George Simion

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
George Nicolae Simion
Date personale
Născut (37 de ani)
Focșani, județul Vrancea, Republica Socialistă România
Căsătorit cuIlinca Simion[*]​ (din )[1] Modificați la Wikidata
NaționalitateRomână
CetățenieRomânia România
ReligieCreștin Ortodox
Ocupațiepolitician
activist[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2020–2024
Președinte în Alianța pentru Unirea Românilor Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Partid politicAlianța pentru Unirea Românilor (AUR) (2019-prezent)
Ideologieconservatorism naționalist
conservatorism
populism de dreapta
unionism[*][[unionism (political ideology)|​]] Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Profesieactivist civic, istoric, economist
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

George Simion (nume la naștere George Nicolae Simion; n. , Focșani, Vrancea, România) este un activist civic și politician conservator și de dreapta român, ales deputat în legislatura 2020-2024. Acesta militează pentru Unirea României cu Republica Moldova.[2][3][4] Este fondator al Platformei Unioniste Acțiunea 2012[5] și al Alianței pentru Centenar. Este autorul cărții „Blocați în labirint”, o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat și până în ziua de astăzi.[6] Alături de Claudiu Târziu, George Simion a fost co-președinte al partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) de la înființare.[7] În urma congresului AUR din 27 martie 2022, George Simion este ales ca unic președinte al partidului.[8]

Biografie[modificare | modificare sursă]

George Simion s-a născut în data de 21 septembrie 1986, într-o familie din Focșani, județul Vrancea, acolo unde a copilărit. În prezent locuiește în București și este căsătorit.

Educație[modificare | modificare sursă]

A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București în 2005. A urmat până în 2008 cursurile de licență ale Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București. A urmat programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada 2008-2010, cu specializarea „Crimele comunismului‟.[9][necesită sursă mai bună]

Activitate civică[modificare | modificare sursă]

Pe 3 martie 2009, George Simion este filmat în fața casei fostului președinte al României, Ion Iliescu, oferindu-i cadou o lumânare și strigându-l „criminalul de la 1989”.[10][11]

Pe 16 mai 2011, George Simion a coordonat o manifestare a membrilor „Acțiunii 2012”, intitulată „Zi de doliu național”.[12] Hanul lui Manuc, clădirea unde s-a semnat Pacea de la București, este înconjurat în 2011 cu pânză neagră, pentru a aminti că actul anexării unei părți a teritoriului românesc de către Imperiul Rus, în 16 mai 1812, a fost unul fraudulos și că această dată este una de doliu național. Un an mai târziu, sub aceeași idee, la Chișinău adună în jurul său peste 7000 de oameni la un marș comemorativ[13], dedicat împlinirii a 200 de ani de la Anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist. Reface scenariul din 1940 la București, organizând un eveniment de comemorare a evenimentelor dramatice de ocupare a teritoriilor românești de la est de Prut. Zeci de persoane au îngenuncheat în dreptul Cercului Militar, întocmai ca în vara lui 1940, în semn de durere față de ocuparea Basarabiei.[14]

Primul protest „Bălți simte românește”[15] este organizat de George Simion în 2012 în orașul care în 1918 dădea tonul Unirii. Unioniștii, conduși de George Simion, s-au întors în capitala de nord a Republicii Moldova și în 2012 pentru un alt marș.[16] În 2011,în capitala Republicii Moldova, Chișinău, dă tonul marșurilor dedicate zilei de 27 martie, atunci când sute de persoane jură credință în fața Ambasadei României.[17] Conduce 10 000 de oameni, organizați în cadrul unui marș la Chișinău.[18]

Din 2012, George Simion organizează evenimente tradiționale de marcare a zilelor de 1 decembrie sau 27 martie, la București[19], Alba Iulia sau Chișinău.

Apără interesele basarabenilor și organizează un protest[20], în 2014, față de afirmațiile jignitoare adresate moldovenilor de către un realizator TV din România. Unui grup de tineri unioniști din România și Republica Moldova, conduși de George Simion, îi este interzis în 2017 să își prezinte bannerele cu mesaje unioniste la Mărășești[21], la comemorarea Centenarului Marelui Război.

În 2018, George Simion este organizatorul „Marii Adunări Centenare”de la Chișinău[22], la care au participat 100.000 de unioniști, și a Marșului Centenarului, lansat pe 1 iulie la Alba Iulia, marș desfășurat pe jos până la Chișinău, pe o distanță de 1300 de km, prin locurile importante pentru Primul Război Mondial și Marea Unire.[23][24]

Programe sociale[modificare | modificare sursă]

Trece Nistrul în 2006[25] și ajunge la Tiraspol la liceul „Lucian Blaga”, una dintre cele opt școli de limba română din regiunea transnistreană pentru a duce o donație copiilor și o vizită la românii din zonă. Trei ani mai târziu, în 2009, veniturile obținute din vânzările CD-urilor din proiectul muzical „Uniți sub tricolor” merg către același liceu. De-a lungul timpului a participat la diferite forme de sprijinire și a celorlalte instituții de învățământ din zonă. În 2017 coordonează strângerea de fonduri pentru construcția unei case pentru familia Carpenco din orașul Drochia, Republica Moldova.[26]

Inițiative[modificare | modificare sursă]

George Simion dă startul marcării și în România a „Zilei Limbii Române” în 2006[27], prin organizarea unor concerte patriotice. În 2013, ziua de 31 august a fost legiferată ca sărbătoare oficială în România în urma acestor evenimente anuale.

George Simion lansează în 2011 campania de informare „Blocul meu cunoaște Adevărul” [28], cu scopul de a informa opinia publică despre adevărul istoric și despre Basarabia în județele din România. În continuarea acestei acțiuni se desfășoară campania de promovare a adevărului istoric „Basarabia e România Internațional”[29], de această dată în toate statele din Europa. În Republica Moldova lansează campania cu același scop sub denumirea „10 motive pentru Unire”[30] și „Suntem moldoveni, deci români‟[31]. Încheie anul 2011 cu „Obiectiv: Basarabia”[32], campanie care vine în întâmpinarea nevoii de informare a populației din România, cu precădere din orașele mici și din mediul rural.

Continuă seria acțiunilor de promovare a mișcării unioniste în spațiul românesc prin lansarea programului „Lideri pentru Unire”[33], prin care a adus alături de el tineri interesați de ideea Unirii. Au urmat cursuri de pregătire și ateliere cu tematică unionistă, cursuri de management de proiect, comunicare și PR.

George Simion propune tuturor candidaților la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, să semneze și să își asume „Pactul pentru Basarabia” [34].

Desfășoară campania „O oră de istorie pentru Basarabia” [35] în liceele din județele României cu scopul de a sesiza necesitatea implicării active a tinerilor în procesul de readucere a Basarabiei acasă.

Demarează în 2013 campania de strângere de semnături pentru facilitarea procesului de obținere a vizelor de către basarabeni, „Aducem Basarabia acasă” [36]. La nivel legislativ, George Simion, în același an, organizează la Clubul Parlamentarilor Români conferința cu tema „Asumarea politică a unui calendar al unirii Republicii Moldova cu România. Despre importanța strategică a stabilizării frontierelor NATO și UE‟.[37]

George Simion inițiază în 2014 școala de cultură și afirmare românească, prima ediție „Incubatorul de românism”[38], la care participă activiști civici și jurnaliști, care discută despre modalitatea în care majoritatea și minoritățile își vor da mâna într-o Românie Reîntregită și felul în care Internetul și New Media pot ajuta la promovarea cauzelor civice. La un an distanță, în 2015, lansează reuniunea jurnaliștilor din România și Republica Moldova[39] în vederea creării unui spațiu mediatic comun între cele două state românești.

George Simion a lansat în 2014, pentru legislatura 2012-2016, grupul Prietenii Unirii, iar în 2017 inițiativa a fost preluată și de noua legislatură parlamentară, constituind grupul interparlamentar Prietenii Unirii.[40]

Lansează în 2014 campania națională de informare „Vorbesc românește, sunt, deci român!”[41], în parteneriat cu publicația Timpul, în vederea informării populației privind identitatea națională, respectarea metodologiei de colectare a datelor privind etnia și limba vorbită, precum și obținerea unor rezultate corecte în cadrul recensământului din Republica Moldova.

Propune în 2018 modificarea Constituției României prin introducerea unui preambul care să vizeze reîntregirea națională, ca act reparatoriu și în spirit european, în acest sens derulând campania „1 milion pentru Unire”.[42]

Proiecte realizate[modificare | modificare sursă]

Campania „Fără pașaport în Basarabia‟[43], lansată de George Simion în 2015, a fost materializată printr-o hotărâre a Guvernului Republicii Moldova[44] prin care cetățenii români pot trece Prutul doar în baza cărții de identitate simple, fără a fi nevoie de pașaport.

A fondat în 2011 Platforma Unionistă Acțiunea 2012.[45]

A organizat pe 26 martie 2013 în Parlamentul României dezbaterea „27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova‟.[46] La evenimentul prilejuit de Ziua Unirii Basarabiei cu România au participat oameni politici din partea tuturor partidelor, reprezentanți ai societății civile cu preocupări legate de problematica reunirii celor două state românești, profesori, cercetători și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului.

George Simion este printre organizatorii turneului de fotbal „Cupa Unirii‟[47], lansat în 2013, care adună în fiecare an iubitori ai sportului de pe cele două maluri de Prut.

În 2016 lansează proiectul Unirea TV, prin crearea a două studiouri de televiziune în România și Republica Moldova. La Chișinău, în premieră națională, stă la baza înființării unicul post de televiziune unionist - 10TV.[48]

Dă startul seriilor de înfrățiri[49] între localitățile din România și Republica Moldova în 2016, prezidând Conferința Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova pe 10 aprilie 2016 la Palatul Parlamentului.[50]

George Simion este autorul Programului „Cunoaște-ți Țara‟[51] prin care basarabeni care nu au vizitat niciodată România, au ocazia să o facă pe o perioadă de trei zile, în diferite regiuni ale țării. Numărul total de participanți în proiect a ajuns la 100 000 de persoane.

La inițiativa sa fondează, alături de alte peste 100 de asociații din România, Republica Moldova și diaspora, „Alianța pentru Centenar‟.[52]

Lansează la Iași, „Liga Aleșilor Locali Unioniști”[53] din România și Republica Moldova.

La inițiativa liderului unionist, George Simion, la începutul anului 2018, în care se împlineau 100 de ani de la Marea Unire[54][55], se semnează peste 180 de Declarații de Unire, de către primăriile din Republica Moldova.

Simion este un susținător al instaurării monarhiei în România.[56]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Interdicțiile de intrare în Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

George Simion este considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, având cinci interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat. Pentru prima dată, George Simion a primit interdicție pe 16 decembrie 2014.[57] La vama Albița i s-a comunicat că are interdicție de a traversa Prutul. Liderul unionist nu a primit nicio explicație din partea poliției de frontieră, decât că lucrurile „se petrec altfel în Republica Moldova”. Interdicția primită era valabilă până pe 20 decembrie 2014.

Un an mai târziu, pe 13 mai 2015 urma să fie expulzat din Republica Moldova.[58] Simion a fost reținut în fața Liceului „Gheorghe Asachi‟ din Chișinău, de unde a fost condus de colaboratorii Serviciului de Informații și Securitate la sediul instituției, ulterior fiind escortat spre granița cu România. Atunci George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de 5 ani, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. După o primă instanță de judecată i s-a respins cererea de anulare a interdicției și ca urmare a fost făcut un recurs la Curtea de Apel, dar examinarea acestui dosar a fost tergiversată. La 18 august 2015 Judecătoria Centru a reexaminat de urgență dosarul lui Simion și a decis suspendarea deciziei, întrucât nu există motive pentru ca acesta să fie declarat persona non grata.

La mai puțin de 5 luni după suspendarea deciziei judecătoriei privind expulzarea, pe 5 februarie, George Simion află că are din nou interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, aplicată pe 6 ianuarie 2016.[59] În documentul primit era specificat faptul că este „inadmisibil în sistemul informatic‟.

Timp de 2 ani, liderul unionist a traversat liber frontiera moldo-română, dar totuși numele său era verificat pe o listă cu persoane suspecte. Pe 28 august 2018[60] lui Simion i-a fost aplicată o nouă interdicție, atunci când mai mulți unioniști, participanți la Marșul Centenar, au rămas blocați în vamă. În dimineața zilei de 28 august 2018, George Simion a primit decizia privind refuzul de intrare în Republica Moldova, prezentat de către Poliția de Frontieră, în care se precizează că acesta „este semnalat inadmisibil în sistemele informaționale automatizate naționale‟. Chiar dacă în cazul cetățenilor români poliția de frontieră a explicat că au fost reținuți în vamă din cauza problemelor de ordin tehnic în sistemul informațional, George Simion nu a primit un răspuns în acest sens. Liderul a cerut intervenția Ministerului de Externe. Marșul Centenarului s-a desfășurat fără liderul unionist, acestuia fiindu-i interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.

George Simion revine în Republica Moldova pe 1 octombrie 2018. Șederea lui în Chișinău a durat 12 ore, după care a fost expulzat și declarat interzis 5 ani în Republica Moldova. A fost reținut la miezul nopții de către angajații Biroului de Migrație și Azil de la Chișinău, urcat într-o mașină, escortat până la vamă și expulzat din Republica Moldova. Interdicția de intrare pe teritoriul Republicii Moldova i-a fost aplicată pe o perioadă de cinci ani.[61]

Disputa cimitirului militar din Valea Uzului[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Disputele cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului.

Propunerea de prim-ministru[modificare | modificare sursă]

George Simion împreună cu Claudiu Târziu în calitatea lor de copreședinți ai partidului Alianța pentru Unirea Românilor l-au susținut pe Călin Georgescu în funcția de premier, la consultările de la Cotroceni.[62] Călin Georgescu este un nume foarte controversat din pricina susținerii lui de către Sputnik și de către Federația „Societatea Civilă Românească”[63] printr-un comunicat de presă,[64] o organizație care a felicitat Rusia pentru Anexarea Crimeei.[65]

Comemorările Revoluției Române din 1989 la Timișoara[modificare | modificare sursă]

George Simion împreună cu reprezentanții partidului AUR au participat la comemorarea a 31 de ani de la începerea Revoluției la Timișoara, în Piața Victoriei și la Catedrala Mitropolitană, loc unde acesta a fost huiduit de către Societatea Timișoara, care a transmis un protest față de venirea lui Simion, considerându-l „șeful unui partid ultranaționalist, în care se regăsesc și doi ofițeri implicați în reprimarea Revoluției”, făcându-se referire la parlamentarii AUR Nicolae Roman și Francisc Tobă.[66] Roman este legat de episodul încercărilor de înăbușire a Revoluției din 1989 de la Timișoara[67] iar Tobă în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în decembrie 1989.[67]

Acuzații de implicare în activități cu agenți ai serviciilor secrete străine[modificare | modificare sursă]

George Simion, liderul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), a fost subiectul unor acuzații privind întâlniri și relații cu agenți ai serviciilor secrete străine. Un agent al serviciilor secrete ucrainene a afirmat că Simion s-a întâlnit cu un agent al FSB la Cernăuți în 2011. Informația inițială a provenit de la fostul ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru.

Conform informațiilor dezvăluite de Anatol Șalaru într-un interviu, Simion ar fi avut cel puțin o întâlnire cu un agent FSB la Cernăuți în timpul președinției lui Ianukovici. În acest context, Skipalsky a declarat că un ofițer SBU care a lucrat la Cernăuți în acea perioadă ar fi confirmat existența unei astfel de întâlniri. George Simion ar fi interzis pe teritoriul Ucrainei până în 2024, potrivit unei surse din cadrul serviciului de securitate ucrainean. Această interdicție este valabilă până în martie 2024, dar nu se specifică dacă poate fi prelungită sau nuintensă a serviciilor secrete rusești înainte de confiscarea Crimeei, iar Ucraina a fost transformată într-un teritoriu unde aceste servicii se întâlneau în mod discret.

Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru a explicat că Simion era considerat un unionist din România și că a fost surprins atunci când acesta a fost expulzat din Republica Moldova. Șalaru a menționat că a avut o întâlnire cu directorul SIS (Serviciul de Informații și Securitate) din Moldova pentru a clarifica motivele expulzării și a aflat că Simion era monitorizat de serviciile din Moldova și Ucraina. Acesta a menționat că Simion s-a întâlnit cu rezidentul FSB la Cernăuți și că ar avea întâlniri frecvente cu Mark Tkaciuk, un cunoscut om al serviciilor rusești.

Conform comunicatului emis de AUR, aceste informații lansate de un ofițer de informații din Kiev fac parte dintr-o operațiune de compromitere a președintelui AUR, George Simion, în calitatea sa de lider marcant al mișcării unioniste din România. Reprezentanții AUR consideră că "dezvăluirile" apărute la 11 ani de la presupusa întâlnire conspirativă lasă publicul perplex și că există numeroase întrebări nerezolvate în privința acestui caz. Ei subliniază că această situație pare să facă parte dintr-o propagandă menită să atace reperele identitare ale românilor, iar acuzația de colaborare cu serviciile secrete rusești este văzută drept o continuare a acestei propagande.[68][69]

Candidat la alegerile europarlamentare din 2019[modificare | modificare sursă]

George Simion candidează ca independent la alegerile europarlamentare din 2019.[70] Sub sloganul „România Mare în Europa”, Simion a anunțat în cadrul unei lansării oficiale pe că va aduce în atenția opiniei publice teme pe care el le consideră de interes național: unirea Basarabiei cu România, protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice, sprijinirea românilor din județele Harghita și Covasna, valorificarea potențialului diasporei și contracararea a ceea ce el numește „sistemul mafiot” care el consideră că blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova.[71] Anunțul lansării candidaturii a fost făcut în prezența a câtorva zeci de unioniști din România și Republica Moldova, a unor membri ai comunităților istorice, din diaspora (inclusiv Bruxelles), precum și din județele Harghita și Covasna.[a][72]

Candidatul se bazează și pe votul românilor din Republica Moldova, unde este susținut de unele organizații și partide, subliniind că va lupta împotriva „clasei politice de la Chișinău și a regimului lui Plahotniuc”.[73][74]

În 16 februarie 2019 un microbuz pe care scria numele lui George Simion, mesajul de campanie „România MARE în Europa” și pe care era desenată harta României reîntregite, în care se aflau voluntari ai campaniei electorale, a trecut de vama românească dar a fost blocat în vama Leușeni a statului Republica Moldova. Mașinii i s-a aplicat interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova. Autovehiculul transporta voluntari spre Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Printre cei care urmau să treacă Prutul și să contribuie la desfășurarea campaniei în Republica Moldova se aflau și jurnaliștii Alexandru Rotaru și Alina Panico.[75]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

În 2017, George Simion publică volumul „Blocați în labirint‟[76][77], o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat și până în ziua de azi, bazată pe observațiile directe ale autorului. Cartea relevă principalele mituri fondatoare pentru statul dintre Prut și Nistru și prezintă motivele pentru care acesta este ultimul stat din Europa. Apariția editorială „Blocați în labirint‟ a fost lansată în mai multe orașe din Europa, în cadrul unui turneu de promovare în rândul românilor din diaspora: Bruxelles[78], Barcelona, Roma și Goteborg. În România, cartea a fost lansată la București și la Timișoara. Subiectul cărții a fost prezentat și în capitala Republicii Moldova, Chișinău[79]. Au urmat apoi lansări în peste 40 de localități din România, Republica Moldova și diaspora.

Pe data de 15 octombrie 2019, George Simion și-a lansat cea de a doua carte, „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu”. În volum, George Simion dezvăluie și detalii despre interacțiunile avute cu foști și actuali politicieni români – Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu sau Ion Iliescu.[80][necesită sursă mai bună]

Note de completare[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În cadrul evenimentului, cei care și-au expus susținerea față de George Simion au fost: Bianca Ficuț - consilier în Parlamentul European, Daniel Pastronevici - membru al consiliului de conducere al Congresului Românilor din Serbia - Grupul Studenților Timoceni, Doru Mărieș - președintele Asociației 21 decembrie 1989, Virgil Baciu - primarul comunei Corbi, județul Argeș, Florentina Teacă - secretar executiv al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Mircea Trifu - consilier local independent în Alba Iulia, Anatol Popescu - președintele Asociației „Basarabia‟ din regiunea Odesa, Ucraina, Gheorghe Răileanu - primarul orașului Cimișlia, Republica Moldova, Ion Leașcenco - președintele Blocului Unității Naționale din Republica Moldova, Alina Panico - jurnalist UnireaTV și Anatol Ursu - fostul președinte al Mișcării Civice Tinerii Moldovei.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/nunta-de-pr-a-lui-george-simion-transmisa-live-pe-facebook-scandal-in-trupa-phoenix-nicu-covaci-va-canta-pentru-seful-aur-2061933  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ George Simion - pagina oficială
  3. ^ George Simion pe Adevarul.ro
  4. ^ Cine este George Simion, liderul marșului pentru unirea cu Basarabia
  5. ^ Platforma Unionistă Acțiunea 2012 - Unirea face Puterea
  6. ^ „Blocați în labirint (descărcarea gratuită a cărții)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Crowcroft, Orlando (). „Meet the nationalist who wants to see Moldova and Romania as one state” (în engleză). euronews. Accesat în . 
  8. ^ Digi24 (2022-03-27 15:59:21), George Simion, ales președintele AUR. „Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidențiale din 2024”, www.digi24.ro  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ George Simion, liderul unioniștilor, la DC News
  10. ^ Iliescu întâmpinat cu lumânări la ziua lui
  11. ^ „De ce a aprins George Simion lumânări de ziua lui Ion Iliescu în 2009 (video)”. Stirile Kanal D. . Accesat în . 
  12. ^ Hanul lui Manuc înlănțuit cu pânze negre. Astfel au marcat câteva zeci de tineri 199 de ani de la semnarea Păcii de la București, în urma căreia Imperiul Rus a anexat Basarabia
  13. ^ Marșul Unirii la Chișinău! Manifestanții vor marca 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Țarist
  14. ^ „Faptă nu vorbă‟ - pagina oficiala a grupului
  15. ^ Bălți simte Românește
  16. ^ Bălți: Participanții la marș, atacați cu pietre de stataliști
  17. ^ Jurământ în fața Ambasadei României la Chișinău
  18. ^ Marșul Unirii la Chișinău: 10.000 de oameni așteptați să ceară unirea cu România
  19. ^ Guvernul de la Chișinău va fi ÎnCercUnit de Ziua Națională a României
  20. ^ Protest la sediul B1 TV față de afirmațiile lui Radu Banciu la adresa moldovenilor. Manifestația a fost transmisă în direct de Nașul TV
  21. ^ Ce mesaje au strigat Unioniștii la manifestările de la Mărășești
  22. ^ Marea Adunare Centenară, Chișinău, 25 martie 2018
  23. ^ Pagina web oficială a Marșului Centenarului
  24. ^ Cinste eroilor din cimitirul de la Tabla Buții!
  25. ^ „Poveste din Tiraspol”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Familia Carpenco din Drochia, din nou cu zâmbetul pe buze! Casa construită cu bani din România, inaugurată
  27. ^ Concertul Limbii Române – vineri, în Piața Universității
  28. ^ 300 de voluntari au răspândit mesajul „Basarabia e România‟
  29. ^ Campania Basarabia e România Internațional
  30. ^ Campania: Unirea în zece argumente
  31. ^ „Suntem moldoveni, deci români”
  32. ^ Obiectiv: Basarabia
  33. ^ Lideri pentru Unire
  34. ^ Pact pentru Basarabia
  35. ^ „O oră de istorie pentru Basarabia‟ în liceele din România
  36. ^ Campania „Aducem Basarabia acasă‟ a fost lansată și la Chișinău
  37. ^ Dezbatere în Parlamentul României despre asumarea politică a unui calendar al Unirii
  38. ^ Centrul pentru Cultură, Istorie și Educație
  39. ^ Reuniunea jurnaliștilor din România și Rep. Moldova
  40. ^ Peste o sută de parlamentari au constituit grupul "Prietenii Unirii"
  41. ^ Rectorii de Universități despre campania TIMPUL „Vorbesc românește, sunt, deci, român!”
  42. ^ 1 milion de semnături pentru Unire
  43. ^ Românii nu mai au nevoie de pașaport pentru a intra în Republica Moldova
  44. ^ Ministerul Afacerilor Externe - Republica Moldova
  45. ^ Platforma Unionistă Acțiunea 2012 - Unirea face Puterea
  46. ^ Dezbaterea cu tema „27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”
  47. ^ Start pentru Cupa Unirii la fotbal
  48. ^ Prima Pagina - 10TV
  49. ^ Platforma Unionistă Acțiunea 2012, plan de înfrățire cu Republica Moldova
  50. ^ Acorduri de înfrățire, semnate de primarii din România și Republica Moldova
  51. ^ Pagina web oficială a programului „Cunoaște-ți Țara”
  52. ^ Alianța pentru Centenar, lansată la București: „2018 este despre Basarabia”
  53. ^ La Iași a fost înființată Liga Aleșilor Locali Unioniști
  54. ^ Enciclopedia “România 1918. Oameni, momente și imagini”
  55. ^ „Marea Unire în benzi desenate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ Team, DCNews (2019-05-10 13:39:54), George Simion vrea monarhie în România: A venit timpul!, DCNews  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  57. ^ Lider unionist interzis în Republica Moldova. George Simion a ajuns până la urmă la Chișinău
  58. ^ Interdicția de a intra în Republica Moldova aplicată românului George Simion, ridicată de un tribunal din Chișinău
  59. ^ Și eu sunt George Simion! Protest - Scrisoare deschisă împotriva noii interdicții date lui George Simion de autoritățile din Republica Moldova
  60. ^ Unioniștii au trecut Prutul. George Simion, interdicție de intrare în Moldova
  61. ^ Se întâmplă în Anul Centenarului: Liderul Acțiunii 2012, George Simion, reținut și expulzat din Republica Moldova. Interdicție de a intra în această țară timp de 5 ani
  62. ^ Marina, Georgiana (). „AUR, după ce a întârziat la întâlnirea cu Iohannis: "Ne-am plimbat". Șoșoacă: "La final mi-am dat jos masca"”. digi24.ro. Accesat în . 
  63. ^ M. Ivascu. „Eternul candidat la funcția de premier susținut doar de câțiva ruși si de Dan Puric: Calin Georgescu”. Accesat în . 
  64. ^ Federația Societatea Civilă Românească. „Comunicat de presă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  65. ^ Ondine Ghergut. „Cine sunt „patrioții" români care au felicitat Rusia pentru anexarea Crimeii”. Accesat în . 
  66. ^ „Scandal la Timișoara, la comemorarea Revoluției. George Simion a fost huiduit după ce AUR a făcut un miting”. digi24.ro. . Accesat în . 
  67. ^ a b Pavel, Andreea (). „Militarii Nicolae Roman și Francisc Tobă, asociați cu reprimarea sângeroasă a Revoluției din 1989, au devenit deputați AUR”. g4media.ro. Accesat în . 
  68. ^ Serviciile secrete ucrainene confirmă că George Simion s-a întâlnit cu un agent FSB la Cernăuți. Reacția AUR, www.digi24.ro,  
  69. ^ Cenușă, Maria (), BOMBĂ! Serviciile secrete ale Ucrainei îl detonează public pe șeful AUR: ”George Simion s-a întâlnit cel puțin o dată cu un agent FSB, la Cernăuți!” Simion e interzis pe teritoriul Ucrainei. Anunțul confirmă dezvăluirile lui Anatol Șalaru, fostul ministru al Apărării din R.Moldova (în engleză), podul.ro 
  70. ^ „Liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, și-a lansat candidatura la alegerile europarlamentare”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ Unionistul George Simon și-a anunțat candidatura la europarlamentare
  72. ^ Unionistul George Simion candidează la europarlamentare: "România Mare în Europa" înseamnă Basarabia unită cu țara
  73. ^ Unionistul George Simion vrea să candideze la Parlamentul European
  74. ^ „România Mare în Europa”. George Simion, candidatul mișcării unioniste la europarlamentare
  75. ^ Savițchi, Julieta (). „Scandal la vama Leușeni”. Anticoruptie.md. 
  76. ^ „Blocați în labirint (descărcarea gratuită a cărții)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  77. ^ Blocați în labirint - George Simion
  78. ^ „Lansare de carte la Bruxelles, într-o zi de doliu național. „Blocați în labirint", prima apariție editorială semnată de George Simion. Românii din Bruxelles invitați la lansare!”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  79. ^ George Simion a lansat la Chișinău prima sa carte - „Blocați în labirint”
  80. ^ Lansarea cărții „Cum i-am cunoscut” de George Simion, RGN Press,  

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George_Simion&oldid=15891272