Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009
| Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari | ||
| Locație | România | |
|---|---|---|
| Dată | 22 noiembrie 2009 | |
| Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România? | ||
| Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane? | ||
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari a fost un referendum consultativ (nu decizional), pentru trecerea de la actualul Parlament bicameral (cu aproximativ 137 de senatori și 334 deputați) la un Parlament unicameral (cu cel mult 300 de deputați). Deși validat, acest referendum nu a fost implementat niciodată.
Controverse[modificare | modificare sursă]
La 29 octombrie 2009, patru ONG-uri: Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency România și Agenția de Monitorizare a Presei au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezidențiale motivând că președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă.[1]
Desfășurare[modificare | modificare sursă]
Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost:
- Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?
- Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?
Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a unui procent de 50%+1 din numărul de alegători. Autoritățile au anunțat că 50,16% din electorat și-au exprimat voturile ceea ce a determinat validarea referendumului.[2][3]
Potrivit datelor finale ale BEC, 72,32% (6.740.213) dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral. Prezența la urne a fost de 50,95% (9.320.240) din numărul total al alegătorilor (18.293.277)[4].
Efect[modificare | modificare sursă]
Întrucât conform Constituției României, poporul își exercită suveranitatea atât prin reprezentanții aleși în Parlament, cât și direct, prin referendum, Parlamentul este obligat să acționeze în sensul dat de rezultatul înregistrat. Pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. Reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, inițiată și adoptată în Parlament și promulgată de șeful statului.
Ca răspuns la apelul la referendum făcut de președintele Traian Băsescu, Partidul Național Liberal a introdus în 2009 un proiect de lege care ar fi redus numărul de parlamentari la un total de 316 de reprezentanți - 99 de senatori și 217 de deputați.[5]
Proiectul a rămas fără efect direct pe moment, dar avand in schimb unul indirect de natura juridica in sensul că nicio legislație ce contravine votului exprimat de popor (chiar și într-un referendum consultativ) nu mai este constituțională, din momentul validării referendumului.
După referendum, de la 471, numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri.
Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, dar acel referendum a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum. Niciun alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România de la acesta din 2009, până la cel din 2018, când s-a propus redefinirea conceptului de familie în Constituție și cel din 2019 pe tema justiției.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Mediafax Cererea de suspendare a referendumului, respinsă de justiție
- ^ „53,52% DINTRE ROMÂNI AU VOTAT LA ALEGERI. REFERENDUMUL VALID”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Referendumul, validat. Prezență de 50,16%”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Biroul Electoral Central. „PROCES VERBAL privind centralizarea rezultatului referendumului național asupra Trecerii la un parlament unicameral 22 noiembrie 2009” (PDF). Accesat în .
- ^ PNL introduces bill to downsize Romanian parliament (SETimes.com)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Românii s-au pronunțat, parlamentul va decide, 24 noiembrie 2009, Clarice Dinu, Evenimentul zilei
- PD-L cere Parlamentului să demareze revizuirea Constituției, 30 noiembrie 2009, Roxana Preda, Evenimentul zilei
- Este unicameralul o armă în lupta electorală?, 27 noiembrie 2009, Marinela Rață, Evenimentul zilei
- ONG-urile, cu referendumul la CCR, 24 noiembrie 2009, Evenimentul zilei
- Referendumul, arma lui Băsescu, 23 noiembrie 2009, Anca Simina, Evenimentul zilei
- Băsescu „taie” parlamentari doar pe hârtie, 21 noiembrie 2009, Romulus Georgescu, Evenimentul zilei
- Curtea de Apel a decis: mergem la referendum, 19 noiembrie 2009, Silvana Pătrășcanu, Evenimentul zilei
| |||||||||||||||||||||||||||||