Victor Negrescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Victor Negrescu
English part press photos- Citizens’ Corner debate on EU citizens and their digital rights (16309205556) (cropped).jpg
Victor Negrescu
Date personale
Născut (35 de ani) Modificați la Wikidata
Alba Iulia, Alba, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
universitar[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBucurești
Bruxelles
Alba Iulia Modificați la Wikidata
Europarlamentar Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[1]
CircumscripțiaRomânia
Legislaturăa IX-a legislatură a Parlamentului European[*]
Ministru pentru afaceri europene Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAna Birchall
Succedat deGeorge Ciamba
Europarlamentar Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deRăzvan Popa[*]
CircumscripțiaRomânia
LegislaturăAl optulea Parlament European[*]

Partid politic PSD
Prezență online

Victor Negrescu (n. , Alba Iulia, Alba, România) este cadru universitar și om politic de stânga, fost ministru delegat pentru afaceri europene (iunie 2017 – noiembrie 2018) și membru al Parlamentului European (iulie 2014 – iunie 2017, februarie 2020 – prezent).La 1 februarie 2020, Victor Negrescu a preluat mandatul de europarlamentar, ca urmare a faptului că România a obținut, după Brexit, un nou mandat în Parlamentul European.

Este vicepreședintele Comisiei pentru cultură și educație, raportor al Comisiei pentru Cultură și Educație privind construirea politicii în domeniul educației digitale, și membru în Comisia pentru bugete, activând în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.

Pentru noul său mandat și-a stabilit trei priorități[2]:

o implicare activă pentru o Europă socială, bazată pe educație, inovație/sectorul digital, protecția mediului, sănătate și transporturi;

o mai mare transparență la nivelul UE și democratizarea accesului la procesul decizional european;

o drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii europeni;

Deși a preluat mandatul în februarie 2020, a obținut, astfel, în primele luni 7,8 milioane de euro[3] pentru proiectele sale pilot inițiate în domeniul educației, digitalizării și antreprenoriatului. El a devenit astfel eurodeputatul cu cele mai importante proiecte pilot, după ce în primul mandat inițiativele tale au generat acțiuni finanțate de UE în valoare de circa 60 de milioane de euro.

La inițiativa sa, Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a adoptat rezoluția[4] „Viitorul educației europene în contextul Covid-19”. Documentul solicită Comisiei Europene o intervenție hotărâtă, inclusiv sub forma unor alocări financiare mai consistente, pentru a susține sistemul de educație, a reduce decalajele dintre regiuni și statele membre, precum și pentru a asigura accesul tuturor elevilor, studenților și cetățenilor europeni la educație și formare de calitate.

Totodată, Parlamentul European a aprobat solicitarea sa de a aloca 2% din planul european de relansare către sectorul creativ și cultural[5]. Înainte de pandemia Covid-19, acest sector contribuia cu aproape 10% din PIB-ul României și angaja peste 300.000 de persoane.

Raportul său alternativ privind noua strategie pentru IMM-uri a solicitat Comisiei Europene[6], ca în perspectiva viitoarei strategii europene pentru IMM-uri, să vină cu măsuri eficiente, personalizate și adaptate diferitelor regiuni și sectoare. Acesta conține o solicitare fermă pentru crearea a 1 milion de noi start-upuri la nivel european.

De asemenea, a creat European Education Alliance[7], o platformă intersectorială și transpartinică pentru susținerea educație și a dezvoltat prima tabletă educațională românească, un canal video pentru educație și un portal cultural ce permite accesul la activități culturale de la distanță - www.culturadeacasa.ro.

Fiind ales în contextul Brexit, Negrescu nu a uitat de românii din Marea Britanie și consideră că atât autoritățile din România, cât și cele europene trebuie să acorde o atenție sporită modului în care sunt respectate drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit[8].

Experiență profesională[modificare | modificare sursă]

Victor Negrescu și-a început cariera profesională în calitate de jurnalist la Radio France Internationale, colaborând în paralel cu prestigioasele publicații Le Monde diplomatique și Regard. În paralel, acesta a dezvoltat o organizație de tineret, AEF România, care a reunit peste 1.000 de tineri pasionați de cultura franceză, alături de care a sprijinit organizarea în România a Summitului Francofoniei.

Negrescu și-a început cariera universitară în anul 2009 la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, pentru a se alătura din 2012 Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. După ce a predat în cadrul unei mobilități academic la Universitatea din Bologna, din 2020, ține un seminar privind politici internaționale și europene la Universitatea Saint Louis din Bruxelles, parte a prestigioasei Universități Catolice din Louvain. În cadrul SNSPA a dezvoltat programul de master în limba engleză intitulat Development, International Cooperation and Humanitarian Aid, dar și Institutul pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (centru de cercetare).

De asemenea, a fost prorector al SNSPA (2019), principala responsabilitate fiind aceea de coordonare a unor proiecte și activități specifice dezvoltării profilului european al universității[9]. Tot în cadrul SNSPA a dezvoltat Institute for Global Digital Policies (centru de cercetare) și a sprijinit crearea programului de master în limba engleză intitulat Security and Technology. În acest sens, a fost implicat în proiectul Universității Europene de Științe Sociale – CIVICA, un consorțiu universitar european din care SNSPA face parte.[10]

Victor Negrescu a mai lucrat la început de carieră în calitate de consilier la Parlamentul României, Parlamentul European și Ministerul Energiei.

Inițiator al mai multor proiecte antreprenoriale de succes în domeniul resurselor umane și comunicării online, Victor Negrescu a făcut parte, înainte de a fi ales în Parlamentul European, din echipa de management din România a uneia din cele mai puternice companii de outsourcing la nivel mondial. Specializat în comunicare și dezvoltarea afacerii, acesta a contribuit la extinderea companiei care în prezent are peste 2.000 de angajați în țara noastră.

Educație și formare[modificare | modificare sursă]

Victor Negrescu a terminat studiile preuniversitare în străinătate, în cadrul Longchamp School – Bruxelles, Belgia (1997-1998), Notre Dame des Champs Institute – Bruxelles, Belgia (1998-2001), „Victor Duruy“ Highschool – Paris, Franța (2001-2004). Este licențiat în științe politice în cadrul Universității București în anul 2008 și masterand în afaceri europene și internaționale al Universității Pierre Mendes France / IEP Grenoble grație unei burse a Agenției Universitare a Francofoniei. Doctoratul în științe politice și afaceri europene îl obține în anul 2011, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative după parcurgerea unui stagiu academic la Colegiul European din Bruges. Tema lucrării de doctorat, prima cu acest profil din România, este intitulată „Politicile europene de cooperare pentru dezvoltare: între relații publice internaționale și politici publice”[11]. În anul 2012 obține un MBA din partea Academiei de Studii Economice și CNAM Paris. În ultimii ani, Victor Negrescu a urmat mai multe programe de formare oferite de Departamentul de Stat al Statelor Unite, Friedrich Ebert Stiftung, Foundation for European Progressive Studies, Institutul Renner, HarvardX sau MITx.

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Victor Negrescu este implicat civic de la 17 ani, fiind mai întâi activ în mișcările pentru drepturile elevilor din Franța, ulterior simpatizant al Partidului Socialist din Franța și în final membru al Partidului Social Democrat din România. A ocupat pe rând funcțiile de vicepreședinte PSD Sector 3 / Purtător de cuvânt, președinte PSD Alba Iulia, vicepreședinte PSD, respectiv președinte-coordonator național al PES Activists România.

PES activists România este o structură a membrilor și simpatizanților de stânga interesați de politica europeană, creată în anul 2007 și care reunește peste 10.000 de membri la nivelul întregii țări. PES activists România susține activitatea Partidului Socialiștilor Europeni și a grupurilor politice naționale incluse în cadrul formațiunii, constituind în același timp sursa revendicărilor și propunerilor europene.

Organizația se mândrește cu o medie de trei evenimente pe lună și sute de acțiuni desfășurate de la înființare.

O acțiune semnificativă la nivelul organizației a fost petiția inițiată în anul 2015 prin care PES activists România și eurodeputatul Victor Negrescu solitau aderarea României la Schengen. Petiția "Cere Schengen!" a adunat peste 40.000 de semnături din toată țara.[12] Subiectul a fost ridicat de europarlamentar inclusiv în plenul Parlamentului European.[13]

În anul 2019, PES activists România a lansat, în cadrul campaniei „Românii, cetățeni europeni cu drepturi depline. Pentru crearea unei cetățenii europene“, o petiție prin intermediul căreia își propune să promoveze un proiect al cetățeniei europene care să anuleze diferențele existente în acest moment la nivel european între cetățenii diverselor state membre ale Uniunii Europene. Petiția a strâns în România peste 20.000 de semnături, fiind înregistrată (sub numărul 0483/2019) și recunoscută oficial de Parlamentul European[14].

Sub coordonarea lui Victor Negrescu, în ianuarie 2020, PES activists România a inițiat petiția „Pentru oportunități egale în Uniunea Europeană: un salariu minim european!”, care susține stabilirea salariului minim din fiecare stat membru al UE în baza mecanismului propus în Carta Socială Europeană, în care raportul dintre salariul minim național brut și salariu mediu național brut ar trebui să fie de minimum 60%.[15]

O altă petiție inițiată de Partidul Social Democrat, cu sprijinul PES activists România, a fost „Drepturi egale pentru lucrătorii români în UE“, semnată de 50.000 de persoane și depusă la Parlamentul European cu scopul de a solicita instituțiilor europene să analizeze abuzurile apărute la adresa cetățenilor români în actualul context pandemic și să impună respectarea drepturilor lucrătorilor conform recomandărilor și reglementărilor europene.[16]

Activitatea ca europarlamentar 2014-2017[modificare | modificare sursă]

În primul său mandat (2014-2017), a atras peste 9,3 milioane euro pentru proiecte pilot ce vizează industria și cercetarea românească, dezvoltarea sectorului digital și creșterea accesului la servicii de sănătate în mediul rural, fiind europarlamentarul român cu cele mai multe proiecte finanțate la nivel european. Proiectele pilot au generat inițiative finanțate la nivel european în valoare de circa 50 de milioane de euro.

A creat și a devenit coordonatorul rețelei europarlamentarilor S&D sub 40 de ani (S&D40), membru în grupul de conducere al rețelei EU40 și ambasador al rețelei europene eSkills for jobs. Acesta a inițiat și rețeaua transatlantică a politicienilor sub 40 de ani.

Victor Negrescu este primul român care a cucerit premiul Europarlamentarul anului la categoria Agenda Digitală și Internet.

Eurodeputatul a contribuit la mobilizarea a peste 28 milioane euro pentru sprijinirea unui număr de aproximativ 10.000 muncitori europeni disponibilizați] și a organizat lansarea în România a Pactului PES pentru tinerii europeni, transformat ulterior în măsuri pentru combaterea șomajului și crearea de noi locuri de muncă pentru tineri la nivel european. Pentru domeniul sănătății, a promovat “Garanția Europeană pentru Sănătate“, prin care se solicita crearea unui fond european pentru sănătate și a adresat o serie de interpelări Comisiei Europene pentru asigurarea de condiții mai bune pentru medicii și cercetătorii din România.

Totodată, a apărat drepturile românilor și a promovat România în Europa, prin demersuri precum depunerea petiției "România cere Schengen" în Parlamentul European, care a adunat peste 40.000 de semnături, precum și sprijinirea Diasporei românești din Belgia, prin susținerea mai multor activități specifice, printre care festivalul Primăvara românească la Bruxelles.

Activitatea ca ministru[modificare | modificare sursă]

Încă de la preluarea mandatului de ministru delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu și-a propus trei obiective centrale în activitatea sa, fundamentate pe experiența sa în politica europeană: ​

o consens politic și național în privința afacerilor europene și a mandatului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 [obiectiv atins prin aprobarea în unanimitate în comisiile de resort din Parlamentul României a priorităților noastre dar și prin aprobarea la nivel de guvern, cu 25 de avize pozitive, a documentului de orientare strategică]

o democratizarea și transparentizarea accesului la informația europeană [obiectiv atins prin consultările cetățenești privind viitorul Uniunii Europene organizate în toată țara]

o nouă atitudine în domeniul afacerilor europene [obiectiv atins prin crearea Trio-ului România-Germania-Franța la nivel de miniștri ai afacerilor europene și preluarea Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, mandat pe care România îl exercită în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019]

Ca ministru, Victor Negrescu a gestionat procesul de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, proces care se afla în grafic, în noiembrie 2018, atât pe dimensiunea politică, cât și pe partea logistică. Au fost adoptate în mandatul său, printre altele, logo-ul[17], sloganul și tematicile de interes ale mandatului României, a fost lansat site-ul www.romania2019.eu, a fost intensificat dialogul cu oficialii europeni, dar și cu Finlanda și Croația, țările cu care România formează Trio-ul de Președinții ale Consiliului Uniunii Europene (ianuarie 2019 – iunie 2020).

Victor Negrescu a acționat pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie, contribuind la definirea strategiei Guvernului României în procesul Brexit. De asemenea, în timpul mandatului său s-a relansat serviciul SOLVIT România, care a soluționat în proporție de 99% cazurile gestionate în decursul anului 2017[18].

În calitate de ministru, Victor Negrescu a acordat, de asemenea, o importanță deosebită Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, instituind un mecanism de coordonare adoptat la nivelul Guvernului României și având o contribuție importantă la obținerea de către România a Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (noiembrie 2018 - octombrie 2019). Victor Negrescu este totodată un susținător al integrării europene a Republicii Moldova, fiind unul dintre oficialii guvernamentali ce au contribuit în mod constant la intensificarea cooperării politico-diplomatice dintre cele două țări[19].

Pe perioada mandatului, a creat, în premieră pentru România, un format de trio alcătuit din miniștrii afacerilor europene din Franța, Germania și România[20], cu care a avut mai multe întâlniri de lucru[21]. În noiembrie 2018, odată cu finalizarea pregătirii Președinției României la Consiliul UE, Victor Negrescu și-a depus mandatul solicitând actorilor politici din România mai multă coerență în abordarea afacerilor europene, consens politic pe tematicile europene, respectarea valorilor europene și afirmarea unui proiect de țară în Uniunea Europeană.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.europarl.europa.eu/meps/en/88882/VICTOR_NEGRESCU/home  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Primul mesaj după reînceperea mandatului”. 
  3. ^ „Reușită pentru Victor Negrescu: 7,8 milioane de euro pentru proiectele pilot inițiate în domeniul educației, digitalizării și antreprenoriatului”. 
  4. ^ „Parlamentul European a adoptat rezoluția propusă de Victor Negrescu, prin care sunt solicitate fonduri suplimentare pentru educație”. 
  5. ^ „Reușită pentru Victor Negrescu: A fost inclusă în rezoluția PE solicitarea sa de a aloca 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural”. 
  6. ^ „Raportul lui Victor Negrescu privind noua strategie pentru IMM-uri a fost aprobat: solicitare pentru crearea a 1 milion de start-up-uri la nivel european”. 
  7. ^ „A European Education Alliance for the future of education”. 
  8. ^ „Eurodeputatul PSD care și-a câștigat mandatul de pe urma BREXIT: Să nu-i folosim electoral pe românii din UK. În doi ani nu s-a făcut nimic pentru ei”. 
  9. ^ SNSPA. „Informații legate de activitatea domnului Victor Negrescu la SNSPA, odată cu preluarea mandatului de europarlamentar”. Accesat în . 
  10. ^ Pagina oficiala Facebook. „Întâlnire de lucru privind proiectul universităților europene”. 
  11. ^ „Teza de doctorat publicată”. 
  12. ^ „Peste 40.000 de semnături pentru aderarea României la Schengen, depuse la Parlamentul European de către PES activists România”. 
  13. ^ „Intervenție în plenul Parlamentului European privind Schengen”. 
  14. ^ Stiripesurse.ro. „Succes pentru România la nivel european! Petiția inițiată de Victor Negrescu privind cetățenia europeană, înregistrată de PE”. Accesat în . 
  15. ^ Bursa. „Activiștii PES vor ca salariul minim la nivel european să fie egal cu 60 la sută din salariul mediu al fiecărei țări membre”. 
  16. ^ „Depunere la Bruxelles a petiției privind drepturile lucrătorilor români în UE”. 
  17. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Lansarea concursului de creație a logo-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”. Accesat în . 
  18. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Centrul SOLVIT din România a soluționat în proporție de 99% cazurile gestionate în decursul anului 2017”. Accesat în . 
  19. ^ Ministerul Afacerilor Externe. „Întrevederea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, cu viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova, Iurie Leancă”. Accesat în . 
  20. ^ Site personal. „România – Franța – Germania, un format de trio unic pentru țara noastră în domeniul afacerilor europene”. 
  21. ^ MAE. „Prima întrevedere în format trilateral Franța-Germania-România la nivelul afacerilor europene”. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]