Bancnotă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Diferite bancnote având valoarea nominală de 5.000 de unități de cont

Bancnota este un mijloc de plată din hârtie tipărită, emisă de o bancă. Este o monedă fiduciară, cunoscută și sub denumirile de bilet de bancă[1] și de bani de hârtie.

Din secolul al XIX-lea, bancnotele sunt tipărite pe o hârtie fină multistrat, foarte rezistentă la îmbătrânire și la mânuire, purtătoare de un filigran, compusă exclusiv din pastă de hârtie de bumbac, suferind un proces de purificare crescut; această hârtie, fără clei, este unsă cu gelatină, apoi uscată cu aer, înainte de a suferi o calandrare foarte puternică.

De vreo treizeci de ani, din ce în ce mai multe state au trecut la adoptarea bancnotelor din polimeri (cum este, de exemplu, polipropilena), care sunt mult mai rezistente la rupere și la șifonare decât cele de hârtie. În 2008, cinci țări aveau în circulație, în totalitate, bancnotele din polimeri: Australia, Noua Zeelandă, Brunei, România și Vietnam. O duzină de alte state au astfel de bancnote în circulație, în paralel cu cele de hârtie.

Prima bancnotă pe suport de polimeri emisă de România a fost cea cu valoarea nominală de 2.000 de lei (ROL), din 1999, cu ocazia eclipsei totale de soare, din 11 august a acelui an, România fiind prima țară europeană care a pus în circulație astfel de bancnote de polimeri.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Termenul românesc bancnotă este un împrumut din limba germană, Banknote.[1] Se consideră că acest termen, bancnotă, ar putea fi și un împrumut din engleză, banknote, prin intermediul limbii franceze, bank-note.[1][2]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Banii de hârtie au fost, fără îndoială, introduși la începutul secolului al X-lea, de negustorii chinezi de ceai, care încheiau mari tranzacții cu bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice. Administrația chineză a adoptat oficial bancnotele în 1024. Monedele metalice erau reprezentate simbolic pe bancnotele emise sub dinastia Song.

Prima mențiune occidentală a unei forme de bancnotă a fost făcută de Marco Polo,[3] la sfârșitul secolului al XIII-lea.

Probleme sanitare[modificare | modificare sursă]

S-a pus problema, de mult timp, dacă monedele metalice și bancnotele, care sunt obiecte care trec din mână în mână, și circulă uneori repede în lumea întreagă, ar putea să vehiculeze microorganisme patogene (ciuperci, bacterii și viruși).

Lucrătorii din comerțul alimentar, care ating alimentele și încasează banii clienților pot fi agenți de transmitere a epidemiilor? În 2007, un studiu a confirmat că virușii gripali pot supraviețui până la cinci zile pe bancnote (bancnote de 50 de franci elvețieni emise de Banca Națională a Elveției). Virușii supraviețuiesc mai ușor atunci când concentrația virală este ridicată și chiar mai bine atunci când sunt protejați de mucus. Pentru acest studiu, au fost folosite secrețiile nazale a 14 bolnavi de gripă. În jumătate de cazuri, virusul a supraviețuit 24 de ore, iar în 5 cazuri, virusul era prezent după 48 de ore. Bancnotele ar fi deci vectori potențiali ai pandemiilor gripale, dar în timpuri normale, circulația monetară ar putea contribui la întreținerea imunității umane față de microbii benigni cei mai curenți.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Notafilie[modificare | modificare sursă]

Notafilia, denumirea sub care este cunoscută colecționarea de bancnote, este un hobby popular în unele țări.

Notafilul caută, pentru colecția sa, bancnote în stare cât mai bună, pe cât posibil, fără să fie rupte, pliate sau găurite cu ace cu gămălie sau murdare.

Diverse[modificare | modificare sursă]

  • Cea mai mare bancnotă fabricată până în prezent este filipinez: este vorba despre bancnota cu valoarea nominală de 100.000 de pesos filipinezi emisă în 1998 și care are dimensiunile de 216 mm x 356 mm.
  • Precedentul record îl deținea bancnota cu valoarea nominală de 500 de ruble emisă în 1912 de Imperiul Rus.
  • Bancnota cu cea mai mare valoare nominală este maghiară: este vorba despre bancnota cu valoarea nominală de 1 miliard de miliarde de penghei emisă în 1946, dar care nu a circulat niciodată.
  • Bancnota cu valoare nominală de 10 bani, din emisiunea Ferdinand, 1917, a intrat în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) drept cea mai mică bancnotă din lume. Are dimensiunile 27,5 x 38 mm.[4]
  • Bancnota cu valoarea nominală de 1.000.000 de lei (ROL), ediția 2003, a intrat în Cartea Recordurilor, fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.[6]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007)
  2. ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique (1977)
  3. ^ Marco Polo, Milionul (1958), pp. 92-93
  4. ^ a b en Guinness World Records: Smallest paper money (În română: „Cea mai mică bancnotă”)
  5. ^ Cum arată bancnota românească nominalizată cea mai mică din lume, 20 mai 2014, Gândul, accesat la 21 mai 2014
  6. ^ Bancnota de 1.000.000 de lei ajunge în Cartea Recordurilor, Adevărul, 1 Decembrie 2011

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a II-a, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
  • Marco Polo, Milionul, cartea minunatelor călătorii ale lui...,Traducere din limba italiană de Romolo Ottone, Editura științifică, București, 1958, 264 p.+10 f.pl.;
  • it Il libro di Marco Polo detto Milione, Giulio Einaudi, Torino, 1955;
  • en Edited by George S. Cuhaj: Standard Catalog of World Paper Money, Modern Issues, Vol 3 (1961-Present), 15th ed., Krause Publications, 2009 ISBN 978-1440203800
  • en Edited by George S. Cuhaj: Standard Catalog of World Paper Money, General Issues, Vol 2 (1368-1960), 12th ed., Krause Publications, 2010 ISBN 978-1440212932
  • en Bowman, John S. (2000). Columbia Chronologies of Asian History and Culture. New York: Columbia University Press. ISBN 0231110049
  • en Ebrey, Walthall, Palais, (2006). East Asia: A Cultural, Social, and Political History. Boston: Houghton Mifflin Company. ISBN 0618133844
  • en Gernet, Jacques (1962). Daily Life in China on the Eve of the Mongol Invasion, 1250–1276. Stanford: Stanford University Press. ISBN 0-8047-0720-0
  • en Needham, Joseph (1986). Science and Civilisation in China: Volume 5, Part 1. Cambridge University Press. ISBN 0521875668

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bancnotă

Vezi și[modificare | modificare sursă]