Sari la conținut

Alegeri parlamentare în România, 2024

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegeri parlamentare în România, 2024
România
2020 ←
membri 		1 decembrie 2024
 → 2028
Senat: 134 mandate[a]
Camera Deputaților: 331 mandate
68 S și 166 D mandate necesare pentru majoritate
Sondaje de opinie

Prezență la urne

52,50% (▲ 20,55%)
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Marcel Ciolacu (18 January 2024) (cropped).jpg
Ilie Bolojan (11 May 2023) (cropped).jpg
Lider Marcel Ciolacu George Simion Ilie Bolojan
Partid PSD AUR PNL
Lider din 27 noiembrie 2019 19 septembrie 2019 25 noiembrie 2024
Ultimele alegeri 47 S / 110 D 14 S / 33 D 41 S / 93 D
Mandate câștigate 36 S / 86 D 28 S / 63 D 22 S / 49 D
Mandate schimbate ▼10 S
▼24 D		 ▲14 S
▲30 D		 ▼19 S
▼44 D
Procente 22,30% S
21,96% D		 18,30% S
18,01% D		 14,28% S
13,20% D
Schimbare ▼7,02% S
▼6,94% D		 ▲9,13% S
▲8,93% D		 ▼11,30% S
▼11,98% D
  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Elena_Lasconi_(1_July_2024)_(cropped).jpg
Diana Iovanovici Șoșoacă MEP (2024).jpg
GavrilaAnamaria.jpg
Lider Elena Lasconi Diana Șoșoacă Anamaria Gavrilă
Partid USR S.O.S. POT
Lider din 26 iunie 2024 23 noiembrie 2021 31 iulie 2023
Ultimele alegeri 25 S / 55 D Nu a existat Nu a existat
Mandate câștigate 19 S / 40 D 12 S / 28 D 7 S / 24 D
Mandate schimbate ▼6 S
▼15 D 		Nou Nou
Procente 12,26% S
12,40% D 		7,76% S
7,36% D 		6,39% S
6,46% D
Schimbare ▼3,60% S
▼2,97% D 		Nou Nou
  Al șaptelea partid
 
Kelemen Hunor (22 February 2023) (cropped).jpg
Lider Kelemen Hunor
Partid UDMR
Lider din 26 februarie 2011
Ultimele alegeri 9 S / 21 D
Mandate câștigate 10 S / 22 D
Mandate schimbate ▲1 S
▲1 D
Procentaj 6,38% S
6,33% D
Schimbare ▲0,49% S
▲0,59% D

Prim-ministru în funcție

Marcel Ciolacu
PSD–PNL

 Prim-ministru ales

Marcel Ciolacu
PSD–PNL–UDMR

Alegerile parlamentare din România din 2024 au avut loc pe data de 1 decembrie 2024 și au determinat structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților) pentru perioada 2024–2028. În total, au fost alese 136 de locuri în Senat și 330 de locuri în Camera Deputaților, care vor fi distribuite între partidele și alianțele ce depășesc pragul electoral de 5%. Aceste alegeri au avut cea mai ridicată prezență la vot din 2004. La alegerile legislative/parlamentare precedente, prezența la vot a fost de 31,95% în 2020 și 39,79% în 2016.

Fiecare circumscripție electorală (județele României, diaspora și București) a avut buletine de vot diferite, adaptate candidaților și partidelor înscrise în acea zonă. Alegătorii au putut vota la secția de votare unde au fost arondați, în funcție de domiciliu sau reședință, sau pe listele suplimentare, dar doar în cadrul unei secții din aceeași circumscripție electorală. Toți alegătorii din diaspora au votat pentru Circumscripția electorală nr. 43 - Diaspora, fie la secțiile de votare din străinătate, fie prin corespondență. Circumscripția electorală nr. 43 are alocate 4 mandate de deputat și 2 de senator.

În urma alegerilor parlamentare, niciun partid nu a obținut majoritatea în alegeri, Coaliția Națională pentru România (CNR), condusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), și-a pierdut majoritatea în ambele camere ale parlamentului, alături de câștiguri semnificative ale partidelor de extremă dreapta, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). În urma alegerilor, a fost format un guvern de mare coaliție proeuropeană între PSD, PNL și UDMR, cu sprijinul minorităților naționale. La 23 decembrie, al doilea Guvern Ciolacu a fost învestit cu o marjă redusă, cu 240 de voturi pentru din 465.

Context

[modificare | modificare sursă]

Guvernul Cîțu

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Criza politică din România din 2021.

În urma alegerilor legislative din decembrie 2020, a fost învestit Guvernul Cîțu, susținut de o coaliție formată din trei partide parlamentare: PNL, USR PLUS și UDMR.[1]

În septembrie 2021, un conflict major în cadrul coaliției a dus la declanșarea crizei politice din 2021. Premierul Florin Cîțu, susținut de președintele Klaus Iohannis, l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion.[2][3] Până pe 7 septembrie 2021,[4] toți ceilalți miniștri USR au demisionat din guvern, lăsând Guvernul Cîțu în minoritate. Ulterior, acesta a fost demis în noiembrie 2021 printr-o moțiune de cenzură fără precedent, cu cel mai mare număr de voturi împotriva unui guvern din istoria politică a României post-1989.

Coaliția Națională pentru România

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Coaliția Națională pentru România.

Criza politică s-a încheiat prin formarea unei coaliții. A fost învestit Guvernul Ciucă, susținut de Coaliția Naționala pentru România (CNR), formată din PNL, PSD și UDMR, care a rămas la putere până în iunie 2023, când UDMR s-a retras din majoritate. Pe 15 iunie 2023, în cadrul acordului de rotație guvernamentală, s-a cedat guvernarea către cabinetul condus de Marcel Ciolacu.

Alegerile din 9 iunie

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024 și Alegeri locale în România, 2024.

Înaintea alegerilor din decembrie, alegerile pentru Parlamentul European și alegerile locale din 2024 au avut loc pe 9 iunie. Cele două partide de guvernământ au format o alianță electorală în alegerile pentru Parlamentul European, precum și în unele circumscripții electorale în alegerile locale. Rezultatele au fost considerate o victorie pentru CNR, deși PNL a suferit multe pierderi în fața partenerilor săi de coaliție în cursele în care au candidat separat.

Noua Alianță Dreapta Unită (ADU) a înregistrat pierderi semnificative, Partidul Mișcarea Populara (PMP) pierzând 88% din primarii săi, iar Uniunea Salvați România (USR) pierzând alegeri importante în Brașov, precum și în București, în special în sectoarele 1 și 2, unde candidații la funcția de primar care și-au pierdut mandatele au susținut că au avut loc fraude electorale. Rezultatele slabe ale USR au dus la demisia lui Cătălin Drulă din funcția de președinte al partidului și înlocuirea sa cu Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung.

Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie

[modificare | modificare sursă]

Alegerile au loc pe fondul incertitudinii politice cauzate de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024, în urma cărora candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi, din partea USR, s-au calificat în turul doi, programat pentru 8 decembrie, în detrimentul prim-ministrului Marcel Ciolacu, din partea PSD, și al lui Nicolae Ciucă, din partea PNL. Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor, după ce s-a descoperit că Georgescu a primit aproximativ 1.000.000 € în finanțare ilegală. Presa a relatat pe larg despre presupusa interferență a statului rus în alegeri.

Sistem electoral

[modificare | modificare sursă]

Atât cei 331 de membri ai Camerei Deputaților, cât și cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși în 43 de circumscripții plurinominale, bazate pe cele 41 de județe ale României, Municipiul București, precum și diaspora românească, utilizând reprezentarea proporțională pe liste de partid.

Legea nr. 208/2015 prevede că fiecărei circumscripții îi revine un deputat la fiecare 73.000 de locuitori și un senator la fiecare 168.000 de locuitori, în conformitate cu datele demografice colectate la 1 ianuarie a anului precedent de Institutul Național de Statistică (INS). Nicio circumscripție nu poate avea mai puțin de 4 deputați și 2 senatori.[5][6][7][8]

Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din voturile la nivel național sau cel puțin 20% din voturi în patru circumscripții. Alianțele electorale trebuie să atingă un prag mai ridicat: 8% pentru cele formate din două partide, 9% pentru cele cu trei partide și 10% pentru alianțele mai mari.

În Camera Deputaților pot fi adăugate mandate suplimentare (în prezent 18) pentru grupurile minorităților etnice care participă la alegeri și trec un prag mai scăzut (5% din numărul de voturi necesar pentru a obține un mandat în Camera Deputaților, calculat prin împărțirea numărului total de voturi obținute de partide, alianțe și candidați independenți care au trecut pragul electoral la numărul de mandate câștigate de aceștia).[9]

Circumscripții electorale[10][11] Deputați alocați Senatori alocați
București 29 13
Prahova 12 5
Iași, Constanța 11
Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiș 10 4
Argeș, Bihor, Brașov, Galați 9
Mureș 8
Neamț 8 3
Arad, Buzău, Dâmbovița, Maramureș, Vaslui 7
Botoșani, Hunedoara, Sibiu, Olt 6
Vâlcea 6 2
Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Gorj, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Vrancea 5
Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Tulcea 4
Diaspora română 4

Calendar electoral

[modificare | modificare sursă]

Data alegerilor coincide cu Ziua Marii Uniri, sărbătoarea națională a României.

Dată Eveniment
10 septembrie Termenul limită pentru alianțele electorale.
17 octombrie Depunerea listelor de candidați și înregistrarea românilor din străinătate.
22 octombrie Alegerea și depunerea simbolurilor electorale.
30 octombrie Tragerea la sorți pentru ordinea pe buletinul de vot.
1 noiembrie Începutul campaniei electorale.
28 noiembrie Termenul limită pentru votul prin corespondență.
30 noiembrie Sfârșitul campaniei electorale.
1 decembrie Ziua alegerilor. Urnele sunt deschise între 07:00 - 21:00.

Programul poate fi prelungit până la 23:59 dacă există cozi.

Secții de votare

[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la circumscripțiile electorale din România pentru alegerile parlamentare din 2024.

  1. ^ Total secții de votare
  2. ^ Număr de alegători pe listele de votare
  3. ^ Media alegătorilor pe secții de votare
  4. ^ Cei mai mulți alegători la o secție de votare din România

Legislatura 2020–2024

[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos arată lista partidelor parlamentare din actuala legislatură, precum și alianțele politice sau electorale în vigoare.

Grupurile parlamentare din Camera Deputaților

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Legislatura 2020-2024 (Camera Deputaților).
Grup parlamentar Lider Mandate în prezent[12]
Partidul Social Democrat

(PSD)

Ciprian-Constantin Șerban
104 / 330
Partidul Național Liberal

(PNL)

Gabriel Andronache
76 / 330
Neafiliați -
44 / 330
Uniunea Salvați România

(USR)

Liviu-Ionuț Moșteanu
38 / 330
Alianța pentru Unirea Românilor

(AUR)

Ilie-Alin Coleșa
24 / 330
Uniunea Democrată Maghiară din România

(UDMR)

Botond Csoma
20 / 330
Minorități Varujan Pambuccian
17 / 330

Grupuri parlamentare din Senat

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Legislatura 2020-2024 (Senat).
Grup parlamentar Lider Mandate în prezent[13]
Partidul Social Democrat

(PSD)

Florian-Dorel Bodog
49 / 136
Partidul Național Liberal

(PNL)

Cătălin-Daniel Fenechiu
31 / 136
Uniunea Salvați România

(USR)

Ion-Narcis Mircescu
20 / 136
Alianța pentru Unirea Românilor

(AUR)

Călin-Gheorghe Matieș
16 / 136
Uniunea Democrată Maghiară din România

(UDMR)

Attila-Zoltan Cseke
9 / 136
Neafiliați -
8 / 136

Candidați

[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la candidați din România pentru alegerile parlamentare din 2024.

Partide politice

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Listă de partide politice din România

Tabelul de mai jos prezintă numărul de candidați din partea fiecărui partid politic.

Candidați independenți

[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos prezintă candidații independenți.

Ordinea partidelor pe buletinul de vot

[modificare | modificare sursă]

Lista din tabelul de mai jos a partidelor este conformă cu buletinul de vot publicat de Biroul Electoral Central (BEC).[15] De reținut: nu toate partidele politice au candidați în toate județele României iar candidații independenți pot participa la alegeri doar într-un singur județ.

Număr

pe buletin

Partid Abr. Ideologie În alianță cu
1. Partidul Național Liberal PNL Liberalism conservator
Creștin democrație
Conservatorism social
2. Forța Dreptei FD Liberalism conservator
Creștin democrație 		PMP, AD, PNȚ-MM
3. Partidul Social Democrat PSD Social democrație
Conservatorism social 		PUSL, PRO
4. Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR Interesele minorității maghiare
Conservatorism social
5. Uniunea Salvați România USR Liberalism economic
Anticorupție
Liberalism
6. Alianța pentru Unirea Românilor AUR Populism de dreapta
Conservatorism
Naționalism românesc 		BUN
7. Partidul Social Democrat Unit PSDU Social democrație
Creștin democrație
8. Partidul Patrioții Poporului Român PPR Conservatorism
Suveranism
9. Reînnoim Proiectul European al României REPER Liberalism
Progresism 		Demos, ACUM, Volt
10. Alternativa pentru Demnitate Națională ADN Naționalism
Populism
11. Partidul Național Conservator Român PNCR Conservatorism național
Dreapta creștină 		PRR
12. Partidul România în Acțiune România în Acțiune Naționalism civic
Centrism
13. Alianța Național Creștină ANC Naționalism creștin
Suveranism
14. Partidul Oamenilor Tineri POT Naționalism creștin
Liberalism economic
15. Partidul Ecologist Român PER Conservatorism verde
Creștin democrație
16. Partidul Social Democrat Independent PSDI Social democrație
Anti-securism
17. Partidul Pensionarilor Uniți PPU Interesele pensionarilor
18. Alianța România Socialistă ARS Socialism
Comunism 		PSR, PSDM
19. Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți DREPT Centrism
Anticorupție
20. Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate SENS Politică verde
Progresism
21. S.O.S. România SOS RO Ultranaționalism
Ultraconservatorism
Rusofilie
22. Partidul Noua Românie PNR Naționalism
Anticorupție
23.–41. Partidele minorităților etnice

sau independenți

Interesele minorităților etnice UDTTMR, UPR, UDTR,

FCR, ALAR, UBB-R, FCER, PRPE, AMR, CRLR, UER,

UDSCR, UCRR, FDGR, UAR, UCR, USR, UUR, Ro.As.It.

Sondaje de opinie

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Sondaje de opinie pentru alegerile parlamentare din România, 2024

Rezultate

[modificare | modificare sursă]

Camera Deputaților

[modificare | modificare sursă]
Partid Voturi % Locuri +/-
Partidul Social Democrat 2.030.144 21,96 86 -24
Alianța pentru Unirea Românilor 1.665.143 18,01 63 +30
Partidul Național Liberal 1.219.810 13,20 49 -44
Uniunea Salvați România 1.146.357 12,40 40 -15
S.O.S. România 679.967 7,36 28 Nou
Partidul Oamenilor Tineri 596.745 6,46 24 Nou
Uniunea Democrată Maghiară din România 585.397 6,33 22 +1
Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate 276.494 2,99 0 Nou
Forța Dreptei 189.678 2,05 0 -16
Partidul Social Democrat Unit 177.137 1,92 0 Nou
Reînnoim Proiectul European al României 114.223 1,24 0 Nou
Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți 107.474 1,16 0 Nou
Partidul Național Conservator Român 45.687 0,49 0 Nou
Partidul Patrioții Poporului Român 40.960 0,44 0 0
Partidul Ecologist Român 34.641 0,37 0 0
Partidul Social Democrat Independent 33.372 0,36 0 0
Partidul România în Acțiune 28.504 0,31 0 Nou
Alianța Național Creștină 25.789 0,28 0 0
Partidul Noua Românie 14.107 0,15 0 0
Partida Romilor „Pro Europa” 13.881 0,15 1 0
Asociația Macedonenilor din România 13.800 0,15 1 0
Alianța România Socialistă 12.849 0,14 0 0
Liga Albanezilor din România 9.177 0,10 1 0
Uniunea Ucrainenilor din România 8.750 0,09 1 0
Forumul Democrat al Germanilor din România 8.577 0,09 1 0
Uniunea Sârbilor din România 7.962 0,09 1 0
Alternativa pentru Demnitate Națională 7.747 0,08 0 0
Uniunea Elenă din România 7.565 0,08 1 0
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 7.434 0,08 1 0
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 7.420 0,08 1 0
Federația Comunităților Evreiești din România 5.281 0,06 1 0
Uniunea Bulgară din Banat-România 5.089 0,06 1 0
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 4.908 0,05 1 0
Uniunea Armenilor din România 4.747 0,05 1 0
Uniunea Culturală a Rutenilor din România 4.571 0,05 1 0
Uniunea Democrată Turcă din România 4.547 0,05 1 0
Uniunea Croaților din România 4.413 0,05 1 0
Uniunea Polonezilor din România 4.215 0,05 1 0
Asociația Italienilor din România 4.128 0,04 1 0
Partidul Liga Acțiunii Naționale 2.912 0,03 0 Nou
Forumul Cehilor din România 2.817 0,03 1 Nou
Partidul Oamenilor Credincioși 1.143 0,01 0 0
Partidul Uniunea Geto-Dacilor 435 0,00 0 0
Partidul Patria 391 0,00 0 0
Partidul Republican din România 279 0,00 0 0
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 270 0,00 0 0
Partidul Verde 248 0,00 0 0
Partidul Pensionarilor Uniți 229 0,00 0 0
Partidul Dreptății 184 0,00 0 0
Independenți 76,043 0,08 0 0
Voturi valide 9.243.641 98,17
Voturi invalide/albe 171.877 1,83
Total 9.415.518 100.00
Votanți înregistrați/prezența 19.503.273 48,28
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Senat

[modificare | modificare sursă]
Partid Voturi % Locuri +/-
Partidul Social Democrat 2.065.087 22,30 36 -11
Alianța pentru Unirea Românilor 1.694.705 18,30 28 +14
Partidul Național Liberal 1.322.468 14,28 22 -19
Uniunea Salvați România 1.134.831 12,26 19 -6
S.O.S. România 718.409 7,76 12 Nou
Partidul Oamenilor Tineri 591.927 6,39 7 Nou
Uniunea Democrată Maghiară din România 590.783 6,38 10 +1
Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate 263.173 2,84 0 Nou
Forța Dreptei 173.703 1,88 0 -3
Partidul Social Democrat Unit 164.659 1,78 0 Nou
Reînnoim Proiectul European al României 126.408 1,37 0 Nou
Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți 114.500 1,24 0 Nou
Partidul Național Conservator Român 50.287 0,54 0 Nou
Partidul Patrioții Poporului Român 48.436 0,52 0 0
Partidul Social Democrat Independent 41.712 0,45 0 0
Partidul Ecologist Român 38.561 0,42 0 0
Alianța Național Creștină 31.094 0,34 0 0
Partidul România în Acțiune 30.252 0,33 0 Nou
Partidul Noua Românie 17.203 0,19 0 0
Alianța România Socialistă 16.256 0,18 0 0
Alternativa pentru Demnitate Națională 10.473 0,11 0 0
Partidul Liga Acțiunii Naționale 3.838 0,04 0 Nou
Partidul Oamenilor Credincioși 806 0,01 0 0
Partidul Patria 493 0,01 0 0
Partidul Uniunea Geto-Dacilor 480 0,01 0 0
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 371 0,00 0 0
Partidul Dreptății 325 0,00 0 0
Partidul Republican din România 314 0,00 0 0
Partidul Verde 290 0,00 0 0
Partidul Phralipe al Romilor 287 0,00 0 0
Independenți 7.826 0,08 0 0
Voturi valide 9.259.957 98,41
Voturi invalide/albe 149.557 1,59
Total 9.409.514 100.00
Votanți înregistrați/prezența 19.503.273 48,25
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
Câștigători per UAT la senat Câștigători per UAT la camera deputaților
Partidele care au obținut cele mai multe voturi într-un UAT la Senat și Camera Deputaților

Urmări

[modificare | modificare sursă]

Liderii Partidului Social Democrat (PSD), Partidului Național Liberal (PNL), Uniunii Salvăți România (USR), Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale au declarat că au convenit cu toții asupra necesității formării unei coaliții pro-UE și că sunt „dedicați valorilor europene și euro-atlantice ale României”. Acordul a fost finalizat la 10 decembrie.

Acest acord a fost creat astfel încât, în cazul în care Călin Georgescu ar fi fost ales, să existe un guvern ferm pro-UE care să-l tragă la răspundere. Membrii coaliției au susținut-o în turul al doilea pe candidata pro-UE, Elena Lasconi, care ar fi trebuit să se confrunte cu Georgescu pe 8 decembrie, înainte de anulare. Aceasta a fost și o încercare de a împiedica extrema dreaptă să formeze un guvern minoritar care să includă AUR, S.O.S. România și POT. După anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, se așteaptă ca noul guvern format după alegerile parlamentare să stabilească noi date pentru alegerile prezidențiale.

Pe 10 decembrie, a fost propus un guvern de coaliție între PSD, PNL, USR și UDMR, alături de partidele minorităților naționale. Cu toate acestea, PSD a amenințat că se va retrage din negocierile de coaliție pe 19 decembrie, Marcel Ciolacu declarând că PSD va vota pentru un guvern de dreapta în Parlament.

În cele din urmă, după ce liderii partidelor s-au întâlnit cu președintele Iohannis pe 22 decembrie, s-a ajuns la un acord de coaliție între PSD, PNL și UDMR, actualul prim-ministru Marcel Ciolacu rămânând în funcție pentru noul guvern. Deși această coaliție are majoritate în Senat, minoritățile naționale vor trebui să acorde încredere și sprijin pentru a obține majoritatea în Camera Deputaților. Conform acordului, PSD deține opt ministere, PNL șase, iar UDMR două. Al doilea guvern al lui Ciolacu a fost instalat pe 23 decembrie.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ 2 din cele 136 de locuri din Senat au rămas neatribuite deoarece partidul POT nu a avut candidați în județele Giurgiu și Ialomița
  1. ^ „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament. Mesaj scurt al lui Iohannis, la ceremonia de învestire”. Mediafax. . Accesat în . 
  2. ^ Dan Popa (). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în . 
  3. ^ Bogdan Păcurar (). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în . 
  4. ^ Andreea Ghiorghe (). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: "Am făcut ceea ce am anunțat"”. Adevărul. Accesat în . 
  5. ^ Ioana Hurdea (). „PSD si PNL s-au inteles: Comasare pe 9 iunie, prezidentiale in toamna, parlamentare pe 8 decembrie. Declaratiile lui Ciolacu”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  6. ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  7. ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „Art 56 Candidaturile | Lege 208/2015 actualizată 2024”. Lege5. Accesat în . 
  10. ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  12. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în . 
  13. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  14. ^ Arambescu, Dana (). „Care sunt partidele care participă la alegerile parlamentare 2024”. Libertatea. Accesat în . 
  15. ^ „S-a stabilit ordinea partidelor politice pe buletinele de vot: PNL pe prima poziție”. adevarul.ro. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_parlamentare_în_România,_2024&oldid=17436328