Combustibil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Din punct de vedere chimic combustibilii sunt substanțe care prin reacția chimică de oxidare eliberează energia stocată în structura substanței.

În industria energetică prezintă importanță combustibilii energetici, la care căldura degajată prin ardere poate fi utilizată avantajos din punct de vedere tehnico-economic.[1][2]

Clasificare[modificare | modificare sursă]

După starea de agregare combustibilii se clasifică în combustibili solizi, lichizi și gazoși. La combustibilii solizi și lichizi compoziția se exprimă în fracții (sau procente) masice, iar proprietățile lor fizice și chimice se exprimă rapoartate la un kilogram (kg). La combustibilii gazoși compoziția se exprimă în părți (sau procente) volumice, iar proprietățile lor fizice și chimice se exprimă raportate la un metru cub normal (m3N).[1][2]

După modul de obținere combustibilii se împart în naturali și artificiali.[2]

După puterea calorifică inferioară raportată la masa inițială[3] combustibilii se clasifică în:[2]

  • combustibili inferiori, cu puterea calorifică inferioară sub 12,56 MJ/kg (3000 kcal/kg),
  • combustibili medii, cu puterea calorifică inferioară între 12,56 – 20,93 MJ/kg (3000 – 5000 kcal/kg),
  • combustibili superiori, cu puterea calorifică inferioară peste 20,93 MJ/kg (5000 kcal/kg).

Combustibili solizi[modificare | modificare sursă]

Dintre combustibilii solizi naturali fac parte biomasa din plante arse ca atare (paie, lemn), cărbunii, șisturile combustibile. Sunt considerați combustibili artificiali mangalul, cocsul și semicocsul, brichetele de cărbune, deșeurile combustibile solide (rumeguș, talaș, coji de semințe, puzderii etc.), combustibilii pentru rachete solizi.[4]

Combustibili lichizi[modificare | modificare sursă]

Singurul combustibil lichid natural este considerat țițeiul. Sunt considerați combustibili artificiali benzina, petrolul lampant, combustibilul pentru aviație, motorina, combustibilul lichid ușor, gazul petrolier lichefiat, păcura, metanolul, combustibilii pentru rachete lichizi.[4]

Combustibili gazoși[modificare | modificare sursă]

Dintre combustibilii gazoși naturali fac parte gazul natural și gazele de sondă. Sunt considerați combustibili artificiali gazul de furnal, gazul de cocserie, gazele de rafinărie, hidrogenul. [4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b MIT, vol I, p. 524
  2. ^ a b c d Pănoiu, p. 17
  3. ^ Cum provine din haldă, conținând și balastul, adică umiditatea și masa minerală, care prin ardere devine cenușă.
  4. ^ a b c Pănoiu, p. 18

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bazil Popa ș.a. - Manualul Inginerului Termotehnician (MIT), vol I – III, București: Ed. Tehnică, 1986
  • Nicolae Pănoiu - Cazane de abur, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1982