Sari la conținut

George Simion

 Acest articol este semiprotejat până pe 19 iunie 2025 pentru a preveni vandalismul.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Simion

Simion în 2025
Date personale
Născut (38 de ani)
Focșani, România
Căsătorit cuIlinca Munteanu (2022)
Președinte în Alianța pentru Unirea Românilor
Deținător actual
Funcție asumată
1 decembrie 2019
Deputat al României
Deținător actual
Funcție asumată
21 decembrie 2020
Vicepreședinte în Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
Deținător actual
Funcție asumată
14 ianuarie 2025
Partid politicAlianța pentru Unirea Românilor (AUR) (2019-prezent)
Alma materUniversitatea din București
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București
ProfesiePolitician și activist civic
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

George-Nicolae Simion (n. , Focșani, Vrancea, România) este un politician și activist civic român. Este fondatorul și președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a doua cea mai mare formațiune politică din ambele camere ale Parlamentului României din 2024 până în prezent. În prezent este candidat la alegerile prezidențiale în România din 2025.

Simion a studiat la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, la Universitatea din București și la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, absolvind ultima instituție cu un master în istorie”. Este fondator al Platformei Unioniste Acțiunea 2012[1] și al Alianței pentru Centenar. La înființarea partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a deținut funcția de co-președinte alături de Claudiu Târziu.[2] În urma congresului AUR din 27 martie 2022, Simion a fost ales președinte unic al partidului.[3]

Începând din 2004, sub sloganul Basarabia e România, Simion a organizat numeroase acțiuni și manifestații promovând reunirea Basarabiei cu România.[4][5] Autoritățile din Republica Moldova i-au interzis accesul în țară, acuzându-l de implicare în acțiuni de destabilizare a statului.

Tinerețe și educație

George-Nicolae Simion s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani, reședința județului Vrancea, în Republica Socialistă România, într-o familie de economiști;[6] tatăl său a lucrat la Banca Română pentru Dezvoltare.[7] În 1995, la vârsta de nouă ani, Simion a participat la deschiderea primului restaurant McDonald's din România, un eveniment pe care, mai târziu, l-a considerat definitoriu pentru percepția sa asupra influenței capitalismului occidental asupra societății românești post-comuniste.[8]

A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București în 2005. A urmat până în 2008 cursurile de licență ale Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București. A urmat programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada 2008-2010, cu specializarea „Crimele comunismului”.[9]

Activism civic (2004–2019)

Prima sa implicare publică în activismul civic a avut loc în 2004, când a afișat un banner pe care scria „Eroii nu mor niciodată” în Timișoara, în cadrul celei de-a 15-a comemorări a Revoluției Române, care, ca parte a revoluțiilor din 1989, a pus capăt a 42 de ani de conducere comunistă în România, dintre care 24 sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. Doi ani mai târziu, a condus un protest în București în sprijinul studenților moldoveni de la Liceul Româno-Francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău.[10] În 2006 ajunge la Tiraspol la liceul „Lucian Blaga”, una dintre cele opt școli de limba română din regiunea transnistreană pentru a duce o donație copiilor și a le face o vizită românilor din zonă.[11]

În tinerețe, Simion și câțiva colegi au pictat un graffiti cu mesajul „Basarabia este România” în principalele intersecții din țară.[12][13] Descris de Adevărul în 2025 drept primul său protest notabil,[14] pe 14 octombrie 2008, Simion a fost invitat în Parlamentul României de senatorul UDMR, Péter Eckstein-Kovács. În timpul acestei vizite, el a purtat o confruntare verbală cu senatorul Șerban Nicolae, spunându-i:[15][16]

„Ești un comunist și un neo-comunist. Ești apărătorul lui Iliescu și al Securiștilor [...] Unchiul meu a murit la Revoluție, dar unchiul tău e Iliescu, iar tu ești lacheul lui Iliescu”
—Simion către Șerban Nicolae, 14 octombrie 2008

Simion a câștigat o mai mare notorietate publică în 2009, când, la 3 martie, de ziua fostului președinte Ion Iliescu (1990–1996, 2000–2004), a aprins lumânări în fața locuinței acestuia, în memoria victimelor Revoluției din 1989 și ale Mineriadei din iunie 1990.[14] Simion l-a numit pe Iliescu „criminalul din 1989” și a fost ulterior reținut de poliție.[17][18] În aprilie 2019, Iliescu a fost inculpat pentru crime împotriva umanității în legătură cu acțiunile sale din acea perioadă,[19] dosarul rămânând nesoluționat până în 2025.[20] La 17 aprilie 2011, Simion a fondat Acțiunea 2012, o coaliție de ONG-uri și asociații civice care susține unificarea Republicii Moldova cu România.[21][22] În 2012, a organizat un protest în Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova, sub sloganul „Bălți simte românește”.[23] Pe 16 mai 2011, Simion a coordonat o manifestație a membrilor Platformei Unioniste Acțiunea 2012, intitulată „Zi de doliu național”.[24][25][26] Acțiunea 2012 a participat la protestele din 2015–2016 din Republica Moldova, declanșate de dispariția unui miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014.[27] Organizează un protest, în 2014, față de afirmațiile jignitoare adresate moldovenilor de către un realizator TV din România.[28] În mai 2015, Biroul pentru Migrație și Azil al Republicii Moldova l-a declarat pe Simion persoană indezirabilă și a dispus expulzarea sa, acesta fiind calificat de Serviciul de Informații și Securitate drept „o potențială amenințare la adresa stabilității țării”.[14]

În 2017, Simion a criticat statul român pentru lipsa de pregătiri dedicate sărbătoririi centenarului Marii Uniri, spre deosebire de alte țări, precum Polonia. În acest context, a fondat Alianța pentru Centenar și a anunțat organizarea mai multor evenimente în 2018, inclusiv un marș de la Alba Iulia, din România, până la Chișinău, capitala Republicii Moldova.[29] În 2018, Simion este organizatorul „Marii Adunări Centenare” de la Chișinău[30], la care au participat 100 000 de unioniști, și a Marșului Centenarului, lansat pe 1 iulie la Alba Iulia, marș desfășurat pe jos până la Chișinău, pe o distanță de 1300 de km, prin locuri importante pentru Primul Război Mondial și Marea Unire.[31][32]

Simion este un susținător al instaurării monarhiei în România.[33]

Interdicțiile de intrare

Simion la Iași la împlinirea a 157 de ani de la Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie 2016

Simion este considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, având cinci interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat. Pentru prima dată, Simion a primit interdicție pe 16 decembrie 2014.[34] La vama Albița i s-a comunicat că are interdicție de a traversa Prutul. Nu a primit nicio explicație din partea poliției de frontieră, decât că lucrurile „se petrec altfel în Republica Moldova”.[necesită citare] Interdicția primită era valabilă până pe 20 decembrie 2014.

Un an mai târziu, pe 13 mai 2015 urma să fie expulzat din Republica Moldova.[35] Simion a fost reținut în fața Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, de unde a fost condus de colaboratorii Serviciului de Informații și Securitate la sediul instituției, ulterior fiind escortat spre granița cu România. Atunci Simion a primit o expulzare pe o perioadă de 5 ani, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. După o primă instanță de judecată i s-a respins cererea de anulare a interdicției și ca urmare a fost făcut un recurs la Curtea de Apel, dar examinarea acestui dosar a fost tergiversată. La 18 august 2015 Judecătoria Centru a reexaminat de urgență dosarul lui Simion și a decis suspendarea deciziei, întrucât nu există motive pentru ca acesta să fie declarat persona non grata.

La mai puțin de 5 luni după suspendarea deciziei judecătoriei privind expulzarea, pe 5 februarie, Simion află că are din nou interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, aplicată pe 6 ianuarie 2016.[36] În documentul primit era specificat faptul că este „inadmisibil în sistemul informatic”.

Timp de 2 ani, liderul[judecată de valoare] unionist a traversat liber frontiera moldo-română, dar totuși numele său era verificat pe o listă cu persoane suspecte. Pe 28 august 2018[37] lui Simion i-a fost aplicată o nouă interdicție, atunci când mai mulți unioniști, participanți la Marșul Centenar, au rămas blocați în vamă. În dimineața zilei de 28 august 2018, Simion a primit decizia privind refuzul de intrare în Republica Moldova, prezentat de către Poliția de Frontieră, în care se precizează că acesta „este semnalat inadmisibil în sistemele informaționale automatizate naționale”. Chiar dacă în cazul cetățenilor români poliția de frontieră a explicat că au fost reținuți în vamă din cauza problemelor de ordin tehnic în sistemul informațional, Simion nu a primit un răspuns în acest sens.[necesită citare] Liderul a cerut intervenția Ministerului de Externe. Marșul Centenarului s-a desfășurat fără el, acestuia fiindu-i interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.

Simion revine în Republica Moldova pe 1 octombrie 2018. Șederea lui în Chișinău a durat 12 ore, după care a fost expulzat și declarat interzis 5 ani în Republica Moldova. A fost reținut la miezul nopții de către angajații Biroului de Migrație și Azil de la Chișinău, urcat într-o mașină, escortat până la vamă și expulzat din Republica Moldova. Interdicția de intrare pe teritoriul Republicii Moldova i-a fost aplicată pe o perioadă de cinci ani.[38]

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a precizat că interdicția aplicată lui Simion se datorează acțiunilor de destabilizare pe care acesta le-a întreprins, apreciate ca fiind un pericol la adresa securității statului.[39]

Inițiative

Protest 2014

Simion dă startul marcării și în România a „Zilei Limbii Române” în 2006[40], prin organizarea unor concerte patriotice. Legea 53/2013 instituie Ziua limbii române, care se sărbătorește în comunitățile românești din țară și din străinătate la 31 august.[41]

Simion lansează în 2011 campania de informare „Blocul meu cunoaște Adevărul” [42], cu scopul de a informa despre adevărul istoric și despre Basarabia în județele din România. În continuarea acestei acțiuni se desfășoară campania „Basarabia e România Internațional”[43], de această dată în toate statele din Europa. În Republica Moldova lansează campania cu același scop sub denumirea „10 motive pentru Unire”[44] și „Suntem moldoveni, deci români”.[45] Încheie anul 2011 cu „Obiectiv: Basarabia”[46], campanie care vine în întâmpinarea nevoii de informare a populației din România, cu precădere din orașele mici și din mediul rural.

Continuă seria acțiunilor de promovare a mișcării unioniste în spațiul românesc prin lansarea programului „Lideri pentru Unire”,[47] prin care a adus alături de el tineri interesați de ideea Unirii.

Desfășoară campania „O oră de istorie pentru Basarabia” în liceele din România.[48]

Demarează în 2013 campania de strângere de semnături pentru facilitarea procesului de obținere a vizelor de către basarabeni, „Aducem Basarabia acasă”.[49] La nivel legislativ, Simion, în același an, organizează la Clubul Parlamentarilor Români conferința cu tema „Asumarea politică a unui calendar al unirii Republicii Moldova cu România. Despre importanța strategică a stabilizării frontierelor NATO și UE”.[50]

Simion inițiază în 2014 școala de cultură și afirmare românească „Incubatorul de românism”[51], la care participă activiști civici și jurnaliști, care discută despre modalitatea în care majoritatea și minoritățile își vor da mâna într-o Românie Reîntregită și felul în care Internetul și New Media pot ajuta la promovarea cauzelor civice. La un an distanță, în 2015, lansează reuniunea jurnaliștilor din România și Republica Moldova[52] în vederea creării unui spațiu mediatic comun între cele două state românești.

Simion a lansat în 2014, pentru legislatura 2012-2016, grupul Prietenii Unirii, iar în 2017 inițiativa a fost preluată și de noua legislatură parlamentară, constituind grupul interparlamentar Prietenii Unirii.[53]

Lansează în 2014 campania națională de informare „Vorbesc românește, sunt, deci român!”,[54] în parteneriat cu publicația Timpul, în vederea informării populației privind identitatea națională, respectarea metodologiei de colectare a datelor privind etnia și limba vorbită, precum și obținerea unor rezultate corecte în cadrul recensământului din Republica Moldova.

Propune în 2018 modificarea Constituției României prin introducerea unui preambul care să vizeze reîntregirea națională, ca act reparatoriu și în spirit european, în acest sens derulând campania „1 milion pentru Unire”.[55]

Proiecte realizate

Campania „Fără pașaport în Basarabia”,[56] lansată de Simion în 2015, a fost materializată printr-o hotărâre a Guvernului Republicii Moldova[57] prin care cetățenii români pot trece Prutul doar în baza cărții de identitate simple, fără a fi nevoie de pașaport. A fondat în 2011 Platforma Unionistă Acțiunea 2012.[58]

În 2016 lansează Unirea TV, prin crearea a două studiouri de televiziune în România și Republica Moldova. La Chișinău, în premieră națională, stă la baza înființării unicului post de televiziune unionist - 10TV.[59] Dă startul seriilor de înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova în 2016, prezidând Conferința Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova pe 10 aprilie 2016 la Palatul Parlamentului.[60][61]

Simion este autorul programului „Cunoaște-ți Țara” prin care basarabenii care nu au vizitat niciodată România, au ocazia să o facă pe o perioadă de trei zile, în diferite regiuni ale țării. Numărul total de participanți în proiect a ajuns la 100 000 de persoane.[62]

La inițiativa sa fondează, alături de alte peste 100 de asociații din România, Republica Moldova și diaspora, „Alianța pentru Centenar”.[63] Lansează la Iași „Liga Aleșilor Locali Unioniști”[64] din România și Republica Moldova. La inițiativa lui, la începutul anului 2018, în care se împlineau 100 de ani de la Marea Unire[65][66], se semnează peste 180 de Declarații de Unire, de către primăriile din Republica Moldova.

Carieră politică timpurie (2019–2024)

Alegerile europene din 2019

Simion își anunță candidatura pentru alegerile parlamentare UE din 12 ianuarie 2019

Simion și-a început cariera politică la 12 ianuarie 2019, când și-a anunțat candidatura ca independent la alegerile pentru Parlamentul European în 2019.[67] În Cum i-am cunoscut, volum publicat în aceeași lună, el a reflectat asupra deciziei sale de a intra în politică, menționând reacția pe care a avut-o Guvernul român la incendiul din clubul Colectiv din 2015 ca fiind un moment extrem de important în acest sens:[68]

„În mișcarea civică nu aș mai fi putut să îmi aduc contribuția, pentru că făcusem deja tot ce era omenește posibil și chiar mai mult de atât, pentru a reuși. În doisprezece ani de activism, m-am săturat ca eforturile nu doar să nu fie concretizate, ba chiar să fie blocate de către factorii decidenți. Chiar nu mai puteam, pentru că răbdarea îmi ajunsese la final”

În ceea ce privește decizia de a candida ca independent, Simion și-a exprimat scepticismul față de partidele politice vechi, considerând că alegerile pentru Parlamentul European erau singurele în care un independent avea șanse reale de a obține un mandat, în condițiile unui prag electoral mai scăzut.[68] Fiind deja cunoscut ca militant pentru reunificarea Moldovei cu România, Simion și-a propus ca obiectiv principal transformarea acestui proiect într-unul european. Sloganul său de campanie a fost „România Mare în Europa”,[69][70] referindu-se la granițele Regatului României din perioada interbelică, așa cum au fost consfințite după Marea Unire din 1918.[71][72][a]

De asemenea, el a promovat un mesaj „anti-partide”, susținând că doar un candidat independent, și nu diferitele interese partizane, ar putea reprezenta cu adevărat interesele românilor. Simion a declarat că va lupta pentru drepturile minorităților românești, precum cele din Serbia sau Ucraina, precum și pentru protejarea drepturilor românilor care lucrează în alte state-membre Uniunea Europeană, inclusiv în județele Harghita și Covasna,[73] De asemenea, și-a exprimat intenția de a combate defrișările ilegale și de a demara construcția de autostrăzi care să conecteze mai bine România și Republica Moldova.[73]

Simion a mai promis că va aduce cel puțin un copil din fiecare localitate din România la Bruxelles, pentru a-i învăța despre funcționarea UE, și că va dona trei sferturi din salariul său de europarlamentar pentru proiecte privind România sau Republica Moldova.[40] La alegerile din 26 mai 2019, Simion a obținut 117.141 de voturi, echivalentul a 1,3% din totalul voturilor exprimate, nereușind astfel să obțină un mandat de europarlamentar.[74] Candidatul se bazează și pe votul românilor din Republica Moldova, unde este susținut de unele organizații și partide, subliniind că va lupta împotriva „clasei politice de la Chișinău și a regimului lui Plahotniuc”.[75][76]

AUR și deputat

Simion la un miting AUR la București, 15 iunie 2024

Simion a fost ales deputat în Parlamentul României în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, în care AUR a obținut aproximativ 9% din voturi. Acest rezultat surprinzător a propulsat partidul său în atenția publicului și l-a stabilit ca o nouă forță în peisajul politic românesc.[77][78]

În contextul pandemiei de COVID-19, AUR s-au poziționat împotriva restricțiilor impuse de autorități, organizând proteste și manifestații publice împotriva măsurilor de carantină și vaccinare obligatorie. Simion s-a opus certificatelor verzi necesare pentru accesul în spații publice, organizând proteste și atrăgând atenția asupra măsurilor pe care le considera restrictive și contrare drepturilor individuale. Momentul marcant a fost reprezentat de protestul din 2 octombrie 2021 când, conform declarațiilor liderilor AUR, peste 30.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-și apăra drepturile. Marșul a început de la Piața Victoriei și a urmat traseul către Palatul Cotroceni.[79]

La 2 iulie 2023, Simion dă startul proiectului umanitar Caravana Medicală AUR, care constă în cabinete medicale mobile cu servicii gratuite în domeniile medicină generală, oftalmologie, ecografie, EKG, stomatologie și analize de sânge. În decursul a 10 luni, caravana a staționat în 114 localități din 38 de județe, pentru a oferi peste 50.000 de consultații celor 21.000 de pacienți.[80][81]

La finalul anului 2023, Simion a participat, alături de prim-ministrul Italiei, Georgia Meloni, la evenimentul organizat de partidul Fratelli d’Italia, unde a fost protagonistul unui discurs remarcant în cadrul unei dezbateri la care au fost prezenți importanți lideri politici ai sferei conservatoare din grupul ECR. Tot în acea perioadă, Simion a avut o audiență privată cu Papa Francisc.[82]

În aprilie 2024, Simion a găzduit, la Palatul Parlamentului, un eveniment de amploare din spațiul politic conservator, care a reunit peste 600 de conservatori, lideri politici și lideri de opinie din 30 de țări. Potrivit organizatorilor, acesta a fost cea mai mare conferință conservatoare organizată în România.[83][84]

În august 2024, Simion a participat ca orator la conferința conservatoare Conservative Political Action Conference (CPAC), organizată în Mexic, alături de importanți lideri politici și personalități ale lumii, precum Robert Malone, Matt Schlapp și Eduardo Verástegui.[85] În Parlamentul României, Simion este vicepreședintele comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și al comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României. De asemenea, este președintele grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă și membru al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE. În cadrul activității parlamentare aferente legislaturii 2020-2024, Simion are inițiate 211 propuneri legislative, dintre care 7 au fost promulgate ca legi.[86]

Alegerile prezidențiale din 2024 și 2025

2024

Articol principal: Alegeri prezidențiale în România, 2024
Simion la Roma cu premierul italian Giorgia Meloni pe 14 decembrie 2024

La scurt timp după alegerile din 9 iunie 2024, Simion și-a lansat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului, prezentând 200 de măsuri pe care își propune să le implementeze cu ajutorul unei majorități în Parlament și a propriului Guvern. Printre acestea, se numără construcția în România a 1 milion de apartamente, la prețuri pornind de la 35.000 de euro, echivalente costurilor de producție.[87]

În septembrie 2024, Simion a instalat Caravana Medicală AUR în județul Galați, unde, în urma inundațiilor care au afectat sute de familii, a mobilizat resurse și voluntari pentru oferirea de ajutor sinistraților din localitatea Pechea. Simion a anunțat suspendarea campaniei electorale și mobilizarea membrilor AUR pentru ajutorarea persoanelor afectate de inundații, asigurând curățarea străzilor și construcția de case.[88]

Simion a candidat la alegerile prezidențiale din România din 2024, clasându-se pe locul al patrulea în primul tur, desfășurat pe 24 noiembrie, cu 13,9%, în urma candidatului independent Călin Georgescu, a candidatei USR Elena Lasconi și a premierului social-democrat Marcel Ciolacu. Georgescu, pe care Simion îl susținuse anterior pentru funcția de prim-ministru în anii 2020 și 2021,[89][90][91] a obținut o victorie surprinzătoare în primul tur, cu 22,9% din voturi, în fața Lasconi. Călin Georgescu este o figură controversată, datorită sprijinului primit din partea publicației Sputnik și a Federației „Societatea Civilă Românească”,[92] care i-a transmis susținerea printr-un comunicat de presă,[93] organizație care a felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei.[94] Simion și-a anunțat sprijinul pentru Georgescu în turul al doilea pe 8 decembrie. Cu toate acestea, cu două zile înainte, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatul alegerilor, invocând acuzații de amestec rusesc. Simion a criticat decizia, calificând-o drept o lovitură de stat orchestrată de elita politică românească.[95]

2025

Articol principal: Alegeri prezidențiale în România, 2025
Simion at a protest in Bucharest on 26 March 2025[96]

Pentru alegerile din 2025, Simion a fost un susținător cheie al lui Georgescu, alături de liderul POT și fostul deputat AUR, Anamaria Gavrilă, declarând că nu va candida dacă lui Georgescu i se va permite să facă acest lucru. Pe 7 martie 2025, Georgescu și-a depus candidatura la alegeri,[97] însă Biroul Electoral Central (BEC) a respins-o la două zile după. În urma unui recurs, o decizie finală de descalificare a lui Georgescu din alegeri a fost pronunțată pe 11 martie.[98] La momentul descalificării, Georgescu conducea sondajele de opinie.[99]

După ce a anunțat că va face acest lucru cu două zile înainte, Simion a ajuns la Biroul Electoral Central (CEB) pe 14 martie 2025, însoțit de fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki, pentru a-și depune candidatura la președinție, după ce a strâns 604.000 de semnături, peste cerința minimă de 200.000.[100] CEB i-a aprobat candidatura în ziua următoare,[101] care era și termenul limită pentru înscrierea candidaților, Simion afirmând „Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR și revenim la democrație”.[102]

Candidatura lui Simion pentru alegerile prezidențiale din luna mai a fost validată de Biroul Electoral Central pe 15 martie 2025.[103] și de Curtea Constituțională a României pe 16 martie 2025.[104][105] Confirmarea finală că Simion va putea candida a fost oferită pe 19 martie, când Curtea Constituțională a respins toate contestațiile împotriva candidaturii sale, precum și pe cele împotriva lui Gavrilă.[106] În aceeași zi, Gavrilă și-a retras candidatura, susținându-l pe Simion.[107] Lista finală cu toți cei 11 candidați a fost publicată în ziua următoare.[108] Pe 22 martie, o tragere la sorți l-a plasat pe Simion în fruntea listei de candidați de pe buletinul de vot.[109]

Poziții politice

Israel

Simion și soția sa, Ilinca, aprinzând o lumânare în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim

În august 2023, Simion s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar, și cu politicianul israelian Yossi Dagan, membru al partidului Likud și lider al Consiliului Regional Shomron.[110] În cadrul întâlnirii, Simion și-a exprimat regretul față de rolul României în Holocaustul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, promițând să combată antisemitismul și susținând extinderea așezărilor israeliene din Cisiordania. El a subliniat ceea ce a numit „dreptul istoric al poporului evreu de a construi și a locui în comunități și orașe din Iudeea și Samaria, leagănul istoric al poporului evreu încă din timpurile biblice”.[111]

Rusia și Ucraina

Simion cu Bart De Wever, Giorgia Meloni și Petr Fiala la Bruxelles pe 20 martie 2025

Într-un interviu acordat în decembrie 2020 pentru Europa Liberă România, în timpul cancelarului Angela Merkel, Simion a avertizat asupra influențelor externe asupra României, în special din partea Rusiei, descriind „prietenia” ruso-germană drept un pericol pentru România.[112] După invazia rusă în Ucraina, Simion l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin „criminal de război” și a declarat că sancțiunile internaționale împotriva Rusiei „nu erau suficiente”. Pe 22 noiembrie 2024, după alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, Simion și-a exprimat opoziția față de acordarea unui ajutor militar suplimentar Ucrainei, aliniindu-se pozițiilor lui Trump și pledând pentru o soluționare a războiului ruso-ucrainean prin negociere,[113] care escaladase după invazia Rusiei din februarie 2022. În martie 2025, Simion a declarat pentru Financial Times:[114]

„Rusia lui Putin a fost și rămâne una dintre cele mai mari amenințări pentru statele europene, în special pentru noi, pentru statele baltice și pentru Polonia. Avem nevoie de unitate, dar nu doar în Europa, ci și între Europa și Statele Unite – avem nevoie de aceeași abordare”
—George Simion, 17 martie 2025

La 18 noiembrie 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a interzis lui Simion accesul în țară timp de trei ani pentru „activități sistematice anti-ucrainene”.[115] Simion a respins aceste acuzații, afirmând că interdicția s-a datorat „activităților sale pro-românești” și apărării drepturilor minorității românești din Ucraina.[116]

Unificarea României cu Moldova

Harta unei ipotetice uniuni între Moldova și România

Potrivit site-ului partidului, obiectivul fundamental al AUR este unificarea tuturor românilor „oriunde s-ar afla, fie la București, Iași, Timișoara, Cernăuți, Timoc, Italia sau Spania”. Partidul afirmă că are patru piloni: familia, națiunea, credința creștină și libertatea.[117][118][119] AUR susține unificarea Republicii Moldova cu România și a fost acuzat că promovează ultranaționalismul, că ar fi de extremă dreaptă, opus căsătoriilor între persoane de același sex și maghiarofob.[120] În martie 2025, Simion a admis că reunificarea României cu Moldova reprezintă obiectivul pe termen lung al partidului său, însă a subliniat că aceasta ar putea fi realizată doar în cadrul unor acorduri internaționale și dacă ambele populații vor vota favorabil în referendumuri.[121] Moldova a devenit parte a statului modern român în 1918, dar a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1940. În cartea sa din 2017, Blocați în labirint, Simion descrie reunificarea României cu Moldova drept un „imperativ istoric”, considerând diviziunea dintre cele două state ca servind mai degrabă interese geopolitice externe decât interesele naționale românești.[122] Comentând declarații de unire din 2018, Simion s-a declarat mulțumit de amploarea acestora și de entuziasmul general al multor primari moldoveni care „continuă să-și manifeste mândria că fac parte din națiunea română”.[123]

Polonia

Simion cu Karol Nawrocki și Mateusz Morawiecki la Bruxelles pe 20 martie 2025

Pe 20 ianuarie 2021, Simion s-a întâlnit la Varșovia cu Janusz Kowalski, secretar de stat în Ministerul polonez al Activelor Statului, și cu Radosław Fogiel, consilier al liderului partidului Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński. Au discutat despre situația companiilor strategice de stat și despre un proiect de lege împotriva cenzurii pe internet. Simion i-a oferit lui Fogiel o hartă a României Mari. Pe 21 ianuarie, co-președintele AUR s-a întâlnit la Bruxelles cu europarlamentari conservatori, discutând despre pachetul european de mobilitate, Pactul Ecologic European, implementarea unui „pașaport de vaccinare” și cenzura Big Tech. În urma întâlnirilor, pe 22 ianuarie, Simion a anunțat că AUR se va afilia la „familia politică europeană a conservatorilor și reformiștilor”.[124]

Statele Unite

Simion cu Donald Trump Jr. și Marion Maréchal, 2025

Simion a participat la a doua ceremonie de inaugurare a lui Donald Trump pe 20 ianuarie 2025 la Washington, D.C.[125] În februarie același an, Simion a luat parte la Conservative Political Action Conference (CPAC) în Maryland, unde s-a întâlnit cu personalități conservatoare internaționale precum Steve Bannon, Richard Grenell, Eduardo Bolsonaro și Nigel Farage.[126]

Controverse

Disputa cimitirului militar din Valea Uzului

Articol principal: Disputele cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului

Comemorările Revoluției Române din 1989 la Timișoara

Simion împreună cu reprezentanții partidului AUR au participat la comemorarea a 31 de ani de la începerea Revoluției la Timișoara, în Piața Victoriei și la Catedrala Mitropolitană, loc unde acesta a fost huiduit de către Societatea Timișoara, care a transmis un protest față de venirea lui Simion, considerându-l „șeful unui partid ultranaționalist, în care se regăsesc și doi ofițeri implicați în reprimarea Revoluției”, făcându-se referire la parlamentarii AUR Nicolae Roman și Francisc Tobă.[127] Roman este legat de episodul încercărilor de înăbușire a Revoluției din 1989 de la Timișoara, iar Tobă în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în decembrie 1989.[128]

Agresarea ministrului Virgil Popescu

În timpul unei moțiuni împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, Simion s-a urcat la tribuna parlamentului și l-a bruscat pe acesta, cei doi adresându-și apoi injurii. Mai târziu, pe numele lui Simion a fost deschis dosar penal pentru incident.[129][130][131]

Acuzații de implicare în activități cu agenți ai serviciilor secrete străine

Simion a fost subiectul unor acuzații privind întâlniri și relații cu agenți ai serviciilor secrete străine. Un agent al serviciilor secrete ucrainene a afirmat că Simion s-a întâlnit cu un agent al FSB la Cernăuți în 2011.[132]

Informația inițială a provenit de la fostul ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru. Conform informațiilor dezvăluite de Anatol Șalaru într-un interviu, Simion ar fi avut cel puțin o întâlnire cu un agent FSB la Cernăuți în timpul președinției lui Ianukovici. În acest context, Skipalsky a declarat că un ofițer SBU care a lucrat la Cernăuți în acea perioadă ar fi confirmat existența unei astfel de întâlniri. Simion ar fi interzis pe teritoriul Ucrainei până în 2024, potrivit unei surse din cadrul serviciului de securitate ucrainean. Această interdicție este valabilă până în martie 2024, dar nu se specifică dacă poate fi prelungită sau nu.[133]

Fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru a explicat că Simion era considerat un unionist din România și că a fost surprins atunci când acesta a fost expulzat din Republica Moldova. Șalaru a menționat că a avut o întâlnire cu directorul SIS (Serviciul de Informații și Securitate) din Moldova pentru a clarifica motivele expulzării și a aflat că Simion era monitorizat de serviciile din Moldova și Ucraina. Acesta a menționat că Simion s-a întâlnit cu rezidentul FSB la Cernăuți și că ar avea întâlniri frecvente cu Mark Tkaciuk, un cunoscut om al serviciilor rusești.[134][135] Pe de altă parte, fostul director adjunct al SIS din Moldova i-a luat apărarea lui Simion, menționând că SIS nu a primit astfel de informații de la serviciul ucrainean și susținând că toate acuzațiile făcute publice de Șalaru sunt „invenții” și „prostii” și că îi pare foarte rău că „ipocrizia domnului Șalaru a ajuns până aici”.[136][137]

Conform comunicatului emis de AUR, aceste informații lansate de un ofițer de informații din Kiev fac parte dintr-o operațiune de compromitere a președintelui AUR, Simion, în calitatea sa de lider marcant al mișcării unioniste din România. Reprezentanții AUR consideră că „dezvăluirile” apărute la 11 ani de la presupusa întâlnire conspirativă lasă publicul perplex și că există numeroase întrebări nerezolvate în privința acestui caz. Ei subliniază că această situație pare să facă parte dintr-o propagandă menită să atace reperele identitare ale românilor, iar acuzația de colaborare cu serviciile secrete rusești este văzută drept o continuare a acestei propagande.[138][139]

Viața personală

Începând cu anul 2025, Simion locuia într-o garsonieră de 52 de metri pătrați în București,[140] declarând că donează 90% din salariul său de parlamentar către cauze civice legate de România sau de români.[141] La 27 august 2022, s-a căsătorit cu Ilinca Munteanu, în vârstă de 24 de ani, în cadrul unei ceremonii ortodoxe publice desfășurate în București.[142] La 24 aprilie 2024, Ilinca a adus pe lume primul copil al cuplului, un băiat pe nume Radu, care a fost botezat la Gura Humorului pe 5 iulie, urmat de o petrecere privată cu aproximativ 1.000 de invitați în ziua următoare.[143] În declarația de avere depusă pentru alegerile prezidențiale din 2025, Simion s-a situat printre candidații cu cele mai puține bunuri personale.[144]

Lucrări publicate

În 2017, Simion publică volumul Blocați în labirint[145][146], o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat și până în ziua de azi, bazată pe observațiile directe ale autorului. Cartea relevă principalele mituri fondatoare pentru statul dintre Prut și Nistru și prezintă motivele pentru care acesta este ultimul stat din Europa. Cartea a fost urmată pe data de 15 octombrie 2019, de o a doua carte, Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu.[147][necesită sursă mai bună]

Note de completare

  1. ^ În cadrul evenimentului, cei care și-au expus susținerea față de George Simion au fost: Bianca Ficuț - consilier în Parlamentul European, Daniel Pastronevici - membru al consiliului de conducere al Congresului Românilor din Serbia - Grupul Studenților Timoceni, Doru Mărieș - președintele Asociației 21 decembrie 1989, Virgil Baciu - primarul comunei Corbi, județul Argeș, Florentina Teacă - secretar executiv al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Mircea Trifu - consilier local independent în Alba Iulia, Anatol Popescu - președintele Asociației „Basarabia‟ din regiunea Odesa, Ucraina, Gheorghe Răileanu - primarul orașului Cimișlia, Republica Moldova, Ion Leașcenco - președintele Blocului Unității Naționale din Republica Moldova, Alina Panico - jurnalist UnireaTV și Anatol Ursu - fostul președinte al Mișcării Civice Tinerii Moldovei.

Note bibliografice

  1. ^ „George Simion, liderul platformei unioniste Actiunea 2012, a fost expulzat din Republica Moldova/ MAE: Ambasada Romaniei la Chisinau a solicitat clarificari - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  2. ^ Crowcroft, Orlando (). „Meet the nationalist who wants to see Moldova and Romania as one state” (în engleză). euronews. Accesat în . 
  3. ^ Digi24 (2022-03-27 15:59:21), George Simion, ales președintele AUR. „Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidențiale din 2024”, www.digi24.ro  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ „George Simion: „Proiectul meu de suflet este UNIREA cu Republica Moldova. România are nevoie de un moment istoric"”. Gândul. . Accesat în . 
  5. ^ „PORTRET. George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale 2024”. euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews. . Accesat în . 
  6. ^ Virgil, Burlă (). „Cine e AUR și ce vrea George Simion. Numele controversate de pe listele Alianței pentru Unirea Românilor”. Radio Europa Liberă România. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Măcică, Diana (). „George Simion, drumul de la „tocilarul clasei" până la liderul de galerie: Amintiri din tinerețea președintelui AUR”. Cancan. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Coltuc, Daniel (). „George Simion era fan McDonalds și Coca-Cola. Amintiri din copilărie, cu liderul AUR”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Nistoroiu, Alexandra (). „Cine este George Simion, liderul partidului AUR, posibila surpriză a alegerilor parlamentare: unionist, naționalist”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Mihai, Alina (). „Cine este Alianța AUR, partidul care ar putea fi marea surpriză a alegerilor, și ar putea trece pragul electoral de 5%”. Mediafax. 
  11. ^ „Poveste din Tiraspol”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Crowcroft, Orlando (). „Meet the graffiti artist-turned-MP who wants to see Moldova and Romania become one country”. Euronews. 
  13. ^ Loredana, Voiculescu (). „Misterul unui graffiti care a inundat România, explicat de George Simion: „Eu cu un grup de prieteni am vandalizat - așa o să apară știrile după emisiunea cu dumneavoastră - sute de pereți. Cel mai greu a fost pe Transfăgărășan. Nu ne-au prins niciodată"”. Republica. 
  14. ^ a b c Dinu, Maria (). „Portret de candidat. Cine este George Simion, șeful de galerie ajuns vicepreședinte într-un partid european”. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ P, D. (). „Senatorul Șerban Nicolae - "lacheul lui Ion Iliescu"”. Ziarul Curentul. 
  16. ^ REALITATEA.NET (), Scandal în Senat. Șerban Nicolae a fost numit "nesimțit", "c, accesat în  
  17. ^ „De ce a aprins George Simion lumânări de ziua lui Ion Iliescu în 2009 (video)”. Stirile Kanal D. . Accesat în . 
  18. ^ Școala Curajului (28 ianuarie 2012). Curaj.TV - Iliescu întâmpinat cu lumânări la ziua lui. https://www.youtube.com/watch?v=Ar_GQ2yy_SA. Accesat la 3 martie 2021. 
  19. ^ „Inside Europe: Former Romanian president to stand trial”. DW.COM. . Accesat în . 
  20. ^ „Procesul împotriva lui Ion Iliescu, acuzat de „infracțiuni contra umanității" în Dosarul Revoluției, poate începe (Curtea de Apel)”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  21. ^ Năstase, Alexandru (). „Cine este George Simion, candidatul independent care are mai multe procente decât PSD la votul din diaspora”. Fanatik. Accesat în . 
  22. ^ „Comunicat de presă – Platforma Unionistă Acțiunea 2012”. Agerpres. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Mihai, Alina (). „Cine este Alianța AUR, partidul care ar putea fi marea surpriză a alegerilor, și ar putea trece pragul electoral de 5%”. Mediafax. Accesat în . 
  24. ^ „Hanul lui Manuc înlănțuit cu pânze negre. Astfel au marcat câteva zeci de tineri 199 de ani de la semnarea Păcii de la București, în urma căreia Imperiul Rus a anexat Basrabia”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  25. ^ „Marșul Unirii la Chișinău! Manifestanții vor marca 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Țarist”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Fapta nu Vorba”. faptanuvorba.blogspot.com. Accesat în . 
  27. ^ „Thousands rally in Moldova for unification with Romania”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . 
  28. ^ Redactia (). „Protest la sediul B1 TV față de afirmațiile lui Radu Banciu la adresa moldovenilor. Manifestația a fost transmisă în direct de Nașul TV”. Nasul.tv. Accesat în . 
  29. ^ Florian, Marius (). „S-a înființat Alianța pentru Centenar. Simion: "Vom face un marș pe jos, de la Alba Iulia la Chișinău"”. Tomis News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Ceapai, Alla; Gușan, Nicu (), „Marea Adunare Centenară, Chișinău, 25 martie 2018 (VIDEO)”, Radio Europa Liberă, accesat în  
  31. ^ „unire2018.ro”. www.unire2018.ro. Accesat în . 
  32. ^ Cinste eroilor din cimitirul de la Tabla Buții! | By Basarabia e RomâniaFacebook (în engleză), accesat în  
  33. ^ Team, DCNews (2019-05-10 13:39:54), George Simion vrea monarhie în România: A venit timpul!, DCNews  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  34. ^ „Lider unionist interzis în Republica Moldova. George Simion a ajuns până la urmă la Chișinău”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Interdicția de a intra în Republica Moldova aplicată românului George Simion, ridicată de un tribunal din Chișinău
  36. ^ Și eu sunt George Simion! Protest - Scrisoare deschisă împotriva noii interdicții date lui George Simion de autoritățile din Republica Moldova
  37. ^ Unioniștii au trecut Prutul. George Simion, interdicție de intrare în Moldova
  38. ^ Se întâmplă în Anul Centenarului: Liderul Acțiunii 2012, George Simion, reținut și expulzat din Republica Moldova. Interdicție de a intra în această țară timp de 5 ani
  39. ^ „De ce are interdicție George Simion în Republica Moldova. Președintele Parlamentului moldovean: A avut acțiuni de destabilizare”. Euronews. . Accesat în . 
  40. ^ Concertul Limbii Române – vineri, în Piața Universității
  41. ^ „LEGE nr.53 din 14 martie 2013 privind instituirea Zilei Limbii Române”. Camera Deputaților. 
  42. ^ „300 de voluntari au răspândit mesajul ,,Basarabia e România"”. InfoPrut. . Accesat în . 
  43. ^ „Campania Basarabia e România Internațional | Platforma Unionistă Acțiunea 2012”. actiunea2012.ro. Accesat în . 
  44. ^ „CAMPANIA: Unirea în zece argumente | Platforma Unionistă Acțiunea 2012”. actiunea2012.ro. Accesat în . 
  45. ^ „„SUNTEM MOLDOVENI, DECI ROMÂNI"”. InfoPrut. . Accesat în . 
  46. ^ „Obiectiv: Basarabia | Platforma Unionistă Acțiunea 2012”. actiunea2012.ro. Accesat în . 
  47. ^ „Lideri pentru Unire | Platforma Unionistă Acțiunea 2012”. actiunea2012.ro. Accesat în . 
  48. ^ „„O oră de istorie pentru Basarabia" în liceele din România”. Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md. . Accesat în . 
  49. ^ „UNIMEDIA - Portalul de știri nr. 1 din Moldova”. unimedia.info. Accesat în . 
  50. ^ „Dezbatere în Parlamentul României despre asumarea politică a unui calendar al Unirii”. InfoPrut. . Accesat în . 
  51. ^ „Incubatorul de românism”. Centrul pentru Cultură, Istorie și Educație. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ „Reuniunea jurnaliștilor din România și Rep. Moldova”. www.icr.ro. Accesat în . 
  53. ^ Peste o sută de parlamentari au constituit grupul "Prietenii Unirii"
  54. ^ Rectorii de Universități despre campania TIMPUL „Vorbesc românește, sunt, deci, român!”
  55. ^ „1 milion de semnături pentru Unire”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  56. ^ „Românii nu mai au nevoie de pașaport pentru a intra în Republica Moldova | Platforma Unionistă Acțiunea 2012”. actiunea2012.ro. Accesat în . 
  57. ^ Ministerul Afacerilor Externe - Republica Moldova
  58. ^ „Platforma Unionistă Acțiunea 2012 | Unirea face Puterea”. actiunea2012.ro. Accesat în . 
  59. ^ „10tv.md”. 10tv.md. Accesat în . 
  60. ^ Dambovitei, Gazeta (). „Platforma Unionistă Acțiunea 2012, plan de înfrățire cu Republica Moldova”. Gazeta Dambovitei. Accesat în . 
  61. ^ „Acorduri de înfrățire, semnate de primarii din România și Republica Moldova”. România Liberă. . Accesat în . 
  62. ^ „Excursii și drumeții în fiecare weekend în România • Vacanțe la mare și munte • Tur cu ATV • Tratament balnear România • Excursii în R. Moldova • Excursii de grup • Excursii în România”. sicro.md. Accesat în . 
  63. ^ „Alianța pentru Centenar, lansată la București: „2018 este despre Basarabia"”. InfoPrut. . Accesat în . 
  64. ^ La Iași a fost înființată Liga Aleșilor Locali Unioniști
  65. ^ Enciclopedia “România 1918. Oameni, momente și imagini”
  66. ^ „Marea Unire în benzi desenate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ „Unionistul George Simion candidează la europarlamentare: "România Mare în Europa" înseamnă Basarabia unită cu țara”. Ziare.com. . 
  68. ^ a b Simion, George (). Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu. pp. 50–51. 
  69. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :04
  70. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite :14
  71. ^ Zub, Alexandru (). „Basarabia: preludii la Marea Unire” (PDF). Revista de Istorie a Moldovei. 112 (4): 5–10. 
  72. ^ Unionistul George Simon și-a anunțat candidatura la europarlamentare
  73. ^ a b Popescu, Alina; Oprițoiu, Dumitru; Racoviță, Diana; Strimbovschi, Sabina. „Ghidul alegătorilor români informați” (PDF). Europuls. pp. 1–52. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  74. ^ Hopulele, Cătălin (). „George Simion a fost susținut de primarul Iașiului, Mihai Chirica, la alegerile europarlamentare din 2019. "Este un român adevărat"”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  75. ^ Unionistul George Simion vrea să candideze la Parlamentul European
  76. ^ „România Mare în Europa”. George Simion, candidatul mișcării unioniste la europarlamentare
  77. ^ Liberă, Europa (), „Surpriza de sub ochii tuturor. Cum a ajuns AUR în Parlament”, Europa Liberă România, accesat în  
  78. ^ Tecuceanu, Paul (). „Partidul AUR a intrat în Parlament, conform rezultatelor EXIT-POLL”. Libertatea. Accesat în . 
  79. ^ Pavel, Ana Popescu, Andreea (). „VIDEO Cel mai mare protest anti-restricții de la începutul pandemiei de coronavirus: 15.000 de persoane s-au strâns sâmbătă în Piața Victoriei/ Șoșoacă și Simion au mobilizat masiv oamenii prin live-uri pe Facebook cu aproape 100.000 de distribuiri”. G4Media.ro. Accesat în . 
  80. ^ Fm, Jurnal (). „AUR pentru sănătate - o campanie pentru sănătatea românilor (Video)”. Jurnal FM. Accesat în . 
  81. ^ Realitatea.net. „Bilanțul Caravanei Medicale după 10 luni: peste 21.000 de români consultați”. REALITATEA.NET. Accesat în . 
  82. ^ „George Simion a fost în audiență la Papa Francisc”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  83. ^ „Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again". „Comisia Europeană urmărește să transforme uciderea de copii nenăscuți într-un drept fundamental european"”. Ziare.com. Accesat în . 
  84. ^ „Nepoata lui Martin Luther King participă la conferința conservatorilor și suveraniștilor din capitală”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  85. ^ „George Simion, discurs la CPAC, în Mexic: Să fim luptători, nu marionete”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  86. ^ Camera Deputaților a Parlamentului României. „George-Nicolae SIMION - Sinteza activității parlamentare în legislatura 2020-prezent”. Camera Deputaților a Parlamentului României. Accesat în . 
  87. ^ „George Simion promite locuințe pentru români la 35.000 de euro, dacă va fi ales președinte. Și-a lansat „contractul" politic”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  88. ^ „George SIMION construiește case pentru sinistrații de la Pechea / Caravana Medicală AUR, instalată în județul Galați”. Gândul. . Accesat în . 
  89. ^ Paternoster, Tamsin (). „Who is Romanian far-right presidential candidate Călin Georgescu?”. euronews (în engleză). Accesat în . 
  90. ^ Matei, Cristian (). „AUR a anunțat pe cine va propune ca premier: "Călin Georgescu este un român patriot"”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  91. ^ Matei, Cristian (). „Simion: "AUR propune un premier independent, care să respecte interesele națiunii române"”. Știrile Pro TV. Accesat în . 
  92. ^ M. Ivascu. „Eternul candidat la funcția de premier susținut doar de câțiva ruși si de Dan Puric: Calin Georgescu”. Accesat în . 
  93. ^ Federația Societatea Civilă Românească. „Comunicat de presă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  94. ^ Ondine Ghergut. „Cine sunt „patrioții" români care au felicitat Rusia pentru anexarea Crimeii”. Accesat în . 
  95. ^ Stares, Justin (). „Exclusive: 'It's a coup d'état!' says Romanian presidential candidate George Simion”. Brussels Signal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  96. ^ „Thousands protest cancelled Romanian election ahead of repeat vote”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ Mcgrath, Stephen; Ghirda, Vadim (). „Chaos in Romania's capital after far-right Calin Georgescu barred from presidential redo”. AP News. Accesat în . 
  98. ^ Rainsford, Sarah; Gozzi, Laura (). „Final ruling bars far-right Georgescu from Romanian vote”. BBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  99. ^ France 24 with AFP (). „Romania far-right candidate Georgescu barred from presidential election”. France 24. Accesat în . He is currently leading opinion polls with about 40 percent of the vote. 
  100. ^ Otopeanu, Cristian (). „George Simion și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale 2025 alături de Mateusz Morawiecki, fost premier al Poloniei. Există o contestație pentru Simion”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ „Comunicat de presă” (PDF) (Press release). Biroul Electoral Central. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  102. ^ Ion, Ioana (). „Candidatura lui George Simion a fost validată de BEC: „Să vedem dacă trecem de CCR și revenim la democrație"”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  103. ^ „Candidatura lui George Simion a fost validată de BEC”. Digi 24. . Accesat în . 
  104. ^ „Decizia CCR în cazul candidaturii lui George Simion la alegerile prezidențiale. Șeful AUR poate candida”. Adevărul. . Accesat în . 
  105. ^ „CCR l-a validat pe George Simion pentru cursa prezidențială”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  106. ^ Dobrescu, Petre (). „CCR le permite Anamariei Gavrilă și lui George Simion să candideze la alegerile prezidențiale. Ce contestații au fost respinse”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  107. ^ Iana, Ciprian (). „Anamaria Gavrilă a anunțat oficial că se retrage din alegerile prezidențiale 2025: „Am făcut tot ce a depins de mine"”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  108. ^ Arambescu, Dana (). „Lista finală de candidați la alegerile prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ Arambescu, Dana (). „Ordinea candidaților pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  110. ^ „Far-right MP admits Romania's role in Holocaust in meeting with Israelis”. The Jerusalem Post. . Accesat în . 
  111. ^ „Israeli envoy meets head of Romanian party accused of antisemitism, drawing rebuke”. The Times of Israel. . 
  112. ^ Andrei, Cristian (). „George Simion despre cine e în spatele AUR, legionari, Rusia și politicieni”. Europa Liberă România. 
  113. ^ McGrath, Stephen (). „Romania holds a presidential election Sunday that could narrow to nationalist and leftist candidates”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  114. ^ Dunai, Marton (). „Far-right Romanian frontrunner sees Russia as a 'threat'”. Financial Times. Accesat în . 
  115. ^ „After Georgescu's disqualification, here's who's running for president of Romania”. Politico. . 
  116. ^ „Romanian government publishes reasons for Ukraine banning far-right leader”. Euractiv. . 
  117. ^ „Alianța pentru Unirea Românilor – Viziune și obiective”. 
  118. ^ Heil, Andy; Popescu, Andrei Luca; Andrei, Cristian (). „Surprise 'Gold' rush hurtles right-wing party into thick of Romanian politics”. Radio Free Europe/Radio Liberty. 
  119. ^ McGrath, Stephen (). „How a far-right party came from nowhere to shock in Romania's election”. Euronews. 
  120. ^ „"Surpriza" AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă”. G4 Media. . Arhivat din original la . 
  121. ^ Dunai, Marton (). „Far-right Romanian frontrunner sees Russia as a 'threat'”Necesită abonament cu plată. Financial Times. But Simion did acknowledge that it was his party's long-term goal to unite with Moldova, although he insisted it would only be achieved under international settlements and if both nations voted for such a move in referendums 
  122. ^ Simion, George (). Blocați în labirint. 
  123. ^ „Primarii UNIONIȘTI din Republica Moldova trec PRUTUL”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ Peneș, Sorinel (). Stănescu, Claudia; Badea, Anca, ed. „AUR anunță afilierea la familia politică europeană a conservatorilor și reformiștilor”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ „Trump's inauguration guest list dominated by far-right leaders”. Middle East Monitor. . 
  126. ^ Vlad, Remus (). „George Simion face din SUA planuri pentru România: Ce a negociat liderul suveraniștilor la CPAC, cea mai mare conferință a liderilor conservatori din lume”. Stiri pe surse. 
  127. ^ „Scandal la Timișoara, la comemorarea Revoluției. George Simion a fost huiduit după ce AUR a făcut un miting”. digi24.ro. . Accesat în . 
  128. ^ Pavel, Andreea (). „Militarii Nicolae Roman și Francisc Tobă, asociați cu reprimarea sângeroasă a Revoluției din 1989, au devenit deputați AUR”. g4media.ro. Accesat în . 
  129. ^ Vulcan, Dora (), „Incident în Parlament | Liderul AUR l-a bruscat pe ministrul Energiei la tribună”, Europa Liberă România, accesat în  
  130. ^ „​VIDEO George Simion l-a bruscat pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, când acesta vorbea la tribuna Parlamentului: Ești un hoț! / Popescu: A venit la mine amenințător - UPDATE”. HotNews. . Accesat în .  zero width space character în |titlu= la poziția 1 (ajutor)
  131. ^ Traicu, Andreea (). „UPDATE Dosar penal după scandalul din Parlament, dintre George Simion și Virgil Popescu. Procurorii s-au autosesizat / Ministrul Energiei cere înregistrarea”. adevarul.ro. Accesat în . 
  132. ^ Daniela Chihaia (), Serviciile secrete ucrainene confirmă că George Simion s-a întâlnit cu un agent FSB la Cernăuți. Reacția AUR, www.digi24.ro 
  133. ^ Redactia Hotnews (), General ucrainean: George Simion are interdicție în Ucraina până în 2024 / AUR confirmă interdicția și lansează un atac la „rakeții serviciului de spionaj ucrainean care au declanșat ofensiva împotriva unioniștilor români” - HotNews.ro, HotNews.ro 
  134. ^ Ioana Coman (), George Simion, acuzat de un fost ministru moldovean al Apărării că s-a întâlnit cu șefi ai FSB. AUR neagă, www.digi24.ro 
  135. ^ Udrea, Matei (), EXCLUSIV Anatol Salaru afirma ca George Simion era controlat de Florian Coldea: "Tinand cont de persoanele cu care m-am intalnit, eu cred ca anumite persoane din serviciile secrete romanesti – unul chiar este sub control judiciar acum – au avut o influenta hotaratoare asupra AUR, asupra lui George Simion, dar acum nu o mai au!", Aktual24 
  136. ^ „Fost șef adjunct al SIS sare în apărarea lui George Simion: Este o invenție”. Gândul. . Accesat în . 
  137. ^ Acuzat că e spion pro-rus, George Simion răspunde CU MÂNA PE BIBLIE || GÂNDUL EXCLUSIV, accesat în  
  138. ^ Serviciile secrete ucrainene confirmă că George Simion s-a întâlnit cu un agent FSB la Cernăuți. Reacția AUR, www.digi24.ro,  
  139. ^ Cenușă, Maria (), BOMBĂ! Serviciile secrete ale Ucrainei îl detonează public pe șeful AUR: ”George Simion s-a întâlnit cel puțin o dată cu un agent FSB, la Cernăuți!” Simion e interzis pe teritoriul Ucrainei. Anunțul confirmă dezvăluirile lui Anatol Șalaru, fostul ministru al Apărării din R.Moldova (în engleză), podul.ro 
  140. ^ „What does the apartment where George Simion lives for rent look like? He lives in a modest home”. Avantaje. . 
  141. ^ Costache, Alina (). „George Simion și-a donat salariul. Anunțul făcut de liderul AUR: Așa cum am promis, lună de lună! Fotografia care s-a viralizat pe internet!”. România TV. 
  142. ^ „Nunta de PR a lui George Simion, transmisă live pe Facebook”. Digi24. . 
  143. ^ Gurău, Valentina (). „George Simion, tată pentru a doua oară?! Liderul AUR a dat vestea cu zâmbetul pe buze. Ce se întâmplă în familia lui și a Ilincăi: „O fetiță"”. WOWBiz. 
  144. ^ Eremia, Radu (). „Averile candidaților la Președinție, între cele două extreme: de la colecție de mașini și conturi cu milioane de lei la zero venituri”. Libertatea. Arhivat din original la . Accesat în . 
  145. ^ „Blocați în labirint (descărcarea gratuită a cărții)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  146. ^ „Blocați în labirint - George Simion”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  147. ^ Lansarea cărții „Cum i-am cunoscut” de George Simion, RGN Press,  

Vezi și

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George_Simion&oldid=16950169