Alegeri parlamentare în România, 2024

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alegeri parlamentare în România, 2024
România
2020 ←
membri
2024

Toate cele 330 de mandate de deputat
Toate cele 136 de mandate de senator

166 D și 69 S mandate necesare pentru majoritate
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
  Marcel Ciolacu.png Ludovic Orban (cropped).jpg Dan Barna USR.jpg

Dacian Cioloș.png

Lider Marcel Ciolacu Ludovic Orban Dan Barna
Dacian Cioloș
Partid PSD PNL USR-PLUS
Lider din 22 august 2020 17 iunie 2017 2 februarie 2019
Mandatul liderului DBuzău DBucurești DSibiu
Eurodeputat
Ultimele alegeri 29,32% S S
28,90% D D
25,58% S
25,18% D
15,86% S
15,37% D
Mandat precedent 47 S
110 D
41 S
93 D
25 S
55 D

  Al patrulea partid Al cincilea partid
  George Simion 06 (cropped).jpg

Claudiu Târziu - jan 2015.jpg

EPP Congress 5719 (8099356346).jpg
Lider George Simion
Claudiu Târziu
Hunor Kelemen
Partid AUR UDMR
Lider din septembrie 2019 26 februarie 2011
Locul liderului DBucurești
SBucurești
DHarghita
Ultimele alegeri 9,17% S
9,08% D
5,89% S
5,74% D D
Mandate precedente 14 S
33 D
9 S
21 D

Guvern în funcție

Florin Cîțu

Guvern ales


Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.[1]

Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.[2] Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[3] Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 329 de membri.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[4]

Context[modificare | modificare sursă]

Guvernul României după alegerile din 6 decembrie este format din 3 partide: PNL (centru dreapta , PPE), USR PLUS (centru, Renew Europe) și UDMR (centru dreapta, PPE).

Președintele Camerei Deputaților este Ludovic Orban (PNL). Președintele Senatului este Anca Paulina Dragu (USR PLUS) și este prima femeie care ocupă acest post.

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Dată Sursă Eșantion PSD PNL USR PLUS AUR UDMR PMP PRO PPU-SL Altele Avans Guvern Opoziție
Mai 2021 Sociopol 36.0% 22.0% 15.0% 11.0% 6.0% 2.0% 5.0% 1.0% 1.0% 14.0% 43.0% 47.0%
Mai 2021 Avangarde 36.0% 23.0% 14.0% 15.0% 5.0% 2.0% 2.0% 1.0% 2.0% 13.0% 42.0% 51.0%
Mai 2021 IRES 36.0% 28.0% 11.0% 14.0% 3.0% - 3.0% 8.0% 8.0% 42.0% 50.0%
Mai 2021 INSOMAR[5] 1.030 22.14% 23.50% 13.59% 15.53% 8,64% 4.66% 4.17% 7.77% 1.36% 45.63% 37.67%
14-17 Apr 2021 CURS 33.0% 21.0% 16.0% 12.0% 4.0% 5.0% 3.0% 4.0% 2.0% 12.0% 41.0% 45.0%
30 Mar - 11 Apr BCS 1.420 28.9% 22.3% 22.5% 10.0% 4.0% 4.2% 2.9% 5.1% 6.4% 48.8% 38.9%
12-28 Mar.2021 Sociopol N/A 35.0% 26.0% 17.0% 12.0% 4.0% 3.0% 2.0% 1.0% 9.0% 47.0% 47.0%
22-26 Feb. 2021 CURS 1.100 34.0% 25.0% 16.0% 9.0% 4.0% 3.0% 2.0% 3.0% 3.0% 10.0% 45,00% 43,00%
10-14 Feb. 2021 PER 1.055 33.0% 25.0% 20.0% 8.0% 4.0% 4.0% 2.0% 4.0% 8.0% 49,00% 41,00%
9-11 Feb. 2021 INSOMAR 1.030 28.0% 27.0% 14.0% 16.0% 6.0% 4.0% 1.0% 4.0% 1.0% 47,00% 44,00%
15-17 Ian. 2021 Avangarde 710 34.0% 24.0% 16.0% 14.0% 5.0% 3.0% 1.0% 3.0% 10,0% 45,00% 48,00%
11-15 Ian. 2021 CURS 1.100 34.0% 26.0% 16.0% 12.0% 5.0% 3.0% 2.0% 2.0% 8,0% 47,00% 46,00%
10-20 Dec. 2020 Avangarde 900 35.0% 26.0% 15.0% 14.0% 5.0% 2.0% 1.0% 2.0% 9,0% 46,00% 49,00%
17-21 Dec. 2020 CURS 1.100 35.0% 26.0% 14.0% 15.0% 4.0% 2.0% 2.0% 2.0% 9,0% 44,00% 50,00%
6 decembrie 2020 Alegeri 2020
(CD)
5.901.959 28,90% 25,18% 15,37% 9,08% 5,74% 4,82% 4,09% 6,82% 3,72% 46,29% 37,98%
Alegeri 2020
(Senat)
5.908.364 29,32% 25,58% 15,86% 9,17% 5,89% 4,93% 4,13% 5,12% 3,74% 47,33% 38,49%

Partide[modificare | modificare sursă]

Partid Ideologie[6] Afiliere
Eur.
Lider 2020 (%) Mandate în 2020 Guvernare
Senat Camera Deputaților Senat Camera Deputaților Guvernul Cîțu
PNL Partidul Național Liberal Centru-dreapta
Liberalism conservator, Populism
PPE Ludovic Orban
Președintele Camerei Deputaților (2020–prezent)
25,58% 25,18%
41 / 136
93 / 330
Guvern
USR PLUS USR PLUS Centru
Progresism, Liberalism social, Anti-corupție⁠(en), Federalism european
ALDE-R Dan Barna
Viceprim-ministru, Deputat
15,86% 15,37%
25 / 136
55 / 330
Guvern
Dacian Cioloș
Eurodeputat
PSD Partidul Social Democrat Centru-stânga
Social-democrație, Conservatorism social, Populism, Euroscepticism slab
PES Marcel Ciolacu
Președinte al Camerei Deputaților (2019–2020)
29,32% 28,90%
47 / 136
110 / 330
Opoziție
AUR Alianța pentru Unirea Românilor Dreapta[7] spre Extrema dreaptă[8][9][10]
Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin[11], Naționalism românesc, Euroscepticism slab
CRE[12] George Simion
Deputat
9,08% 9,17%
14 / 136
33 / 330
Opoziție
Claudiu Târziu
Senator
UDMR/RMDSZ Uniunea Democrată Maghiară din România
Romániai Magyar Demokrata Szövetség
Centru
Regionalism⁠(en), Conservatorism
PPE Hunor Kelemen
Deputat
5,89% 5,74%
9 / 136
21 / 330
Guvern
PMP Partidul Mișcarea Populară Centru-dreapta
Conservatorism, Creștin democrație
PPE Cristian Diaconescu 4,93% 4,82%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
PRO PRO România Centru-stânga
Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism
EDP Victor Ponta
Prim-ministru (2012–2015)
4,13% 4,09%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
ALDE Partidul Alianța Liberalilor și Democraților Centru-dreapta
Populism, Liberalism conservator
- Călin Popescu-Tăriceanu
Președinte al Senatului (2014–2019)
PER Partidul Ecologist Român Centru spre Centru-dreapta[13]
Liberalism verde⁠(en), Ecologism[13]
- Dănuț Pop 1,33% 1,12%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
PPUSL Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) Centru-stânga
Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism
- Daniel Ionașcu 1,19% 1,01%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
PRM Partidul România Mare Centru-stânga[14] spre extremă-dreapta[15][16]
Conservatorism naționalist⁠(en), Naționalism românesc[14], Euroscepticism slab[17]
- Victor Iovici 0,65% 0,55%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar
Verzii Partidul Verde Centru
Ecologism, Liberalism
Verzii Florin Călinescu 0,39% 0,35%
0 / 136
0 / 330
Extraparlamentar

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. 
  2. ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  3. ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. 
  4. ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  5. ^ Realitatea.NET (). „Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos”. Realitatea.NET. Accesat în . 
  6. ^ Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist. 
  7. ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la . 
  8. ^ Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?
  9. ^ Romanian opposition takes narrow lead after election
  10. ^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
  11. ^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în . 
  12. ^ https://www.zf.ro/eveniment/aur-partidul-venit-nicaieri-ar-putea-intra-parlament-spunea-george-19770960
  13. ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în . 
  14. ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în . 
  15. ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Accesat în . 
  16. ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. .