Diaspora română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Distribuția etnicilor români din Sud-Estul Europei

Diaspora română este un termen care cuprinde întreaga populație a românilor din afara României și Moldovei ce dețin cetățenie română. De obicei, termenul nu îi numără pe acei români autohtoni care locuiesc în statele vecine, în special românii din Ucraina și Serbia. De asemenea, numărul diasporei pune la socoteală și cetățenii de origine română născuți în țări respective. Numărul tuturor românilor din străinătate este estimat la aproximativ 4-12 milioane de oameni, în funcție de înțelesul termenului „român”.

În 2006, președintele României, Traian Băsescu a anunțat că diaspora română este estimată la aproximativ 8 milioane de oameni, cei mai mulți dintre ei locuind în fosta URSS, Europa de Vest (în special în Spania și Franța), America de Nord, America de Sud, Australia și Noua Zeelanda.[1]. Cu toate acestea, nu se știe cu certitudine dacă Băsescu a inclus în estimările sale și populații care nu s-ar identifica neapărat cu etnia română. Ca urmare, nu se știe dacă Basescu a inclus evreii români, etnicii maghiari care sunt nativi în nordul României (cunoscuți sub numele de ceangăi sau secui) și sașii de origini germanice ca români când a raportat estimările, precum și a treia generație a persoanelor fizice în Statele Unite și Canada.

În aprilie 2011, în Parlamentul României s-a constituit Comisia pentru Românii de pretutindeni.[2]

Distribuție pe țări[modificare | modificare sursă]

Țară Populație An Note
 Italia 1.290.051 2015[3] Imigranți (142.266 de moldoveni adiționali)
 Spania 1.017.597 2017[4] Imigranți (16.165 de moldoveni adiționali)
 Germania 657.000 2015[5] Imigranți (14.815 moldoveni adiționali)
 Israel 500.000 2015[3] Imigranți
 Statele Unite 476.307 2016[6] Imigranți
 Marea Britanie 411.000 2017[7] Imigranți
 Franța 300.000 2016[8] Imigranți
 Canada 238.050 2016[9] Imigranți (8.050 de moldoveni adiționali)
 Brazilia 200.000 2008[10] Imigranți
 Ucraina 150.989 2001[11] Indigeni în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia (258.619 moldoveni adiționali)
 Austria 106.535 2015[3] Imigranți
 Belgia 93.487 2015[3] Imigranți
 Grecia 48.539 2015[3] Imigranți (10.391 de moldoveni adiționali). Există, de asemenea, 700.000 de vorbitori de aromână[12] și 3.000 de vorbitori de megleno-română,[12] dar nu sunt considerați o minoritate etnică, ci o minoritate lingvistică/culturală.
 Irlanda 45.000 2015[3] Imigranți
 Portugalia 39.000 2015[3] Imigranți (8.460 de moldoveni adiționali)
 Ungaria 35.641 2011[13] Indigeni în județele Békés, Csongrád și Hajdú-Bihar
 Suedia 29.546 2017[14] Imigranți (1.075 de moldoveni adiționali)
 Olanda 29.417 2018[15] Imigranți (697 de moldoveni adiționali)
 Serbia 29.332 2011[16] Indigeni în Voivodina, Timoc și părți din Serbia Centrală (35.330 de vlahi și 243 cincari adiționali)
 Danemarca 24.422 2017[17] Imigranți (850 de moldoveni adiționali)
 Cipru 24.376 2011[18] Imigranți
 Elveția 21.593 2015[19] Imigranți
 Norvegia 16.590 2016[20] Imigranți (1.132 de moldoveni adiționali)
 Kazahstan 14.666 2009[21] Imigranți/Strămutați în timpul celui de-al doilea război mondial (inclusiv moldoveni)
 Australia 14.388 2016[22] Imigranți
 Turcia 14.000 2015[23] Imigranți
 Argentina 13.000 [24] Imigranți
 Siria 12.000 [25] Imigranți
 Cehia 10.826 2016[26] Imigranți (5.260 de moldoveni adiționali)
 Japonia 10.000 2011[27] Imigranți
 Venezuela 10.000 [24] Imigranți
 Emiratele Arabe Unite 6.444 2015[3] Imigranți
 Slovacia 4.941 2014[28] Imigranți
 Iordania 4.000 2015[3] Imigranți
 Rusia 3.201 2010[29] Imigranți/Strămutați în timpul celui de-al doilea război mondial (586.122 de moldoveni adiționali)
 Luxemburg 2.800 2015[3] Imigranți
 Noua Zeelandă 2.232 2013[30] Imigranți
 Finlanda 2.000 2015[3] Imigranți
 Qatar 2.000 2015[3] Imigranți
 China 1.320 2015[3] Imigranți
 Liban 1.200 [31] Imigranți
 Africa de Sud 1.000 2015[3] Imigranți
 Chile 1.000 2015[3] Imigranți
 Bulgaria 866 2011[32] Indigeni în Regiunea Vidin și părți din nordul Bulgariei (3.598 de vlahi adiționali)
 Palestina 850 2015[3] Imigranți
 Kuwait 696 2015[3] Imigranți
 Coreea de Sud 634 2015[3] Imigranți
 Mexic 600 2015[3] Imigranți
 Slovenia 493 2012[33] Imigranți
 Croația 435 2011[34] Imigranți (29 de vlahi adiționali)
 Egipt 420 2015[3] Imigranți
 India 400 2015[3] Imigranți
 Singapore 400 2015[3] Imigranți
 Paraguay 398 2015[3] Imigranți
 Oman 382 2015[3] Imigranți
 Columbia 350 2015[3] Imigranți
 Tunisia 350 [35] Imigranți
 Monaco 250 2015[3] Imigranți
 Uruguay 200 2015[3] Imigranți
 Peru 174 2015[3] Imigranți
 Indonezia 155 2015[3] Imigranți
 Letonia 135 2012[36] Imigranți (1.919 moldoveni adiționali)[37]
 Thailanda 106 2015[3] Imigranți
 Cuba 100 2015[3] Imigranți
 Macedonia 100 2015[3] Imigranți (8.310 aromâni și 2.000 de megleno-români adiționali)[38]
 Vietnam 100 2015[3] Imigranți
 Lituania 77 2011[36] Imigranți (540 de moldoveni adiționali)[39]
 Pakistan 75 2015[3] Imigranți
 Sudan 40 [40] Imigranți
 Armenia 30 [41] Imigranți
 Belarus 30 [42] Imigranți
 Republica Dominicană 30 2015[3] Imigranți
 Etiopia 25 [43] Imigranți
 Liechtenstein 15 2015[3] Imigranți
 Bangladesh 10 2015[3] Imigranți
 Botswana 10 2015[3] Imigranți
 Cambodgia 10 2015[3] Imigranți
 Comore 10 2015[3] Imigranți
 Madagascar 10 2015[3] Imigranți
 Malawi 10 2015[3] Imigranți
 Mauritius 10 2015[3] Imigranți
 Mozambic 10 2015[3] Imigranți
 Namibia 10 2015[3] Imigranți
 Seychelles 10 2015[3] Imigranți
 Trinidad și Tobago 10 2015[3] Imigranți
 Burkina Faso 7 2015[3] Imigranți
 Maldive 5 2015[3] Imigranți
 Surinam 5 2015[3] Imigranți
 Antigua și Barbuda 3 2015[3] Imigranți
 Bahamas 3 2015[3] Imigranți
 Barbados 3 2015[3] Imigranți
 Guyana 3 2015[3] Imigranți
 Sfânta Lucia 3 2015[3] Imigranți
 Sfântul Cristofor și Nevis 3 2015[3] Imigranți
 Mongolia 1 2015[3] Imigranți
 Albania (139.065 de aromâni adiționali)[44]
Total 5.846.336 Estimarea este suma cifrelor listate mai sus pentru fiecare țară. La aceasta se adaugă 1.947.936 de oameni aparținând unor grupuri etnice considerate ca făcând parte din populația românească (moldoveni, aromâni, megleno-români etc.). Estimarea totală este de cca. 7,7 milioane de oameni.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ro „Președintele României”. Accesat în . 
  2. ^ Ce fac parlamentarii pentru românii din străinătate, 5 aprilie 2011, Irina Ursu, Ziare.com, accesat la 1 iunie 2013
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be Anca Melinte (). „Câți români au părăsit România pentru a trăi în străinătate”. Viața liberă. 
  4. ^ es „Extranjeros residentes en España a 30 de junio de 2017” (PDF). Ministerio de Empleo y Seguridad Social. . p. 4. 
  5. ^ de „Bevölkerung und Erwerbstätigkeit”. Statistisches Bundesamt. . p. 62. 
  6. ^ en „People Reporting Ancestry”. 2016 American Community Survey 1-Year Estimates. United States Census Bureau. 
  7. ^ en Alasdair Sandford (). „Romania is now second highest non-British nationality in UK”. Euronews. 
  8. ^ fr Marianne Rigaux (). „France-Roumanie, une relation qui se réchauffe”. Slate. 
  9. ^ en „Immigration and Ethnocultural Diversity Highlight Tables”. Statistics Canada. 
  10. ^ Gabriel Bejan (). „200.000 de români trăiesc "visul brazilian". România liberă. 
  11. ^ en „National composition of population”. All-Ukrainian population census 2001. 
  12. ^ a b „Greece”. Ethnologue. 
  13. ^ hu „3. Országos adatok”. 2011. évi népszámlálás (PDF). Budapesta: Központi Statisztikai Hivatal. . p. 21. ISBN 978-963-235-417-0. 
  14. ^ sv „Befolkning efter födelseland, ålder och kön. År 2000 - 2017”. Statistiska centralbyrån. 
  15. ^ nl „Bevolking; generatie, geslacht, leeftijd en migratieachtergrond, 1 januari”. Centraal Bureau voor de Statistiek. 
  16. ^ sr „Становништво према националној припадности”. РЗС. 
  17. ^ da „Folketal 1. januar efter køn, alder og fødeland”. Danmarks Statistik. 
  18. ^ en „Population - Country of Birth, Citizenship Category, Country of Citizenship, Language, Religion, Ethnic/Religious Group, 2011”. Statistical Service. 
  19. ^ en „Permanent and non permanent resident population by canton, sex, citizenship, country of birth and age, 2014-2015”. Federal Statistical Office. 
  20. ^ en „Population by immigrant category and country background”. Statistics Norway. 
  21. ^ kk „Қазақстан Республикасының әлеуметтік-экономикалық дамуы”. Статистика комитеті. 
  22. ^ en „People in Australia who were born in Romania”. 2016 Census QuickStats Country of Birth. Australian Bureau of Statistics. 
  23. ^ Ana Ilie (). „Pentru ce facem moschee la București: În căutarea românilor ortodocși din Turcia”. Ziare.com. 
  24. ^ a b „America Latină”. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. 
  25. ^ „Comunitatea românească”. Ambasada României în Republica Arabă Siriană. 
  26. ^ en „Foreigners by citizenship and sex as at 31 December”. Czech Statistical Office. 
  27. ^ V. C. (). „Câți români sunt în Japonia? Invazia dansatoarelor românce”. HotNews.ro. 
  28. ^ en „Top 5 citizenships of foreigners living in the EU Member States, 1 January 2014”. Eurostat. 
  29. ^ ru „1. Национальный состав населения” (PDF). ВПН-2010. p. 16. 
  30. ^ en „People from the Balkans”. Te Ara Encyclopedia of New Zealand. 
  31. ^ „Ambasada României în Republica Libaneză”. 
  32. ^ bg „Население по етническа група и майчин език”. Национален статистически институт. 
  33. ^ „Comunitatea română”. Ambasada României în Republica Slovenia. 
  34. ^ hr „1. Stanovništvo prema narodnosti, popisi 1971. – 2011.”. Popis stanovništva, kućanstava i stanova 2011. Stanovništvo prema državljanstvu, narodnosti, vjeri i materinskom jeziku. Zagreb: Državni zavod za statistiku Republike Hrvatske. . p. 11. ISSN 1332-0297. 
  35. ^ „Despre comunitatea românească”. Ambasada României în Republica Tunisia. 
  36. ^ a b „Comunitatea românească din Lituania și Letonia”. Ambasada României în Republica Lituania. 
  37. ^ lv „Latvijas pastāvīgie iedzīvotāji pēc dzimšanas valsts, dzimuma un pa vecuma grupām 2011. gada 1. martā”. Centrālā statistikas pārvalde. 
  38. ^ en „Macedonia”. Ethnologue. 
  39. ^ en „Population by ethnicity”. Official Statistics Portal. 
  40. ^ „Ambasada României în Republica Sudan”. 
  41. ^ „Despre comunitatea românească”. Ambasada României în Republica Armenia. 
  42. ^ „Comunitatea românească”. Ambasada României în Republica Belarus. 
  43. ^ „Comunitatea românească”. Ambasada României în Republica Federală Democratică Etiopia. 
  44. ^ „Despre comunitatea aromână”. Ambasada României în Republica Albania. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Exilul românesc: erodarea speranței : documente 1951-1975, Ion Calafeteanu, Editura Enciclopedică, 2003
  • Români în exil, emigrație și diaspora: documente din fosta arhivă a C.C. al P.C.R., Dan Taloș, Dumitru Dobre, Editura PRO HISTORIA, 2006
  • Românii din jurul româniei, Ion Gherman, Editura Vremea, 2003
  • Românii din afara granițelor, Corneliu Mihail Lungu, Arhivele Naționale ale României, Editura Viitorul Românesc, 2001
  • Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989, Florin Manolescu, Compania, 2003
  • Scrittori români din exil 1945-1989: o perspectivă istorico-literară, Eva Behring, Editura Fundației Culturale Române, 2001
  • Între patrii: mărturii despre identitate și exil, Mirela Florian, Ioana Popescu, Muzeul Țăranului Român, Editura Polirom, 2006
  • Românii dincolo de sârma ghimpată, Ovidiu Suciu, Editura Solstițiu, 1999
  • Români celebri din străinătate: dicționar, Fănuș Băileșteanu, Editura România Press, 2005
  • Jurnalism românesc în exil și diaspora, Ilie Rad, Editura Tritonic, 2010
  • Documente franceze privind începutul organizării exilului românesc, Valeriu Florin Dobrinescu, Ion Pătroiu, Editura Vremea, 2003
  • Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu Florin Dobrinescu, Editura Institutul European, 1993
  • Politică externă comunistă și exil anticomunist, Armand Goșu, Polirom, 2004
  • Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX. (Cercetări de demografie istorică), Ștefan Meteș, Editura Științifică, București, 1971, 438 pagini - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]