Bursă de valori

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Curtea bursei de valori Amsterdam (Beurs van Hendrick de Keyser în olandeză), prima bursă de valori din lume. Prima piață de valori în sensul modern, a fost o inovație a managerilor și acționarilor companiei olandeze a Indiilor de Est la începutul anilor 1600.[1][2]
Bursa de valori New York de pe Wall Street din New York City este cea mai mare bursă de valori din lume, conform capitalizării de piață a companiilor listate[3]
Pentru alte sensuri, vedeți Bursă (dezambiguizare).

O bursă de valori este o piață în care brokeri și comercianți pot cumpăra și vinde titluri de valoare precum acțiuni, obligațiuni sau alte instrumente financiare. Bursele de valori oferă, de asemenea, facilități pentru eliberarea și răscumpărarea de astfel de titluri de valoare, precum și pentru plata de venituri și dividende. Valorile (sau bunurile) tranzacționate pe o bursă de valori includ acțiuni emise de societățile cotate la bursă, instrumente financiare derivate, obligațiuni, precum și produse financiare agregate de la mai mulți investitori. Bursele de valori funcționează ca o "licitație continuă", în care cumpărătorii și vânzătorii efectuează tranzacții într-o locație centrală.[4]

Înainte de a putea fi tranzacționat pe bursă, un valorile sau produsele financiare trebuie întâi listate pe acea bursă. În trecut exista o locație centrală în care se ținea evidența valorilor, dar în bursele moderne evidența se ține în mod electronic, ceea ce oferă avantaje precum viteză sporită și cost redus de tranzacții. Schimbul comercial la bursă este permis numai brokerilor, care sunt membri ai bursei. Recent, o parte din tranzacțiile de pe bursele tradiționale s-au mutat către diverse alte medii precum rețele de comunicații electronice, burse private (denumite și "dark pools" datorită lipsei transparenței) sau sisteme alternative de tranzacționare.[5]

Ofertele publice inițiale, ce reprezintă listarea unei companii pe bursă, se face întâi prin emiterea de acțiuni și obligațiuni de la companie către investitori (piața primară). Ulterior, aceste obligațiuni se tranzacționează între investitori (piața secundară). Bursa de valori este de multe ori cea mai importantă componentă a pieței de valori. Cererea și oferta pe piețele bursiere sunt determinate de diverși factori care, la fel ca în toate piețele libere, afectează prețul acțiunilor.

În general nu există obligația ca acțiunile sau obligațiunile să fie emise prin bursa de valori în sine, și nici ca acestea să fie ulterior tranzacționate pe bursă. Tranzacționarea acestora se poate face și offline în alte medii. Bursele de valori au devenit în ultimii ani parte a pieței globale de active. Bursele de valori servesc, de asemenea, o funcție importantă, prin furnizarea de lichiditate pentru acționari – există oricând cumpărători sau vânzători dispuși să facă schimburi comerciale.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stringham, Edward Peter: Private Governance: Creating Order in Economic and Social Life. (Oxford University Press, 2015, ISBN: 9780199365166)
  2. ^ Stringham, Edward Peter (). „How Private Governance Made the Modern World Possible”. Cato Unbound (www.cato-unbound.org). Accesat în . 
  3. ^ „Market highlights for first half-year 2010” (PDF). World Federation of Exchanges. Accesat în . 
  4. ^ Lemke and Lins, Soft Dollars and Other Trading Activities, §2:3 (Thomson West, 2013-2014 ed.).
  5. ^ Lemke and Lins, Soft Dollars and Other Trading Activities, §§2:25 - 2:30 (Thomson West, 2013-2014 ed.).