Alegeri parlamentare în România, 2024

Alegeri parlamentare în România, 2024
Toate cele 330 de mandate de deputat; Toate cele 136 de mandate de senator; 166 D și 69 S mandate necesare pentru majoritate
Guvern în funcție; Nicolae Ciucă (PNL);	Guvern ales; –;

Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.^[1]

Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.^[2]

Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.^[3]

Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).^[4]

Context[modificare | modificare sursă]

Guvernul României după alegerile din 6 decembrie (Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide: PNL (centru dreapta, PPE), USR PLUS (centru, Renew Europe) și UDMR (centru dreapta, PPE). Guvernul interimar Cîțu, demis prin moțiune de cenzură, a fost înlocuit de un Guvern condus de Nicolae Ciucă format din partidele: PSD (centru stânga, S&D), PNL (centru dreapta, PPE) și UDMR (centru dreapta, PPE).^[5]

Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de Florin Roman (PNL) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și Sorin Grindeanu (PSD) (noiembrie 2021).^[6] Actualul Președinte al Camerei Deputaților este Marcel Ciolacu (PSD).^[7] Președinți ai Senatului au fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021), fiind prima femeie care ocupă acestă poziție la vârful statului, și Florin Cițu (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022).^[8] Actualmente, președinte interimar al Senatului este Alina Gorghiu (PNL) din iunie 2022.

Președinții celor două camere ale Parlamentului[modificare | modificare sursă]


Funcție			A preluat funcția	A părăsit funcția
Președintele Camerei Deputaților	Ludovic Orban	Partidul Național Liberal	21 decembrie 2020	13 octombrie 2021
Președintele Camerei Deputaților	Marcel Ciolacu	Partidul Social Democrat	23 noiembrie 2021	prezent
Președintele Senatului	Anca Dragu	Uniunea Salvați România	21 decembrie 2020	23 noiembrie 2021
	Florin Cîțu	Partidul Național Liberal	23 noiembrie 2021	29 iunie 2022
	Alina Gorghiu (interimar)	Partidul Național Liberal	29 iunie 2022	prezent

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Pentru informații suplimentare, vezi Criza politică din România din 2021

Criza guvernamentală (1 septembrie–25 noiembrie 2021)[modificare | modificare sursă]

Guvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea pe 23 decembrie 2020,^[9] a fost compus din două partide liberal-conservatoare, PNL, UDMR, și partidul liberal-progresist USR PLUS.^[10]

În septembrie 2021, o ruptură în cadrul coaliției a dus la Criza politică din România din 2021. Premierul Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții.^[11]^[12]^[13]^[14] Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,^[15] care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul naționalist AUR, a doua de către Partidul Social Democrat (PSD)^[16] cu cele trei partide care dețin împreună majoritatea locurilor.^[17]

Cîțu a fost contestat în cadrul PNL^[18] dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban.^[19] Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.^[20] USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.^[21]^[22] Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.^[23]

La data de 4 octombrie 2021, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă^[24] Potrivit Primarului USR de la Brașov, Allen Coliban, guvernul minoritar al lui Cîțu mai este încă în funcție datorită PSD.^[25] Cu toate acestea, pe 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care corespund PSD, USR și AUR. Cîțu va continua să funcționeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern va fi votat ulterior în parlament și apoi depus jurământul.

La data de 1 noiembrie 2021, partidul AUR a început procedura de suspendare a Președintelui României, Klaus Iohannis.^[26]

Partide noi[modificare | modificare sursă]

La data de 19 septembrie 2021, fostul lider al PSD Liviu Dragnea, alături de fostul său aliat politic Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (ApP).

La data de 3 octombrie 2021, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai fusese învins de contracandidatul său la șefia PNL de atunci, mai precis Florin Cîțu, a declarat că intenționează „să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL”.^[27]^[28]^[29] Astfel, acesta a urmat pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat ALDE, ulterior re-integrat în PNL dar fără Popescu-Tăriceanu.

La data de 1 decembrie 2021, Partidul ACUM a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară „radical anti-corupție” și „anti-suprabirocratizare”.^[30]

La data de 31 mai 2022, fostul premierul tehnocrat și fost președinte al USR, Dacian Cioloș, s-a retras din USR cu un grup de susținători și a înființat partidul REPER.

Partidul Verzilor a fost, de asemenea, relansat în toamna anului 2022 sub noua denumire de Partidul Verde (Verzii). Partidul este condus de doi copreședinți Marius Lazăr și Lavinia Cosma. Partidul a apărut pentru prima dată în sondaje la începutul anului 2023.^[31]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

25 noiembrie 2021–prezent[modificare | modificare sursă]

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul						PRO	PMP	FD	PUSL	ApP			Alte partide	Avans	Guvern	Opo z i ție
Dată	Sursa sondajului	Eșantionul													Alte partide	Avans
1–13 febuarie 2023	INSCOP	1000	30.4	21.6	10.9	19.1	4.3	3.0	2.9	0.7	N/A	N/A	0.1	2.7	4.3	8.8	56.3	30
5–19 febuarie 2023	INSCOP	3000	31.7	22.3	11.2	18.2	4.6	2.4	2.9	N/A	N/A	N/A	N/A	1.4	3.9	9.4	58.6	29.4
27–30 ianuarie 2023	Atlas Intel	2000	24.5	17.2	12.4	17.9	6.4	4	5.9	2.9	N/A	N/A	1.9	N/A	4.7	6.9	48.1	30.3
10–20 ianuarie 2023	CURS	N/A	36	22	8	14	5	N/A	4	N/A	4	N/A	N/A	N/A	7	14	63	22
5–19 decembrie 2022	Inscop	N/A	31.5	20.3	10.9	18.1	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	19.2	11.2	51.8	29
8–22 noiembrie 2022	CURS	1067	34	24	9	12	5	N/A	4	N/A	4	N/A	N/A	N/A	8	10	63	21
31 octombrie 2022	Angel Tîlvăr devine noul Ministru al Apărării Naționale
24 octombrie 2022	Vasile Dîncu a demisionat din funcția de Ministru al Apărării Naționale
4–18 octombrie 2022	Sociopol	N/A	36	19	11	14	4	2	2	1	N/A	N/A	4	N/A	7	17	59	25
3 octombrie 2022	Ligia Deca devine noul Ministru al Educației
29 septembrie 2022	Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de Ministru al Educației
8–22 septembrie 2022	CURS	1015	35	22	8	15	5	N/A	4	N/A	4	N/A	N/A	N/A	11	13	62	23
22–31 august 2022	Sociopol	N/A	32	15	11	25	6	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	11	7	53	36
5–17 august 2022	CURS	N/A	32	23	10	13	N/A	2	4	2	4	3	2	N/A	2	9	55	23
22–31 iulie 2022	Avangarde	902	37	23	9	11	5	1	5	2	3	N/A	1	N/A	2	14	65	20
10 iulie 2022	Cătălin Drulă devine noul președinte ales al USR
8 iulie 2022	Petre Daea devine noul Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
22–30 iunie 2022	Avangarde	903	35	20	9	12	5	2	5	2	4	2	2	N/A	2	15	60	21
29 iunie 2022	Florin Cîțu a demisionat din funcția de președinte al Senatului, după șapte luni de mandat, Alina Gorghiu a devenit Președinte interimar al Senatului
23 iunie 2022	Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
20–27 iunie 2022	Sociopol	N/A	33	19	10	15	6	4	1	1	1	1	3	N/A	5	14	58	25
19–26 mai 2022	CURS	1067	35	23	9	10	5	N/A	6	N/A	4	2	N/A	N/A	4	12	63	19
3 mai 2022	Ioan-Marcel Boloș devine noul Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
12–20 aprilie 2022	Avangarde	906	36	19	11	14	5	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	15	17	60	25
28 martie–11 aprilie 2022	CURS	2750	35	23	11	12	5	3	5	1	2	1	N/A	N/A	2	12	63	23
10 aprilie 2022	Premierul și generalul în rezervă Nicolae Ciucă este ales președinte al PNL
7 aprilie 2022	Dan Vîlceanu a demisionat din funcția de Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
2 aprilie 2022	Florin Cîțu a demisionat de la președinția PNL, Gheorghe Flutur a devenit președinte interimar al PNL
20–31 martie 2022	ISPAP Arhivat în 26 octombrie 2021, la Wayback Machine.	900	35	13	7	14	5	1	2	3	3	5	N/A	N/A	12	21	53	21
22–29 martie 2022	Avangarde	900	35	16	12	15	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	22	19	51	27
27 martie 2022	George Simion este ales președinte unic al AUR
2–11 martie 2022	CURS	1172	36	20	8	14	5	2	4	N/A	4	2	N/A	N/A	3	16	61	22
2–7 martie 2022	INSCOP	1077	32	19.9	10.8	18.9	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	18.4	12.1	51.9	29.7
10–21 februarie 2022	ISPAP Arhivat în 26 octombrie 2021, la Wayback Machine.	1100	34	12	8	17	5	2	2	3	3	3	N/A	N/A	11	17	51	25
9–19 februarie 2022	Sociopol	1001	35	16	13	22	6	2	1	1	0.7	2	N/A	N/A	1	13	57	35
7 februarie 2022	Dacian Cioloș a demisionat de la președinția USR, Cătălin Drulă a devenit președinte interimar al USR
20–31 ianuarie 2022	Avangarde	903	35	16	12	18	5	2	4	2	2	2	N/A	N/A	2	17	56	30
22–29 ianuarie 2022	CURS	1003	35	17	10	16	5	4	2	4	2	3	N/A	N/A	2	18	57	26
11–18 ianuarie 2022	INSCOP	1162	34.3	16.6	12.5	20.6	4.2	2.9	2.1	1.7	1.3	1	N/A	N/A	2.8	13.7	55.1	33.1
15–23 decembrie 2021	Avangarde	907	39	18	10	17	5	2	3	N/A	4	1	N/A	N/A	1	21	62	27
17–22 decembrie 2021	Sociopol	1001	33	15	12	23	5	2	2	3	0	1	N/A	N/A	4	10	53	35
13–17 decembrie 2021	CURS	1100	38	19	11	13	5	N/A	5	N/A	4	N/A	N/A	N/A	5	19	62	24
25 noiembrie 2021	Guvernul Nicolae Ciucă este investit de parlament cu 318 voturi pentru

7 septembrie 2021–25 noiembrie 2021[modificare | modificare sursă]

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul			FD				PRO	PMP	PUSL	ApP	Alte partide	Avans	Guvern	Op o z i ție
Dată	Sursa sondajului	Eșantionul											Alte partide	Avans
16–24 noiembrie 2021	Avangarde	906	40	17		11	15	5	2	1	4	N/A	3	23	22	66
23 noiembrie 2021	Președintele PNL Florin Cîțu a fost ales să ocupe funcția de președinte al Senatului
23 noiembrie 2021	Președintele PSD Marcel Ciolacu a fost ales să ocupe funcția de președinte al CD
22 noiembrie 2021	Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
17–22 noiembrie 2021	CURS	1100	38	18		11	14	5	4	3	3	N/A	4	20	23	63
6–13 noiembrie 2021	ISPAP Arhivat în 26 octombrie 2021, la Wayback Machine.	1130	35	8	5	12	20	5.5	4.5	1.5	1.5	4	3^[32]	15	18.5	67
9–12 noiembrie 2021	Gazeta Civică Arhivat în 14 noiembrie 2021, la Wayback Machine.	1023	30.5	3	7.5	23	12	5	6.5	5.5	2.5	2.5	1	7.5	15.5	65.5
1 noiembrie 2021	Premierul desemnat Nicolae Ciucă își depune mandatul ca urmare a eșuării negocierii unei majorități în parlament
25–30 octombrie 2021	CURS	1110	39	19		11	12	5	5	3	4	N/A	2	20	24	62
17–26 octombrie 2021	Avangarde	900	40	17		13	14	5	4	2	4	N/A	1	23	22	67
12–21 octombrie 2021	ISPAP Arhivat în 26 octombrie 2021, la Wayback Machine.	1228	34	9	7	15	17	5	4	1	2	4	5.5	17	21	66
21 octombrie 2021	Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
20 octombrie 2021	Cabinetul Cioloș este respins în Parlament cu 88 de voturi pentru și 184 de voturi împotrivă
12–17 octombrie 2021	Gazeta Civică Arhivat în 19 octombrie 2021, la Wayback Machine.	1133	30	3	11.5	17.5	17	4	6	5	N/A	3.5	1	10.5	18.5	64.5
11–15 octombrie 2021	Sociopol	1002	32	20		13	21	6	N/A	N/A	N/A	N/A	8	11	26	66
11 octombrie 2021	Dacian Cioloș a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
5 octombrie 2021	Guvernul Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură
1 octombrie 2021	Dacian Cioloș devine noul președinte al USR PLUS
26–29 septembrie 2021	Gazeta Civică	1202	28	17		18	17.5	5	5.5	4	N/A	3	2	10	22	63.5
28 septembrie 2021	INSOMAR	1030	31.55	25.92		14.95	16.99	4.56	2.52	2.33	N/A	1.17	0.01	5.63	30.48	63.49
28 septembrie 2021	PSD depune moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Florin Cîțu Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost declarată de CCR ca fiind un conflict între Parlament și Guvern
15–27 septembrie 2021	INSCOP	1204	35.4	21.9		9.8	17.1	N/A	2.9	4.4	N/A	N/A	8.5	13.5	21.9	62.3
14–21 septembrie 2021	Avangarde	900	37	20		13	14	5	4	1	4	N/A	2	17	25	64
8–10 septembrie 2021	CURS	861	36	19		11	14	5	5	3	4	N/A	3	16	24	61

21 decembrie 2020–7 septembrie 2021[modificare | modificare sursă]

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul						PRO	PMP	PUSL	Alte partide	Avans	Guvern	Opo z i ție
Dată	Sursa sondajului	Eșantionul									Alte partide	Avans
3–5 sep. 2021	CURS	853	35	20	11	12	5	5	3	4	5	15	36	47
3 sep. 2021	USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrul Florin Cîțu
1 sep. 2021	Ministrul justiției Stelian Ion a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu și se declanșează o criză politică
20–24 aug. 2021	Avangarde	900	35	21	14	15	5	5	2	1	2	14	40	50
12–20 aug. 2021	CURS	1100	34	20	12	11	5	5	3	4	6	14	37	45
16–19 aug. 2021	IRES	1006	35	27	14	14	5	2	2	N/A	1	8	46	49
16 august 2021	Politico.eu	N/A	34	18	12	14	5	3	3	3	6	16	35	48
26 iulie 2021	INSOMAR	1030	38.06	15.05	11.07	14.95	5.05	N/A	N/A	N/A	15.83	23	31.17	53.01
8 iulie 2021	Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
1–7 iulie 2021	Sociopol	N/A	31	27	15	10	7	2	3	N/A	5	4	49	41
24 iunie 2021	INSOMAR	1030	22.91	24.95	14.95	17.96	5.05	N/A	2.04	N/A	12.14	2.04	44.95	40.87
11–18 iun. 2021	CURS	1067	34	22	14	12	4	5	2	3	4	12	40	46
1–15 iun. 2021	INSCOP	N/A	30.2	26.6	13.2	14.2	N/A	2	4.3	N/A	8.7	3.6	39.8	44.4
22–30 mai 2021	Sociopol	1001	36	22	15	11	6	2	5	1	1	14	43	47
10–24 mai 2021	Avangarde	N/A	36	23	14	15	5	2	2	1	2	13	42	51
8–16 mai 2021	IRES	N/A	36	28	11	14	3	N/A	3	N/A	8	8	42	50
2–9 mai 2021	INSOMAR^[33]	1030	22.14	23.5	13.59	15.53	8.64	4.66	4.17	N/A	7.77	1.36	45.73	37.67
14–17 apr. 2021	CURS	N/A	33	21	16	12	4	5	3	4	2	12	41	45
14 aprilie 2021	Ministrul sănătății Vlad Voiculescu a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
30 mar.–11 apr. 2021	BCS	1420	28.9	22.3	22.5	10	4	4.2	2.9	N/A	5.1	6.4	48.8	38.9
12–28 mar. 2021	Sociopol	N/A	35	26	17	12	4	3	2	N/A	1	9	45	47
22–26 feb. 2021	CURS	1100	34	25	16	9	4	3	2	3	3	10	45	43
10–14 feb. 2021	PER Arhivat în 18 februarie 2021, la Wayback Machine.	1055	33	25	20	8	4	4	2	N/A	4	8	49	41
9–11 feb. 2021	INSOMAR	1030	28	27	14	16	6	4	1	N/A	4	1	47	44
15–17 ian. 2021	Avangarde Arhivat în 17 aprilie 2021, la Wayback Machine.	710	34	24	16	14	5	3	1	2	1	10	45	48
11–15 ian. 2021	CURS	1100	34	26	16	12	5	3	2	N/A	2	8	47	46
10–20 dec. 2020	Avangarde	900	35	26	15	14	5	2	1	N/A	2	9	46	49
17–21 dec. 2020	CURS	1100	35	26	14	15	4	2	2	N/A	2	9	44	50

6 decembrie 2020	Alegeri 2020 (CD)	5.901.959	28,90%	25,18%	15,37%	9,08%	5,74%	4,82%	4,09%	1,17%	6,82%	3,72%	46,29%	37,98%
6 decembrie 2020	Alegeri 2020 (Senat)	5.908.364	29,32%	25,58%	15,86%	9,17%	5,89%	4,93%	4,13%	1,09%	5,12%	3,74%	47,33%	38,49%

Proiecția locurilor în parlament[modificare | modificare sursă]

Dată	Sursa sondajului			FD				PMP	PRO	ApP	Minorități	Avans
Dată	Sursa sondajului										Minorități	Avans
17–22 decembrie 2021	Sociopol	117	53	0	42	82	18	0	0	0	18	35
17–26 oct. 2021	Avangarde	140	59		46	49	18	0	0	0	18	81
12–21 oct. 2021	ISPAP	122	32	25	54	61	18	0	0	0	18	61
12–17 oct. 2021	INSCOP	125	68		56	52	11	0	0	0	18	57
12–17 oct. 2021	APP^{[nefuncțională]}	109	0	42	63	62	14	21	0	0	18	46
26–29 sep. 2021	Gazeta Civică^{[nefuncțională]}	95	57		61	59	17	18	0	0	18	34
28 sep. 2021	INSOMAR	104	85		49	56	15	0	0	0	18	19
9–19 iul. 2021	Avangarde ^{[necesită citare]}	118	80		45	52	17	0	0	0	18	38
11–15 ian. 2021	CURS^{[necesită citare]}	113	88		53	40	18	0	0	0	18	25

6 decembrie 2020	Alegeri la CD din 2020	110	93		55	33	21	0	0	N/A	18	17

Rata de aprobare a fostului Prim Ministru[modificare | modificare sursă]


Sursă	Dată	Eșantion	Florin Cîțu (PNL)

			Y			Net (+/-)
						Net (+/-)
CURS	25–30 octombrie 2021	1,100	10.0	81.0	9.0	−71.0
Avangarde	17–26 octombrie 2021	900	7.0	74.0	19.0	−67.0
Avangarde	14–21 septembrie 2021	900	14.0	61.0	25.0	−47.0
CURS	12–20 august 2021	1,100	18.0	77.0	5.0	−59.0
CURS	11–18 iunie 2021	1,067	19.0	75.0	6.0	−56.0
CURS	14–17 aprilie 2021	1,107	24.0	69.0	7.0	−45.0
BCS	11 aprilie 2021	1,420	21.6	68.5	9.8	−46.9

Partide[modificare | modificare sursă]

Partid			Ideologie^[34]	Afiliere Eur.	Lider	2020 (%)		Mandate în prezent		Guvernare
Partid			Ideologie^[34]	Afiliere Eur.	Lider	Senat	Camera Deputaților	Senat	Camera Deputaților	Guvernul Cîțu (2020–2021) Guvernul Ciucă (2021–prezent)
	PSD	Partidul Social Democrat	Centru-stânga Social-democrație, Pro-europenism, Populism	PES	Marcel Ciolacu Președinte al Camerei Deputaților României (2019–2020; 2021–prezent)	29,32%	28,90%	47 / 136	103 / 330	Opoziție (2020–2021) Guvern (2021–prezent)
	PNL	Partidul Național Liberal	Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Populism	PPE	Nicolae Ciucă Prim-ministrul României (2021–prezent) Prim-ministrul interimar al României (2020) Ministru al Apărării Naționale (2019–2021)	25,58%	25,18%	39 / 136	81 / 330	Guvern (2020–prezent)
	USR	Uniunea Salvați România	Centru spre Centru-dreapta Progresism, Liberalism social, Anticorupție, Federalism european	Renew Europe	Cătălin Drulă Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (2020–2021)	Partid nou	Partid nou	22 / 136	42 / 330	Guvern (2020–2021) Opoziție (2021–prezent)
	AUR	Alianța pentru Unirea Românilor	Dreapta^[35] spre Extrema dreaptă^[36]^[37]^[38] Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin^[39], Naționalism românesc, Euroscepticism slab	CRE^[40]	George Simion Deputat	9,08%	9,17%	12 / 136	26 / 330	Opoziție (2020–prezent)
	UDMR/RMDSZ	Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség	Centru Regionalism^⁠(en), Conservatorism	PPE	Hunor Kelemen Deputat	5,89%	5,74%	9 / 136	20 / 330	Guvern (2020–prezent)
	FD	Forța Dreptei^[41]	Centru-dreapta Liberalism conservator, Creștin democrație	-	Ludovic Orban Președinte al Camerei Deputaților României (2020–2021) Prim-ministrul României (2019–2020)	Partid nou	Partid nou	3 / 136 ^[42]	16 / 330 ^[43]	Guvern (2020–2021, înainte ca facțiunea Orban să se rupă de PNL) Opoziție (2021–prezent)
	REPER	Reînnoim Proiectul European al României^[44]	Centru Liberalism social, Pro-europenism, Tehnocrație	Renew Europe	Dragoș Pîslaru (interimar) Eurodeputat	Partid nou	Partid nou	2 / 136	10 / 330	Opoziție (2022–prezent)
	REPER	Reînnoim Proiectul European al României^[44]	Centru Liberalism social, Pro-europenism, Tehnocrație	Renew Europe	Ramona Strugariu (interimar) Eurodeputat	Partid nou	Partid nou	2 / 136	10 / 330	Opoziție (2022–prezent)
	PUSL	Partidul Umanist Social Liberal	Centru-stânga Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism	-	Daniel Ionașcu	1,19%	1,01%	1 / 136 ^[45]	4 / 330 ^[45]	Extraparlamentar (2020–2021) Sprijin parlamentar pentru guvern (2021–prezent)
	AD	Alternativa Dreaptă	Dreapta Conservatorism social, Conservatorism național, Liberalism clasic, Euroscepticism slab	CRE	Adela Mîrza	0,04%	0,03%	1 / 136	3 / 330	Extraparlamentar (2020–2022) Opoziție (2022–prezent)
	PMP	Partidul Mișcarea Populară	Centru-dreapta Conservatorism, Creștin democrație	PPE	Eugen Tomac	4,93%	4,82%	0 / 136	0 / 330	Extraparlamentar
	PRO	PRO România	Centru-stânga Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism	EDP	Victor Ponta Prim-ministrul României (2012–2015)	4,13%	4,09%	0 / 136	0 / 330	Extraparlamentar
	PER	Partidul Ecologist Român	Centru-dreapta^[46] Liberalism verde^⁠(en), Ecologism^[46]	-	Dănuț Pop	1,33%	1,12%	0 / 136	0 / 330	Extraparlamentar
	PRM	Partidul România Mare	Centru-stânga^[47] spre extremă-dreapta^[48]^[49] Conservatorism național, Naționalism românesc^[47], Euroscepticism slab^[50]	-	Victor Iovici	0,65%	0,55%	0 / 136	0 / 330	Extraparlamentar
	PV	Partidul Verde	Centru spre stânga Social democrație, Politică verde, Progresism, Anticorupție	PVE	Marius Lazăr și Lavinia Cosma	0,39%	0,35%	0 / 136	0 / 330	Extraparlamentar
	ND	Noua Dreaptă	Extrema dreaptă Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Iredentism românesc, Fascism clerical, Euroscepticism	APL	Tudor Ionescu	0,06%	0,07%	0 / 136	0 / 330	Extraparlamentar
	Volt	Volt România	Centru Progresism, Federalism european, Liberalism social	Volt Europa	Ștefan Florea	Partid nou	Partid nou	Partid nou	Partid nou	Extraparlamentar
	Volt	Volt România		Volt Europa	Mihaela Sirițanu	Partid nou	Partid nou	Partid nou	Partid nou	Extraparlamentar
	ApP	Alianța pentru Patrie	Centru-stânga spre Extrema dreaptă Naționalism economic, Populism, Euroscepticism, Rusofilie, Fundamentalism creștin, Anticapitalism	-	Codrin Ștefănescu	Partid nou	Partid nou	0 / 136	1 / 330	Extraparlamentar (2021-2022) Opoziție (2022-prezent)

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților.
^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
^ Ionela Gavril (11 noiembrie 2016). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la 27 iunie 2018. Accesat în 21 decembrie 2020.
^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
^ Digi24. „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. Accesat în 23 noiembrie 2021.
^ Digi24. „Sorin Grindeanu devine președinte interimar al Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu: „Mă bucur că a reușit să creeze o majoritate"”. Digi24. Accesat în 2 noiembrie 2021.
^ Digi24. „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. Digi24. Accesat în 23 noiembrie 2021.
^ Digi24. „Florin Cîțu a demisionat de la șefia Senatului: Ciucă mi-a cerut demisia. Cel mai tare am supărat PSD”. Digi24. Accesat în 29 iunie 2022.
^ „Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister”. 19 decembrie 2020. Accesat în 15 aprilie 2021.
^ Robert Kiss (1 septembrie 2021). „Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny" va trece”. Digi24. Accesat în 3 septembrie 2021.
^ Redacția Aktual24 (18 septembrie 2021). „CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar"”. Accesat în 18 septembrie 2021.
^ Dan Popa (16 septembrie 2021). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în 20 septembrie 2021.
^ Ioana Hurdea (30 septembrie 2021). „Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui": „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor"”. Aktual24.ro. Accesat în 30 septembrie 2021.
^ Bogdan Păcurar (30 septembrie 2021). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în 30 septembrie 2021.
^ Andreea Ghiorghe (7 septembrie 2021). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat"”. Adevărul. Accesat în 1 octombrie 2021.
^ Victor Gheja (20 septembrie 2021). „Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura"”. Aktual24.ro. Accesat în 20 septembrie 2021.
^ Robert Kiss (20 septembrie 2021). „PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională”. Digi24.ro. Accesat în 20 septembrie 2021.
^ Victor Gheja (21 septembrie 2021). „Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna"”. Aktual24.ro. Accesat în 22 septembrie 2021.
^ Redacția Aktual24.ro (22 septembrie 2021). „Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis"”. Aktual24.ro. Accesat în 22 septembrie 2021.
^ Redacția Digi24.ro (25 septembrie 2021). „Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban”. Digi24.ro. Accesat în 26 septembrie 2021.
^ Redacția HotNews.ro (1 octombrie 2021). „LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna”. HotNews.ro. Accesat în 1 octombrie 2021.
^ Alexandru Costea (3 octombrie 2021). „Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte”. Digi24.ro. Accesat în 3 octombrie 2021.
^ Alexandru Costea (1 octombrie 2021). „Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern”. Digi24.ro. Accesat în 1 octombrie 2021.
^ Laura Buciu (4 octombrie 2021). „Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți”. Mediafax. Accesat în 5 octombrie 2021.
^ Bogdan Păcurar (4 octombrie 2021). „Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă”. Digi24.ro. Accesat în 4 octombrie 2021.
^ Digi24. „George Simion: AUR strânge semnături pentru suspendarea lui Iohannis. Parlamentari PNL au semnat deja”. Digi24. Accesat în 2 noiembrie 2021.
^ Liviu Cojan (3 octombrie 2021). „Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL”. Digi24.ro. Accesat în 3 octombrie 2021.
^ Adrian Dumitru (3 octombrie 2021). „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24.ro. Accesat în 4 octombrie 2021.
^ Victor Gheja (3 octombrie 2021). „Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna"”. Aktual24.ro. Accesat în 4 octombrie 2021.
^ „Un nou partid ecologist, lansat de 1 Decembrie/ Partidul ACUM se declară "de centru stânga", "radical anti-corupție" și "anti-suprabirocratizare"/ Cine sunt fondatorii”. G4Media.ro. 30 noiembrie 2021. Accesat în 30 noiembrie 2021.
^ Surpriză în sondajul INSCOP: Partidul Verde (Verzii) intră pe lista sondajelor oficiale - cotat cu 1,4%; PSD, pe primul loc, PNL, pe 2 - în creştere iar AUR pe 3, Ecopolitic, 1 martie 2023
^ PRM 0.5% ALDE 0.5% PER 0.5% PV 0.5%
^ Realitatea.NET (6 mai 2021). „Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos”. Realitatea.NET. Accesat în 7 mai 2021.
^ Narcis George Matache (3 mai 2018). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.
^ Anghel, Dan (7 decembrie 2020). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.
^ Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?
^ Romanian opposition takes narrow lead after election
^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în 11 decembrie 2020.
^ Ziarul Financiar (6 decembrie 2020). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în 17 septembrie 2021.
^ „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse”. G4Media.ro. 13 octombrie 2021. Accesat în 26 octombrie 2021.
^ „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat"”. Mediafax.ro. Accesat în 23 octombrie 2021.
^ „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. 5 octombrie 2021. Accesat în 23 octombrie 2021.
^ „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. 31 mai 2022. Accesat în 2 iunie 2022.
^ ^a ^b „Oamenii lui Dan Voiculescu, intrați în Parlament pe listele PSD, părăsesc partidul condus de Ciolacu”. Adevărul.
^ ^a ^b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.
^ ^a ^b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.
^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Accesat în 16 decembrie 2014.
^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în 16 decembrie 2014.
^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. 18 iulie 2018.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ALDE nu mai este activ la niciun nivel pe scena politică națională sau internațională de la sfârșitul lunii martie 2022, fiind absorbit în totalitate de PNL în acest timp.

[1] „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților.

[2] „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).

[3] Ionela Gavril (11 noiembrie 2016). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la 27 iunie 2018. Accesat în 21 decembrie 2020.

[4] „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).

[5] Digi24. „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. Accesat în 23 noiembrie 2021.

[6] Digi24. „Sorin Grindeanu devine președinte interimar al Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu: „Mă bucur că a reușit să creeze o majoritate"”. Digi24. Accesat în 2 noiembrie 2021.

[7] Digi24. „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. Digi24. Accesat în 23 noiembrie 2021.

[8] Digi24. „Florin Cîțu a demisionat de la șefia Senatului: Ciucă mi-a cerut demisia. Cel mai tare am supărat PSD”. Digi24. Accesat în 29 iunie 2022.

[9] „Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister”. 19 decembrie 2020. Accesat în 15 aprilie 2021.

[10] Robert Kiss (1 septembrie 2021). „Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny" va trece”. Digi24. Accesat în 3 septembrie 2021.

[11] Redacția Aktual24 (18 septembrie 2021). „CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar"”. Accesat în 18 septembrie 2021.

[12] Dan Popa (16 septembrie 2021). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în 20 septembrie 2021.

[13] Ioana Hurdea (30 septembrie 2021). „Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui": „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor"”. Aktual24.ro. Accesat în 30 septembrie 2021.

[14] Bogdan Păcurar (30 septembrie 2021). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în 30 septembrie 2021.

[15] Andreea Ghiorghe (7 septembrie 2021). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat"”. Adevărul. Accesat în 1 octombrie 2021.

[16] Victor Gheja (20 septembrie 2021). „Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura"”. Aktual24.ro. Accesat în 20 septembrie 2021.

[17] Robert Kiss (20 septembrie 2021). „PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională”. Digi24.ro. Accesat în 20 septembrie 2021.

[18] Victor Gheja (21 septembrie 2021). „Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna"”. Aktual24.ro. Accesat în 22 septembrie 2021.

[19] Redacția Aktual24.ro (22 septembrie 2021). „Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis"”. Aktual24.ro. Accesat în 22 septembrie 2021.

[20] Redacția Digi24.ro (25 septembrie 2021). „Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban”. Digi24.ro. Accesat în 26 septembrie 2021.

[21] Redacția HotNews.ro (1 octombrie 2021). „LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna”. HotNews.ro. Accesat în 1 octombrie 2021.

[22] Alexandru Costea (3 octombrie 2021). „Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte”. Digi24.ro. Accesat în 3 octombrie 2021.

[23] Alexandru Costea (1 octombrie 2021). „Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern”. Digi24.ro. Accesat în 1 octombrie 2021.

[24] Laura Buciu (4 octombrie 2021). „Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți”. Mediafax. Accesat în 5 octombrie 2021.

[25] Bogdan Păcurar (4 octombrie 2021). „Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă”. Digi24.ro. Accesat în 4 octombrie 2021.

[26] Digi24. „George Simion: AUR strânge semnături pentru suspendarea lui Iohannis. Parlamentari PNL au semnat deja”. Digi24. Accesat în 2 noiembrie 2021.

[27] Liviu Cojan (3 octombrie 2021). „Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL”. Digi24.ro. Accesat în 3 octombrie 2021.

[28] Adrian Dumitru (3 octombrie 2021). „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24.ro. Accesat în 4 octombrie 2021.

[29] Victor Gheja (3 octombrie 2021). „Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna"”. Aktual24.ro. Accesat în 4 octombrie 2021.

[30] „Un nou partid ecologist, lansat de 1 Decembrie/ Partidul ACUM se declară "de centru stânga", "radical anti-corupție" și "anti-suprabirocratizare"/ Cine sunt fondatorii”. G4Media.ro. 30 noiembrie 2021. Accesat în 30 noiembrie 2021.

[31] Surpriză în sondajul INSCOP: Partidul Verde (Verzii) intră pe lista sondajelor oficiale - cotat cu 1,4%; PSD, pe primul loc, PNL, pe 2 - în creştere iar AUR pe 3, Ecopolitic, 1 martie 2023

[33] PRM 0.5% ALDE 0.5% PER 0.5% PV 0.5%

[34] Realitatea.NET (6 mai 2021). „Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos”. Realitatea.NET. Accesat în 7 mai 2021.

[35] Narcis George Matache (3 mai 2018). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.

[adevarul-36] Anghel, Dan (7 decembrie 2020). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.

[ed-rfi-37] Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?

[ed-bbc-38] Romanian opposition takes narrow lead after election

[ed-d24-39] Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral

[40] Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în 11 decembrie 2020.

[41] Ziarul Financiar (6 decembrie 2020). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în 17 septembrie 2021.

[42] „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse”. G4Media.ro. 13 octombrie 2021. Accesat în 26 octombrie 2021.

[43] „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat"”. Mediafax.ro. Accesat în 23 octombrie 2021.

[44] „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. 5 octombrie 2021. Accesat în 23 octombrie 2021.

[45] „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. 31 mai 2022. Accesat în 2 iunie 2022.

[alegeri2020-46] „Oamenii lui Dan Voiculescu, intrați în Parlament pe listele PSD, părăsesc partidul condus de Ciolacu”. Adevărul.

[votez.info2-47] „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.

[votez.info1-48] „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.

[sfera-49] Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la 5 septembrie 2018. Accesat în 16 decembrie 2014.

[sar.org-50] George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în 16 decembrie 2014.

[51] „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. 18 iulie 2018.

[32] ALDE nu mai este activ la niciun nivel pe scena politică națională sau internațională de la sfârșitul lunii martie 2022, fiind absorbit în totalitate de PNL în acest timp.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[a]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

[44]

[45]

[46]

[47]

[48]

[49]

[50]