Valeriu Nicolae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Valeriu Nicolae
Valeriu Nicolae la Bookfest 2022.jpg
Valeriu Nicolae la Bookfest 2022
Date personale
Născut (51 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Caransebeș, Caraș-Severin, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactivist pentru drepturile omului[*]
programator
scriitor
jurnalist Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Craiova
Universitatea din Malta[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Valeriu Ciolan Nicolae (n. ,[1] Caransebeș, Caraș-Severin, România) este un jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului român.[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Valeriu Nicolae s-a născut la Caransebeș pe data de 11 decembrie 1970 și a fost crescut de tatăl vitreg român și de mama romă.[2][3] Între anii 1990 și 1995 a urmat cursurile Facultății de informatică și management industrial la Universitatea din Craiova.[4][5][6] Între 2002 și 2005 a studiat la Academia de Studii Diplomatice din Valletta, Malta, obținând titlul de Master în Diplomație Bilaterală, acordat Summa cum Laude.[6][7][8]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

Între anii 1993 și 2003 lucrează pe post de programator în Craiova, Chicago și Victoria, Columbia Britanică, Canada.[4][5][6]

Valeriu Nicolae și-a început munca de activist pentru drepturile omului în anul 2003.[4][5] Între 2003 și 2005 a fost director al European Roma Grassroots Organisation, iar între 2006 și 2011 a fost consultant al Open Society Institute Budapest.[4][5] În 2009 a fondat și a condus, până în 2013, fundația Policy Center for Roma and Minorities, un think-tank cu sediul în București.[9][10] Între 2013 și 2015 a fost director regional al activităților de advocacy al World Vision în Europa de Est, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu, Afganistan și Pakistan.[6] În 2019 a înființat fundația Casa Bună care oferă consiliere, meditații și rechizite copiilor din cartierul Ferentari din București.[11][12][13]

A publicat articole în limba română în Dilema Veche,[14] Libertatea[15] și Adevărul,[16] în limba engleză în openDemocracy[17] și Politico[18], și în limba italiană în Internazionale.[19]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

În anii 2015 și 2016, a fost membru al Cancelariei Primului-Ministru și secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Dacian Cioloș.[20] În aceeași perioadă a avut funcția de membru al consiliului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului din cadrul ONU.[20] A fost între anii 2016 și 2017 reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru probleme romilor.[6]

A devenit membru al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate la fondarea acestui, părăsindu-l în 2019.[21] A candidat ca independent pentru un post de deputat în Parlamentul României la alegerile din 2020 în București, lipsindu-i 17 voturi pentru a fi ales.[7][22][23]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Este autor sau editor a peste o sută de lucrări academice în domeniul diplomației și drepturilor omului. A publicat volumele:

  • Roma diplomacy (în engleză). IDEA. . ISBN 9781932716337. 
  • We are the Roma!: One Thousand Years of Discrimination (în engleză). ‎ Seagull Books. . ISBN 978-0857420381. 
  • La mia esagerata famiglia rom (în italiană). Rubbettino Editore. . ISBN 978-8849855425. [24]
  • Nu tot ei! România în ghearele imposturii. Humanitas. . ISBN 978-973-50-7005-2. 
  • Țigan țăndări. Humanitas. . ISBN 9789730361056. 

Filmografie[modificare | modificare sursă]

  • Toto și surorile lui, 2014, producător.[25]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Premiul UNICEF pentru cel mai bun proiect în sport și educație (2012)[17]
  • Premiul Parlamentului European pentru „Cetățeanul Anului“ (2013)[26]
  • World’s Children’s Prize Award (Suedia, 2018)[27]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Valeriu Nicolae CV (PDF) 
  2. ^ a b 1438407. „Child Rights hero, Valeriu Nicolae, Romania” (în engleză). Issuu. Accesat în . 
  3. ^ „Valeriu Nicolae, omul care sfințește locul. De peste 10 ani ajută familiile nevoiașe din Ferentari”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  4. ^ a b c d „Ministerul Muncii Valeriu Nicolae” (PDF). 
  5. ^ a b c d „Camera Deputaților Valeriu Nicolae” (PDF). 
  6. ^ a b c d e „NICOLAE VALERIU CIOLAN CV”. NICOLAE VALERIU CIOLAN. Accesat în . 
  7. ^ a b „Ziua alegerilor cu independentul Valeriu Nicolae: despre „Tigrul alb", vânătoarea de CV-uri și prima slujbă la săpat șanțuri”. Libertatea. . Accesat în . 
  8. ^ „Valeriu Nicolae”. Humanitas. Accesat în . 
  9. ^ „Sala de la etajul 3. Cum a fost oprit proiectul care-i ajuta de zece ani pe copiii din Ferentari să învețe / Valeriu Nicolae: Mi-e imposibil să înțeleg cum gândesc oamenii ăștia - Educatie - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Valeriu Nicolae Archives” (în engleză). Diplo. Accesat în . 
  11. ^ „Timpul prezent – Valeriu Nicolae deschide Casa Bună pentru copiii din Ferentari – Radio România Cultural” (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ "Tata Valeriu", samariteanul din ghetoul Zăbrăuți | DW | 23.10.2020”. DW.COM. Accesat în . 
  13. ^ „Valeriu Nicolae ajută omul în ghetou, în Ferentari. Acolo regulile sunt foamea, sevrajul, violența domestică, gândacii și șobolanii. Jurnal Anti-covid 19. Ziua 24 VIDEOinterviu - Perspektiva - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  14. ^ „Valeriu NICOLAE”. Dilema veche. Accesat în . 
  15. ^ „Arhive Valeriu Nicolae”. Libertatea. Accesat în . 
  16. ^ „Valeriu Nicolae”. adevarul.ro. Accesat în . 
  17. ^ a b „Valeriu Nicolae” (în engleză). openDemocracy. Accesat în . 
  18. ^ „Valeriu Nicolae” (în engleză). POLITICO. Accesat în . 
  19. ^ „Valeriu Nicolae - Notizie, foto, video” (în italiană). Internazionale. Accesat în . 
  20. ^ a b „Valeriu Ciolan Nicolae a fost numit secretar de stat în Ministerul Muncii”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  21. ^ „Valeriu Nicolae, candidat la europarlamentare, demisionează din PLUS”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  22. ^ „VIDEO Valeriu Nicolae, candidatul independent care (aproape) a câștigat alegerile. „Oamenii noștri politici sunt fie extremiști, fie lași". Europa Liberă România. Accesat în . 
  23. ^ „Valeriu Nicolae, candidat independent: „Suntem la 17 voturi de prag". Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  24. ^ „Scriitorul Valeriu Nicolae prezintă La mia esagerata famiglia rom în cadrul festivalului literar „I dialoghi di Trani". www.icr.ro. Accesat în . 
  25. ^ „Valeriu Nicolae”. IMDb. Accesat în . 
  26. ^ „Premiul Parlamentului European pentru „Cetățeanul Anului" (2013)”. 
  27. ^ „Valeriu Nicolae - World's Children's Prize”. worldschildrensprize.org. Accesat în .