Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019
România
2014 ←
26 mai 2019
→ 2024

Toate cele 32 de locuri ale României în Parlamentul European
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Partid PSD PNL USR
Ultimele alegeri 16 6 Nou
Grup S&D EPP




  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
  EPP Congress 2187 (8096672652) (cropped).jpg
Partid ALDE UDMR PLUS
Ultimele alegeri Nou 2 Nou
Grup ALDE EPP

Alegeri pentru Parlamentul European se vor desfășura în România la 26 mai 2019.[1]

Perioada 2014-2018[modificare | modificare sursă]

Partidul Național Liberal[modificare | modificare sursă]

La trei zile după alegerile din 2014, președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a anunțat la 28 mai 2014 că partidul va schimba afilierea europeană de la ALDE la PPE și că a început negocierile pentru fuziunea cu Partidul Democrat Liberal. Partidul nou creat va fi numit Partidul Național Liberal și va fi membru al PPE. Președintele Partidului Democrat Liberal, Vasile Blaga, a confirmat ulterior fuziunea celor două părți. Europarlamentarul Norica Nicolai, primul candidat pe lista Partidului Național Liberal, a refuzat să se alăture grupului Partidului Popular European și a continuat să rămână membru al grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa.[2]

După alegerile prezidențiale din 2014, deputatul Renate Weber, al doilea candidat pe lista Partidului Național Liberal, a demisionat din grupul Partidului Popular European și s-a alăturat grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. După finalizarea procesului de fuziune a celor două părți, celor doi deputați europeni li s-a dat un ultimatum de a se alătura grupului Partidului Popular European sau vor fi excluși din partid.[3] Ele nu au reușit să îndeplinească cererea și astfel au fost exmatriculate din Partidul Național Liberal iar în prezent se află în grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Ulterior, deputatul Norica Nicolai a intrat în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților din România.[4].

La sfârșitul lunii august 2017, deputatul european Ramona Mănescu, al treilea candidat pe lista Partidului Național Liberal, a demisionat din partid[5], dar a continuat să stea cu grupul Partidului Popular European.

În mai 2018, deputatul Partidului Mișcării Populare, Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, a anunțat că părăsește partidul pentru a se alătura Partidului Național Liberal.[6].

Partidul Democrat Liberal[modificare | modificare sursă]

La trei zile după alegerile din 2014, președintele Partidului Liberal Democrat, Vasile Blaga, a confirmat la 28 mai 2014 anunțul făcut de președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, că cele două partide ar fuziona într-un nou partid, care ar păstra numele PNL și afilierea internațională a PDL-ului. Pentru a-și exprima nemulțumirea față de această decizie și lipsa unui candidat PDL la alegerile prezidențiale, deputata Monica Macovei, al doilea candidat pe lista Partidului Democrat Liberal, a demisionat din partid în septembrie 2014 și a candidat în alegerile prezidențiale din 2014 ca independent.[7][8][9] Macovei s-a alăturat, în calitate de politician independent, Conservatorilor și Reformatorilor Europeni.

Partidul Mișcării Populare[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2014, în urma unor declarații, Cristian Preda, primul candidat pe lista Partidului Mișcării Populare, a fost exclus din partid.[10][11][12][13] El a continuat să rămână în grupul Partidului Popular European.

În 2016, Partidul Mișcării Populare a fuzionat cu Uniunea Națională pentru Progresul României, însă deputații europeni UNPR nu au aderat la Partidul Mișcării Populare.

În mai 2018, eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, a anunțat că părăsește Partidul Mișcării Populare, pentru a se alătura Partidului Național Liberal.[14] Ca urmare, Partidul Mișcării Populare și-a pierdut cei doi deputații europeni.

Partidul Conservator[modificare | modificare sursă]

Partidul Conservator, UNPR și PSD au avut o listă comună la alegerile anterioare. Această alianță electorală trebuia să se numească "Uniunea Social Democrată", dar, datorită legislației românești (această denumire a fost luată de o alianță din 1990 dintre Partidul Democrat și Partidul Social Democrat din România) s-a înregistrat ca "PSD-UNPR-PC". În 2015, partidul a fuzionat cu Partidul Liberal Reformator, pentru a forma Partidul Alianța Liberalilor și Democraților.[15][16] Membrii nemulțumiți de această decizie, conduși de deputatul Maria Grapini (primul candidat de la Partidul Conservator și al cincilea pe lista PSD-UNPR-PC), au fondat un nou partid, Partidul Puterii Umaniste.[17]

PLUS[modificare | modificare sursă]

Europarlamentarul Cristian Preda a aderat la Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), un partid înființat în decembrie 2018, al cărui președintele este fostul prim-ministru Dacian Cioloș. Atfel partidul a obținutut statutul de partid parlamentar, putând avea delegați în toate secțiile de vot.[18]

La data de 2 februarie 2019, președintele Uniunii Salvați România, Dan Barna, și președintele PLUS, Dacian Cioloș, au anunțat împreună formarea Alianței 2020 USR+PLUS. Prin urmare, cele două partide urmează să candideze pe o listă comună.[19][20]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion PSD PNL ALDE USR PLUS[a] PRO UDMR PMP Altele Avans
IMAS Ian. 2019 N/A 24,5% 23,3% 12,8% 13,2% 7,4% 9,1% 5,7% 2,5% 1,5% 1,2%
IMAS 11-30 ian. 2019 1.011 17,4% 16,5% 9,1% 9,3% 5,2% 6,4% 4,0% 1,8% 29,2% 0,9%
BCS 12-20 ian. 2019 N/A 23,0% 23,7% 8,1% 6,5% 8,1% 10,7% 4,8% 9,3% 29,4% 0,7%
PNL Dec. 2018 26.000 30,2% 27,8% 11,5% 10,2% 5% 5,5% 5,1% 4,2% 0,7% 2,4
CURS 24 nov. - 9 dec. 2018 1.067 33% 20% 9% 7% 5% 9% 6% 5% 38% 13%
CURS 26 oct. - 12 nov. 2018 1.067 38% 15% 15% 8% 7% 9% 3% 5% 35% 23%
Alegeri 2014 25 mai 2014 N/A 37,6% 27,2%[b] 6,2% 6,2% 10,8% 22,6%

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Inițial, formațiunea a purtat numele de Mișcarea România Împreună. Din cauza tergiversărilor în instanță, Dacian Cioloș a renunțat la formațiune. Astfel, a fost lansat în decembrie 2018 Partidul Libertății, Unității și Solidarității, formațiune care a fost înregistrată la Tribunal și face parte din registrul partidelor politice.
  2. ^ Cu tot cu procentele obținute de Partidul Democrat-Liberal, partid cu care a fuzionat în noiembrie 2014.