțiune nominativă , acțiune care identifică titularul acesteia prin menționarea pe titlu a datelor de identificare a persoanei fizice (numele, prenume, CNP , domiciliul acționarului) sau juridice posesoare (denumirea, sediul, număr înmatriculare, codul unic de înregistrare ale acționarului persoană juridică).[7]

Acțiune la purtător, acțiune în care elementele de identificare ale titularului acesteia nu sunt menționate în titlu, titularul acțiunii fiind posesorul acesteia. Firma emitentă nu înregistrează/urmărește dreptul de proprietate (ie. acținuea) sau transferul ei. Nefiind înregistrată în nici un registru, posesorul ei (fizic) este proprietar , la fel ca și în cazul bancnotelor .[8]

Acțiunile pot fi convertite din acțiuni nominative în acțiuni la purtător (și invers) de AGA ( Adunarea Generală a Acționarilor ) .[9]

Acțiune de 10.000 lei emisă în martie 1939 de Manufactura Națională de Porțelan Turda

Societatea pe acțiuni[modificare | modificare sursă]

Societatea pe acțiuni reprezintă societatea comercială al cărei capital social este în întregime împărțit în acțiuni între fondatori sau acționarii ulteriori, în funcție de aportul fiecăruia la capitalul social al societății.

Societatea pe acțiuni dobândește personalitate juridică de la momentul înscrierii în Registrul Comerțului.

Societatea pe acțiuni poate fi constituită prin subscripție publică.

Societatea pe acțiuni de tip deschis[modificare | modificare sursă]

Societatea pe acțiuni de tip deschis este acea societate în care acționarii au dreptul nelimitat să înstrăineze acțiunile care le aparțin, acestea și alte hârtii de valoare putând fi vândute public unui cerc nelimitat de persoane. În România, numărul acționarilor nu este limitat, iar capitalul social minim necesar pentru înregistrarea acestui tip de societate reprezintă echivalentul în lei a 25.000 euro.

Societatea pe acțiuni de tip închis[modificare | modificare sursă]

Societatea pe acțiuni de tip închis este societatea în care acționarii au dreptul să vândă propriile acțiuni numai în cadrul societății (acționarilor ei sau însăși societății). Potrivit legilor românești, societatea pe acțiuni de tip închis nu poate avea mai mult de 50 de acționari, iar capitalul social nu poate fi mai mic de 10 mii de lei.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Investopedia.com. „Stock definition. http://www.investopedia.com/terms/s/stock.asp. Accesat la 23/03/2017. 
  2. ^ Foxbusiness.com. „What’s the Difference Between Preferred and Common Stock?. http://www.foxbusiness.com/markets/2012/05/01/whats-difference-between-preferred-and-common-stock.html. Accesat la 23/03/2017. 
  3. ^ Investopedia.com. „What is the difference between preferred stock and common stock?. http://www.investopedia.com/ask/answers/182.asp. Accesat la 23/03/2017. 
  4. ^ Investopedia.com. „Common Stock. http://www.investopedia.com/terms/c/commonstock.asp. Accesat la 23/03/2017. 
  5. ^ a b http://theaveragejoeinvestor.blogspot.co.uk.+„Back to the Basics: The IPO Lock-Up. http://theaveragejoeinvestor.blogspot.co.uk/2006/06/back-to-basics-ipo-lock-up.html. Accesat la 23/03/2017. 
  6. ^ a b FINANCEWALK Finance made simpler. „What Is Primary and Secondary Market?. http://www.financewalk.com/primary-market-secondary-market/. 
  7. ^ Acţiune nominativă. http://legeaz.net/dictionar-juridic/actiune-nominativa. Accesat la 7 decembrie 2017. 
  8. ^ Bearer Share. http://www.investopedia.com/terms/b/bearer_share.asp. Accesat la 7 decembrie 2017. 
  9. ^ Acţiune la purtător. http://legeaz.net/dictionar-juridic/actiune-la-purtator. Accesat la 7 decembrie 2017.