Alegeri prezidențiale în România, 2019

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alegeri prezidențiale în România, 2019
România
2014 ←
10 noiembrie 2019 (primul tur)
24 noiembrie 2019 (al doilea tur)


  Klaus Iohannis at EPP Summit, March 2015, Brussels (cropped).jpg Viorica Dăncilă June 2019.jpg Dan Barna.jpg
Candidat Klaus Iohannis[a] Viorica Dăncilă Dan Barna
Partid PNL PSD USR+PLUS

  Mircea Diaconu - Apr 2011 (cropped).jpg Theodor Paleologu 2012-04-22.jpg KelemenHunorFotoThalerTamas.jpg
Partid Indep. PMP UDMR

Președinte în funcție

Klaus Iohannis

Președinte ales


România
Coat of arms of Romania.svg

Acest articol face parte din seria:
Politica și conducerea
României




Politica altor țări • 

Următoarele alegeri prezidențiale în România vor avea loc pe 10 noiembrie 2019.[1] În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește 50% + 1 din numărul alegătorilor înscriși pe listele permanente, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 24 noiembrie 2019.[2] Președintele Klaus Iohannis, ales în 2014, este eligibil pentru realegere.

27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile din 2019. Dintre acestea, 17 și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central, fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent.[3]

Context

Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”,[4] astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.

Sistem electoral

Dispoziții generale

Votul este reglementat de Legea nr. 370/2004 și prevederi ale articolului 81 din Constituția României. Alegerea președintelui are loc în două tururi. Al doilea tur de scrutin are loc numai în cazul în care, în primul tur, niciunul dintre candidați nu a întrunit 50% + 1 din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente.[5] Pentru a putea candida este necesară depunerea la Biroul Electoral Central a listelor cu semnăturile ale cel puțin 200.000 de susținători.[5]

Modificările la legea electorală din 2019

Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.[6]

Pe 3 iulie 2019, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 228 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 19 abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale.[7] Proiectul prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21.[7] De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59.[7] Procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23:59 se aplică și în secțiile de vot din țară.[8] Totodată, a fost introdus votul prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale și a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.[9] Potrivit președintelui AEP, Florin Mitulețu-Buică, votul prin corespondență se aplică numai pentru diaspora.[10]

Pe 28 iulie a fost lansat portalul www.votstrainatate.ro, unde românii care vor să voteze în străinătate pot să se preînregistreze. Din cauza numărului mic de persoane care s-au înscris până la termenul inițial de 11 septembrie, Guvernul a prelungit, prin ordonanță de urgență, termenul până pe 15 septembrie.[11] Cu toate acestea, doar 41.003 români din străinătate (aproximativ 1% din totalul celor cu drept de vot) s-au înscris pentru votul prin corespondență.[12] De asemenea, 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.[12] Guvernul nu a anunțat nicio campanie de publicitate pentru votul prin corespondență, iar promovarea a fost realizată de câteva instituții (AEP, MAE, MRP și ambasade) pe site-urile proprii și canalele de social media.[13] În lipsa unor bugete consistente de promovare, AEP și CNA au făcut apel la posturile de televiziune și radio din România să difuzeze gratuit clipurile de promovare realizate de AEP și de o coaliție de asociații civice.[13]

Calendar electoral

Calendarul alegerilor prezidențiale a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței din 27 august 2019:[14]

  • 2 septembrie: depunerea la BEC a protocolului de constituire a unei alianțe electorale;
  • 11 septembrie (prelungit până pe 15 septembrie): înregistrarea în registrul electoral ca alegător în străinătate sau ca alegător prin corespondență;
  • 22 septembrie, ora 24: depunerea candidaturilor și comunicarea către BEC a semnelor electorale;
  • 29 septembrie: stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot a candidaților;
  • 12 octombrie: începe campania electorală;
  • 8 noiembrie, orele 12–21 (–23:59): prima zi de votare în străinătate;
  • 9 noiembrie, ora 7: se încheie campania electorală în țară;
  • 9 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a doua zi de votare în străinătate;
  • 10 noiembrie, orele 7–21 (–23:59): a treia zi de votare în străinătate și începerea votării în țară.

Nominalizarea candidaților

Partidul Social Democrat

Fostul președinte PSD, Liviu Dragnea și primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, au fost două nume vehiculate de colegii de partid ca potențiali candidați ai PSD. În timp ce Firea a declarat că dorește să își finalizeze mandatul la Primăria Capitalei,[15] Dragnea nu a respins ideea unei candidaturi la prezidențiale.[16] Totodată, Firea opina că „președintele partidului este persoana cea mai indicată, potrivită și care trebuie să-și preia acest rol cât se poate de serios”.[17] Pe 1 septembrie 2018, Liviu Dragnea[18] și Gabriela Firea[19] au anunțat că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale. După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Dragnea a afirmat că Gabriela Firea sau Călin Popescu-Tăriceanu ar trebui să fie candidatul PSD–ALDE la prezidențiale.[20] Totuși, Firea a reiterat că nu dorește să candideze la Președinție.[21] În urma condamnării din 27 mai 2019, Liviu Dragnea a devenit neeligibil pentru această funcție și nu poate candida la alegeri.

Pe 23 iulie 2017, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a anunțat pe contul său de Facebook că a luat decizia de a candida la alegerile prezidențiale.[22] A reconfirmat această intenție pe 11 ianuarie 2018, declarând că va candida indiferent de propunerea oficială a partidului.[23] În iunie 2019, noul președinte al partidului, Viorica Dăncilă, a anunțat că au fost demarate sondaje interne pentru desemnarea prezidențiabilului PSD.[24] PSD a luat în calcul și eventualitatea unei candidaturi comune cu ALDE, dar și sprijinirea unui candidat independent.[25] Printre cei care și-au făcut publică intenția de a se înscrie în cursa internă s-au numărat senatorul Șerban Nicolae,[26] ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici[27] și senatorul Mihai Fifor.[28] Potrivit sondajului intern comandat de PSD, Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu și Mihai Fifor au obținut procente cât marja de eroare (3%). Eugen Teodorovici abia a atins 5%, în timp ce Viorica Dăncilă se situează între 9–11%.[29] Deși nu s-a înscris în cursa internă, Viorica Dăncilă a admis că ar putea candida la prezidențiale, dar numai în cazul în care partidul o cere.[30] În măsurătorile sociologice au fost incluși și Ecaterina Andronescu și Călin Popescu-Tăriceanu, dar și opțiunea „candidat independent”, fără un nume asociat.[31] Teodorovici și Fifor s-au retras ulterior din cursa pentru alegerea prezidențiabilului PSD.[32] Cu toate că a negat în trecut intenția de a candida, Gabriela Firea a anunțat pe 20 iulie că intră în competiție.[33]

În ședința Comitetului Executiv Național din 15 iulie, PSD a respins prin vot propunerea ca liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, să fie susținut la alegerile prezidențiale și a decis că va avea propriul candidat, urmând ca o eventuală susținere reciprocă să se facă în turul doi.[34] Pe 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost votată în Biroul Permanent Național pentru a fi candidat la Președinție.[35] Candidatura acesteia a fost oficializată în cadrul Congresului din 24 august.[36]

Nominalizat

Viorica Dăncilă
Viorica Dăncilă June 2019.jpg
Prim-ministru
(2018–prezent)

Candidați

Candidații din această secțiune sunt afișați după data anunțului candidaturii.
Liviu Pleșoianu Șerban Nicolae Eugen Teodorovici Mihai Fifor Gabriela Firea
Silver - replace this image male.svg
Serban Nicolae Atelierele Viitorului - Editia a III-a, Palatul Parlamentului (10775355973) (cropped).jpg
Eugen Teodorovici (cropped).JPG
Mihai-Viorel Fifor.jpg
Gabriela Firea la sediul PSD - 02.09.2014 (15011616030).jpg
Deputat
(2016–prezent)
Senator
(2012–prezent)
Ministru al Finanțelor Publice
(2018–prezent)
Senator
(2012–prezent)
Primar al Bucureștiului
(2016–prezent)
1 vot[37] 0 voturi R: 21 iulie R: 22 iulie R: 23 iulie

Partidul Național Liberal

Președintele Klaus Iohannis este eligibil pentru un al doilea mandat. Deși articolul 84 din Constituție îi interzice să facă parte dintr-un partid pe durata mandatului, candidatura sa la alegerile din 2014 a fost susținută de Partidul Național Liberal, al cărui președinte a și fost la acel moment. Președintele PNL, Ludovic Orban, a reconfirmat sprijinul partidului pentru Iohannis după alegeri.[38] Pe 11 martie 2018, Consiliul Național al PNL a validat susținerea candidaturii lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte.[39] Anunțul oficial al candidaturii a venit pe 23 iunie 2018.[40] În septembrie 2019, Consiliul Director al Forumului Democrat al Germanilor din România a decis, de asemenea, să susțină candidatura lui Iohannis.[41] Acesta a condus FDGR în perioada 2002–2013.

Nominalizat

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis at EPP Summit, March 2015, Brussels (cropped).jpg
Președinte
(2014–prezent)

Alianța 2020 USR+PLUS

În februarie 2019, Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate au format o alianță politică pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Pe fondul rezultatului bun obținut la aceste alegeri, co-președinții alianței au anunțat că vor avea un candidat comun la prezidențiale.[42] Președintele USR, Dan Barna, a propus un tandem președinte–premier, propunere susținută și de președintele PLUS, Dacian Cioloș.[43] Anterior unei decizii în cadrul alianței, USR și PLUS și-au validat candidații proprii.[44]

În perioada 1–12 iulie 2019 s-a desfășurat campania internă pentru alegerea candidatului USR. În competiție s-au înscris președintele partidului Dan Barna, senatorul Mihai Goțiu și alți doi membri USR – Dumitru Stanca și Dragoș Dinulescu.[45] Pe 13 iulie, Dan Barna a fost desemnat prin votul direct al tuturor membrilor de partid drept candidat al USR în vederea negocierilor ulterioare pentru alegerea unui candidat comun.[46] Consiliul Național al PLUS a decis în aceeași zi ca prezidențiabilul partidului să fie ales prin vot electronic de către toți membrii formațiunii, în perioada 22–27 iulie.[47]

Pe 21 iulie, USR+PLUS a stabilit ca Dan Barna să fie candidatul alianței la prezidențiale, iar pentru funcția de premier l-a validat pe Dacian Cioloș.[48]

Nominalizat

Dan Barna
Dan Barna.jpg
Deputat
(2016–prezent)

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

Mai mulți membri ai ALDE au făcut referire la Călin Popescu-Tăriceanu ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2019.[49] Anterior alegerilor europarlamentare din 2019, Tăriceanu considera că varianta optimă pentru prezidențiale este o candidatură comună PSD–ALDE.[50] În aprilie 2019 a declarat că este pregătit să își asume candidatura la alegerile prezidențiale, adăugând că o decizie în coaliția de guvernare va fi luată după alegerile pentru Parlamentul European și după o analiză a sondajelor de opinie.[51] Totuși, pe fondul rezultatului slab obținut de ALDE la europarlamentare și în contextul acuzațiilor de corupție din partea DNA, Tăriceanu a anunțat în iunie 2019 că pentru el candidatura la prezidențiale nu mai este o opțiune.[52] În iulie 2019 s-a răzgândit și a declarat pentru Antena 3 că este decis să candideze la alegerile prezidențiale, cu sau fără sprijinul coaliției de guvernare, un potențial partener fiind PRO România.[53]

Negocierile dintre PSD și ALDE pentru susținerea unui candidat comun au eșuat în condițiile în care și Tăriceanu, și Dăncilă își doreau să candideze.[54] Tăriceanu a cerut public susținerea PSD pentru un candidat unic al coaliției de guvernare, dar social-democrații au decis să își susțină propriul candidat, pe Viorica Dăncilă.[55] Astfel, pe 24 iulie, Delegația Permanentă a ALDE l-a confirmat pe Tăriceanu candidat al partidului la alegerile prezidențiale.[56]

Pe 26 august, Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat că se retrage din cursa prezidențială și că partidul pe care îl conduce va susține candidatura independentă a lui Mircea Diaconu.[57] De asemenea, ALDE a votat crearea unei alianțe electorale cu PRO România, partid care și-a anunțat la rândul său susținerea pentru Diaconu.[58] De altfel, Diaconu a confirmat într-un interviu pentru RFI că a fost chemat la discuții cu ALDE și PRO România în vederea susținerii candidaturii sale.[59] Protocolul de colaborare a fost înregistrat, pe 1 septembrie, la BEC de către co-președinții alianței, Sorin Cîmpeanu (PRO România) și Norica Nicolai (ALDE).[60] Alianța a fost primită cu critici din partea unor lideri ai ALDE. Aceștia s-au declarat nemulțumiți de decizia lui Tăriceanu de a renunța la candidatură și au susținut că nu se vor implica în campania lui Mircea Diaconu.[61]

PRO România

Victor Ponta, fost prim-ministru și competitorul de pe locul doi la alegerile din 2014, a declarat că formațiunea politică PRO România, înființată împreună cu fostul președinte PC, Daniel Constantin, va avea un candidat la alegerile prezidențiale,[62] dar a negat că va candida din nou pentru funcție în 2019.[63] Cu toate că a avut adesea un discurs critic la adresa coaliției de guvernare, în iunie 2019, Ponta a purtat discuții cu PSD și ALDE privind desemnarea unui candidat unic pe centru-stânga.[64] În aceeași perioadă a anunțat că PRO România îl susține pe Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor.[64] La rândul lor, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu,[65] președintele PSD București, Gabriela Firea[66] și președintele PSD Olt, Paul Stănescu[67] s-au poziționat în favoarea unui candidat unic PSD–ALDE–PRO România.

Senatorul Adrian Țuțuianu de la PRO România a declarat că partidul ar putea susține candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu, cu condiția ca liderul ALDE să plece de la guvernare și să nu mai susțină majoritatea guvernamentală.[68] Totodată, acesta a lansat ideea unei candidaturi independente a Gabrielei Firea, care ar putea fi susținută de PRO România.[68] Ulterior, după ce PSD și ALDE au anunțat că vor avea candidați separați, Țuțuianu a declarat că PRO România trebuie să desemneze un candidat propriu, variantele fiind Sorin Cîmpeanu și Corina Crețu.[69] De asemenea, vicepreședintele PRO România, Mihai Tudose, a declarat pentru G4Media că partidul nu are de ce să susțină un candidat al PSD sau al ALDE la prezidențiale.[70]

În contextul în care Mihai Tudose și Daniel Constantin au cerut vehement ca partidul să nu se alieze cu Tăriceanu, întrucât ar avea de pierdut electoral, Ponta a renunțat să mai susțină candidatura acestuia.[71] După ședința Delegației Naționale a PRO România din 26 august, Victor Ponta a declarat că formațiunea îl va susține pe independentul Mircea Diaconu, care și-a anunțat intenția de a candida cu o zi înainte.[72]

Partidul Mișcarea Populară

Pe 19 iulie 2019, președintele PMP, Eugen Tomac, a anunțat că PMP va comanda un sondaj de opinie pentru a vedea care este cea mai potrivită persoană care să candideze la prezidențiale din partea formațiunii.[73] Pe lângă președintele partidului, în sondaj au fost testați Robert Turcescu, Theodor Paleologu, Mihail Neamțu și George Mioc.[73] Dintre aceștia, doar Tomac și Turcescu sunt membri PMP. Neamțu este susținut și de Alternativa Dreaptă într-o posibilă candidatură.[74]

După ce președintele de onoare al PMP, Traian Băsescu, și-a anunțat public susținerea pentru Theodor Paleologu, pe 25 august 2019, conducerea PMP a adoptat prin vot propunerea acestuia ca Paleologu să fie candidatul partidului la alegerile prezidențiale.[75] Cu o zi înainte, Mihail Neamțu s-a retras din cursa internă în favoarea lui Paleologu.[76] De altfel, în sondajele interne, Theodor Paleologu era favorit pentru a candida la alegerile din noiembrie.[77]

Nominalizat

Theodor Paleologu
Theodor Paleologu 2012-04-22.jpg
Ministru al Culturii
(2008–2009)

Uniunea Democrată Maghiară din România

Pe 22 februarie 2019, președintele UDMR, Hunor Kelemen, a anunțat că formațiunea sa va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale.[78] Attila Korodi, liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților, a reconfirmat participarea UDMR în iulie.[79] Într-un interviu pentru Maszol, Kelemen a declarat că este pregătit să își asume o candidatură la alegerile prezidențiale, în cazul în care Consiliul Reprezentanților Uniunii decide în acest sens.[80] Pe 30 august, CRU l-a desemnat pe Hunor Kelemen candidat al UDMR la alegerile prezidențiale.[81] Kelemen a fost singura propunere pentru candidatură supusă votului.[82] Acesta a mai fost candidatul UDMR la prezidențiale în 2009 și 2014. Anterior, PPMT, alt partid al comunității maghiare, a propus numirea unui candidat comun din afara partidelor. Președintele executiv al PPMT, Tibor T. Toró, a înaintat numele episcopului Béla Kató, al călugărului franciscan Csaba Böjte și al fostului fotbalist László Bölöni.[83]

Nominalizat

Hunor Kelemen
KelemenHunorFotoThalerTamas.jpg
Ministru al Culturii
(2009–2012; 2014)

Depunerea candidaturilor

Până în septembrie 2019, 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale.[84] Întrucât candidatura este condiționată de depunerea la BEC a 200.000 de semnături, o mare parte dintre acestea au abandonat.[85] Dintre candidaturile depuse, BEC le-a invalidat pe cea a fostului lider sindical Miron Cozma, a Mariei Minea și a regizorului Bobby Păunescu. BEC a respins inițial și candidatura omului de afaceri Viorel Cataramă. Curtea Constituțională a întors decizia BEC și a validat candidatura acestuia, motivând că BEC nu are competența să stabilească dacă o semnătură este falsă sau adevărată.[86][87] CCR a admis, de asemenea, contestațiile împotriva neînregistrării candidaturilor lui Radu Moraru, Bogdan Zamfir și Marin Duță.[88] Totuși, hotărârile Curții nu implică și înscrierea celor trei în cursa prezidențială.[89] Pe 24 septembrie, BEC a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva candidaților Viorel Cataramă, Miron Cozma, Maria Minea, Cătălin Ivan, Sebastian Popescu, Alexandru Cumpănașu, Ninel Peia și Bobby Păunescu, precizând că „un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă”.[90]

     Candidatură respinsă

Candidați la președinția României
Candidat Născut(ă) Experiență politică Afiliere și susțineri Depunerea candidaturii Număr de semnături
Viorel-catarama.jpg Viorel Cataramă 31 ianuarie 1955
(64 de ani)
Bacău, județul Bacău
Senator (1996–2000)
Secretar de stat în Ministerul Comerțului și Turismului (1991–1992)
Afiliere:
DL
18 septembrie 2019[91] 230.988[92]
Viorica Dăncilă June 2019.jpg Viorica Dăncilă 16 decembrie 1963
(55 de ani)
Roșiorii de Vede, județul Teleorman
Prim-ministru al României (2018–prezent)
Europarlamentar (2009–2018)
Afiliere:
PSD
19 septembrie 2019[93] 1.436.863[94]
Theodor Paleologu 2012-04-22.jpg Theodor Paleologu 15 iulie 1973
(46 de ani)
București
Deputat (2008–2016)
Ministru al Culturii (2008–2009)
Ambasador în Danemarca și Islanda (2005–2008)
Afiliere:
PMP
19 septembrie 2019[95] 360.291[96]
Dan Barna.jpg Dan Barna 10 iulie 1975
(44 de ani)
Sibiu, județul Sibiu
Deputat (2016–prezent)
Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene (2016)
Afiliere:
Alianța USR–PLUS
(Membrii alianței: USR · PLUS)
20 septembrie 2019[97] 380.422[98]
Klaus Iohannis at EPP Summit, March 2015, Brussels (cropped).jpg Klaus Iohannis 13 iunie 1959
(60 de ani)
Sibiu, județul Sibiu
Președinte al României (2014–prezent)
Primar al Sibiului (2000–2014)
Afiliere:
PNL (suspendată pe perioada mandatului)
Susținut de:
FDGR
20 septembrie 2019[99] 2.190.650[100]
Miron Cozma.png Miron Cozma 25 august 1954
(65 de ani)
Derna, județul Bihor
Afiliere:
niciuna
20 septembrie 2019[101] 311.436[102]
KelemenHunorFotoThalerTamas.jpg Hunor Kelemen 18 octombrie 1967
(51 de ani)
Cârța, județul Harghita
Ministru al Culturii (2009–2012, 2014)
Deputat (2000–prezent)
Secretar de stat în Ministerul Culturii (1997–2000)
Afiliere:
UDMR
21 septembrie 2019[103] 266.086[104]
Mircea Diaconu - Apr 2011 (cropped).jpg Mircea Diaconu 24 decembrie 1949
(69 de ani)
Vlădești, județul Argeș
Europarlamentar (2014–2019)
Ministru al Culturii (2012)
Senator (2008–2012)
Afiliere:
Alianța „Un om”
(Membrii alianței: PRO · ALDE)
21 septembrie 2019[105] 414.522[106]
Silver - replace this image female.svg Maria Minea Afiliere:
PRPP
22 septembrie 2019 231.510[107]
Silver - replace this image female.svg Ramona Bruynseels 14 februarie 1980
(39 de ani)
Cluj-Napoca, județul Cluj
Secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (2017–2018) Afiliere:
PPU
22 septembrie 2019[108] 280.945[109]
Catalin Ivan.jpg Cătălin Ivan 23 decembrie 1978
(40 de ani)
Galați, județul Galați
Europarlamentar (2009–2019) Afiliere:
ADN
22 septembrie 2019[110] 237.894[111]
Bogdan Stanoevici in July 2014.jpg Bogdan Stanoevici 22 ianuarie 1958
(61 de ani)
București
Ministru-delegat pentru Românii de Pretutindeni (2014) Afiliere:
niciuna
22 septembrie 2019[112] 214.520[113]
John-banu-500.jpg John Banu 8 iulie 1960
(59 de ani)
Câmpulung, județul Argeș
Afiliere:
PNRo
22 septembrie 2019 222.770[114]
Silver - replace this image male.svg Sebastian Popescu Afiliere:
PNR
22 septembrie 2019 206.062[115]
Silver - replace this image male.svg Alexandru Cumpănașu Afiliere:
niciuna
22 septembrie 2019[116] 238.633[117]
Silver - replace this image male.svg Ninel Peia 7 octombrie 1969
(49 de ani)
Brastavățu, județul Olt
Deputat (2012–2016) Afiliere:
NR
22 septembrie 2019 202.096[118]
Silver - replace this image male.svg Bobby Păunescu 8 septembrie 1974
(45 de ani)
București
Afiliere:
niciuna
22 septembrie 2019 243.000[119]

Sondaje

Primul tur

Sursă Dată Eșantion Iohannis
PNL
Dăncilă
PSD
Barna
USR+PLUS
Diaconu
PRO+ALDE
Paleologu
PMP
Kelemen
UDMR
Pleșoianu
Ind.
IMAS 9–28 sep. 2019 1.010 45,3% 12,4% 14,2% 16,6% 7,7% 3,8%
Socio Data 16–20 sep. 2019 1.070 40% 19% 15% 16% 5% 3%
Alsacia 2–9 sep. 2019 1.800 29% 15% 14% 9% 8% 3%
Sociopol 19–31 aug. 2019 1.001 45% 17% 14% 14% 4% 2% 3%
Verifield 26–30 aug. 2019 1.000 43% 18% 15% 14% 6% 1%


Al doilea tur


Note

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alegeri prezidențiale în România, 2019
  1. ^ Articolul 84 din Constituția României îi interzice președintelui să facă parte dintr-un partid politic. Candidatura lui Iohannis este susținută de Partidul Național Liberal și Forumul Democrat al Germanilor din România.
  2. ^ Mircea Diaconu candidează ca independent, dar este susținut de ALDE și PRO România.

Referințe

  1. ^ „Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2019”. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 565/10.VII.2019. p. 8. 
  2. ^ Dan Anghel (). „Decizie oficială. Când vor avea loc alegerile prezidențiale”. Adevărul. 
  3. ^ Ioana Milonean (). „14 pentru Cotroceni: Înregistrarea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din noiembrie s-a încheiat / Când a fost scrutinul cu cei mai mulți candidați”. G4Media. 
  4. ^ „ARTICOLUL 81 - Alegerea Președintelui”. Constituția României. Camera Deputaților. 
  5. ^ a b „LEGEA Nr. 370 din 20 septembrie 2004 pentru alegerea Președintelui României” (PDF). Autoritatea Electorală Permanentă. 
  6. ^ Valentina Postelnicu (). „Ce propune AEP pentru votul din diaspora: Vot anticipat, vot prin corespondență și pre-înregistrarea alegătorilor”. Libertatea. 
  7. ^ a b c „Proiectul privind votul în străinătate a fost adoptat de Parlament / Amendamentul ce interzicea exit-poll-uri înainte de ora 24,00 a fost respins / Prevederi: Vot 3 zile în diaspora, liste suplimentare generate electronic, vot prin corespondență la prezidențiale”. G4Media. . 
  8. ^ „Camera Deputaților a adoptat proiectul pentru extinderea votului în diaspora. Ce aduce nou această lege”. Digi 24. . 
  9. ^ Irina Olteanu (). „Guvernul stabilește alegerile prezidențiale pe 10 și 24 noiembrie”. Ziare.com. 
  10. ^ G. S. (). „Legea pentru votul din diaspora, aprobată de Parlament. Cum pot vota românii din străinătate la prezidențiale”. HotNews.ro. 
  11. ^ Irina Olteanu (). „Guvernul a prelungit, prin ordonanță de urgență, termenul de înregistrare pentru votul din străinătate”. Ziare.com. 
  12. ^ a b G. S. (). „Înregistrările pentru votul prin corespondență s-au încheiat duminică noapte. Câți români din străinătate s-au înscris”. HotNews.ro. 
  13. ^ a b Alexandru Mihăescu (). „Guvernul cheltuiește 12 milioane de lei pentru reclamă la fonduri UE pe Facebook, Youtube și trei televiziuni. Între timp, votul prin corespondență e promovat prin mila televiziunilor și radiourilor”. G4Media. 
  14. ^ „HG nr. 630/27.08.2019” (PDF). Autoritatea Electorală Permanentă. 
  15. ^ „Sondaj Avangarde: Cine ar câștiga alegerile într-o competiție Iohannis – Firea? Cum arată clasamentul încrederii în personalități”. HotNews.ro. . 
  16. ^ Florin Pușcaș (). „Dragnea nu respinge ideea unei candidaturi la prezidențiale: 'Aș fi un președinte român'. stiripesurse.ro. 
  17. ^ „Alegeri prezidențiale 2019. Lista potențialilor candidați”. Digi 24. . 
  18. ^ „Liviu Dragnea: Nu candidez la președinție”. Digi 24. . 
  19. ^ „Firea: Nu candidez la președinția României. Domnul președinte a afirmat că nici el nu candidează și că împreună vom discuta posibilitatea să avem un candidat comun PSD-ALDE”. G4Media. . 
  20. ^ „Candidatul pentru președinție al PSD, ales dintre Firea și Tăriceanu. Ce spune Dragnea după scorul dezastruos obținut de PSD și despre demisie”. Ziare.com. . 
  21. ^ „Gabriela Firea, reacție la propunerea lui Dragnea: "De obicei, cei care pierd pleacă atunci când există onoare". Digi 24. . 
  22. ^ Ioana Radu (). „Deputat PSD: Candidez la prezidențialele din 2019 (Video)”. Cotidianul. 
  23. ^ „DECLARAȚIA ZILEI | Deputatul Liviu Pleșoianu își anunță candidatura la prezidențiale: Indiferent de decizia PSD, eu candidez”. Mediafax. . 
  24. ^ „Dăncilă anunță că sondajele pentru prezidențiabilul PSD încep săptămâna viitoare: Pleșoianu, Teodorovici și Nicolae, printre candidați”. Ziare.com. . 
  25. ^ Andreea Pietroșel (). „Viorica Dăncilă: PSD ar putea susține un candidat independent la prezidențiale”. RFI România. 
  26. ^ Matei Alexandru (). „Șerban Nicolae vrea să candideze pentru funcția de președinte al României / Oprișan: Este matur, este un bărbat puternic / Dăncilă: Vom face sondaje, cel mai bine plasat va fi desemnat”. G4Media. 
  27. ^ C. D. (). „Teodorovici vrea să candideze la prezidențiale. Dăncilă: Săptămâna viitoare încep sondajele”. HotNews.ro. 
  28. ^ „Mihai Fifor a anunțat că va candida la Președinție: „România are nevoie de un lider". Digi 24. . 
  29. ^ Sebastian Zachmann (). „EXCLUSIV Candidații PSD la președinție, scoruri rușinoase în sondajul intern. Lupta se dă între Dăncilă și Firea. PSD nu intră în turul doi”. Adevărul. 
  30. ^ „Viorica Dăncilă: Dacă partidul îmi cere, candidez la prezidențiale”. Digi 24. . 
  31. ^ Alexandru Mihăescu (). „Care sunt PSD-iștii măsurați în sondajul pentru alegerile prezidențiale: Teodorovici, Fifor, Ecaterina Andronescu, Șerban Nicolae. Plus Tăriceanu și un candidat independent generic”. G4Media. 
  32. ^ Iulian Bîrzoi (). „Mihai Fifor se retrage din cursa pentru alegerea prezidențiabilului PSD”. Adevărul. 
  33. ^ „Gabriela Firea, despre prezidențiale: Am intrat în competiție, candidat la candidatură”. Digi 24. . 
  34. ^ „PSD a decis remanierea miniștrilor: Carmen Dan și Teodor Meleșcanu pleacă din Guvern. Dăncilă s-a luat la harță cu Firea”. Ziare.com. . 
  35. ^ „Viorica Dăncilă, desemnată candidatul PSD la alegerile prezidențiale. Doi lideri au votat împotrivă”. Digi 24. . 
  36. ^ „Dăncilă, candidatul oficial al PSD la prezidențiale. Ce va face dacă nu intră în turul doi”. Știrile Pro TV. . 
  37. ^ „Liviu Pleșoianu a primit un singur vot, de la Dumitru Buzatu, pentru a fi desemnat candidatul PSD la prezidențiale”. G4Media. . 
  38. ^ Anghel Niculescu (). „Ludovic Orban a anunțat pe cine va susține PNL la alegerile prezidențiale din 2019! „Mă voi bate cu toată forța mea să obținem un nou mandat pentru Klaus Iohannis". Express de Banat. 
  39. ^ Sebastian Zachmann (). „E oficial. PNL îl susține pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte. Ludovic Orban va fi premierul PNL”. Adevărul. 
  40. ^ Lavinia Bălulescu (). „Iohannis, la Sibiu: „Sunt ferm hotărât să candidez pentru un nou mandat de președinte al României". Adevărul. 
  41. ^ „FDGR a decis să susțină candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale și recomandă membrilor și simpatizanților să semneze listele pentru depunerea candidaturii”. News.ro. . 
  42. ^ Iulian Bîrzoi (). „Barna, la Adevărul Live: Alianța USR-PLUS s-a născut tocmai pentru că românii s-au săturat de această ciupeală oportunistă promovată de Ludovic Orban”. Adevărul. 
  43. ^ C. D. (). „Negocieri USR-PLUS. Barna: Vom propune un tandem președinte-premier. Zilele următoare vom stabili care va fi acesta”. HotNews.ro. 
  44. ^ „USR ar putea decide candidatul la prezidențiale la congresul din 13 iulie”. Ziare.com. . 
  45. ^ Ana Petrescu (). „USR va decide asupra candidatului la prezidențiale la Congresul din 13 iulie”. Mediafax. 
  46. ^ „Dan Barna a fost desemnat candidatul USR la alegerile prezidențiale”. Digi24. . 
  47. ^ N. O. (). „Dacian Cioloș: Prezidențiabilul PLUS, ales prin vot electronic, în perioada 22-27 iulie”. HotNews.ro. 
  48. ^ „OFICIAL. Final de negocieri la USR - PLUS: Dan Barna va fi candidatul la prezidențiale”. Digi 24. . 
  49. ^ Ionuț Gogean (). „UN NUME GREU în cursa pentru alegerile prezidențiale din România. PRIMELE REACȚII. Breaking news!”. Evenimentul zilei. 
  50. ^ „Tăriceanu, despre "varianta optimă" la alegerile prezidențiale”. Digi 24. . 
  51. ^ „Tăriceanu: Sunt pregătit să îmi asum candidatura la Președinție”. G4Media. . 
  52. ^ Ioana Milonean (). „Tăriceanu renunță la candidatura la prezidențiale”. G4Media. 
  53. ^ „Călin Popescu Tăriceanu, decis să candideze la Președinție, chiar și fără sprijinul PSD”. Ziare.com. . 
  54. ^ „ALDE l-a desemnat pe Tăriceanu candidat la alegerile prezidențiale”. Digi 24. . 
  55. ^ Mihai Roman (). „Tăriceanu, desemnat oficial candidat ALDE la prezidențiale. El este al șaselea competitor pentru Cotroceni”. G4Media. 
  56. ^ L. P. (). „Tăriceanu, desemnat candidatul ALDE la prezidențiale: În acest moment în PSD bântuie un sentiment defetist, și anume își propun mult prea puțin. Candidatura Vioricăi Dăncilă, o dezamăgire”. HotNews.ro. 
  57. ^ Ana Petrescu (). „ALDE a decis ieșirea de la guvernare și alianță cu Pro România: Coaliția a funcționat defectuos. Noi vom trece în opoziție/ ALDE și Pro România îl susțin pe Mircea Diaconu la președinție”. Mediafax. 
  58. ^ „Tăriceanu anunță că iese de la guvernare, pleacă din fruntea Senatului și nu mai candidează la președinție”. Știrile Pro TV. . 
  59. ^ Cosmin Ruscior (). „Mircea Diaconu la RFI: Voi discuta cu ALDE și Pro România pentru un sprijin la prezidențiale”. RFI România. 
  60. ^ D. G. (). „Protocolul Alianței ALDE-Pro România a fost depus la Biroul Electoral Central. Se strâng semnături pentru candidatura lui Mircea Diaconu”. HotNews.ro. 
  61. ^ Robert Kiss (). „Revoltă în ALDE după ieșirea de la guvernare. O parte dintre oamenii lui Tăriceanu ar putea vota Guvernul Dăncilă 2”. Digi 24. 
  62. ^ Oana Popescu (). „Ponta: Pro România va avea un candidat la alegerile prezidențiale din 2019”. AGERPRES. 
  63. ^ „Victor Ponta anunță că vrea să candideze din nou la alegerile prezidențiale”. B1. . 
  64. ^ a b „Ponta vrea candidat comun PSD-ALDE-Pro România la prezidențiale: O competiție stânga dreapta e benefică”. G4Media. . 
  65. ^ „Tăriceanu susține propunerea lui Ponta: Candidat unic PSD-ALDE-PRO România, cea mai bună soluție/ Răspuns politicos dat de Dăncilă”. Mediafax. . 
  66. ^ „Firea: Nu cred că avem șanse la prezidențiale fără ALDE și Pro România”. Știrile Pro TV. . 
  67. ^ Valentina Postelnicu (). „Paul Stănescu vrea o alianță PSD-ALDE-Pro România, la prezidențiale. Firea sau Tăriceanu, posibili candidați”. Libertatea. 
  68. ^ a b Cosmin Ruscior (). „Țuțuianu: O candidatură independentă a Gabrielei Firea ar putea fi susținută de Pro România”. RFI România. 
  69. ^ D. G. (). „După ce PSD și ALDE au anunțat că vor avea candidați separați, Țuțuianu spune că Pro România trebuie să vină cu un prezidențiabil propriu: Sorin Cîmpeanu sau Corina Crețu”. HotNews.ro. 
  70. ^ Mihai Roman (). „Mihai Tudose: Pro România nu poate susține candidatul ALDE sau al PSD la prezidențiale. Nu voi candida, nu mă interesează”. G4Media. 
  71. ^ Sebastian Zachmann (). „Surse. Ce condiții i-a pus Ponta lui Tăriceanu pentru alianța ALDE-ProRomânia. Ce rol joacă Mircea Diaconu”. Adevărul. 
  72. ^ „Ponta: Pro România îl va susține pe candidatul independent Mircea Diaconu, va avea tot sprijinul nostru pentru aceste alegeri”. G4Media. . 
  73. ^ a b Diana Grigore (). „Eugen Tomac: PMP va comanda un sondaj de opinie pentru prezidențiale. Cinci persoane vor fi testate”. Mediafax. 
  74. ^ Diana Grigore (). „Mihail Neamțu, susținut la alegerile prezidențiale și de Alternativa Dreaptă”. Mediafax. 
  75. ^ Daniel Budescu (). „Theodor Paleologu este candidatul PMP la alegerile prezidențiale. Băsescu: "Îi poate încurca pe Dăncilă și Barna". G4Media. 
  76. ^ Daniel Budescu (). „Mihail Neamțu se retrage din cursa internă a PMP pentru desemnarea candidatului la prezidențiale în favoarea lui Theodor Paleologu: "Nu-i o renunțare, ci un pas pentru consolidarea unui proiect de echipă". G4Media. 
  77. ^ Diana Grigore (). „Theodor Paleologu a fost desemnat candidatul PMP la prezidențiale. Mihail Neamțu, purtător de cuvânt al partidului”. Mediafax. 
  78. ^ „UDMR va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale”. Ziare.com. . 
  79. ^ hu Levente Balogh (). „Később dönt elnökjelöltjéről az RMDSZ: Korodi Attila szerint őszre dőlhet el, kit indít a szövetség az elnökválasztáson”. Krónika. 
  80. ^ hu Péter Tamás Cseke (). „Porcsalmi Bálintot javasolja ügyvezető elnöknek és vállalná az államelnök-jelöltséget Kelemen Hunor”. Maszol. 
  81. ^ „Kelemen Hunor, desemnat candidat al UDMR la alegerile prezidențiale”. Digi 24. . 
  82. ^ „Kelemen Hunor candidează pentru a treia oară la prezidențiale din partea UDMR”. Radio Europa Liberă. . 
  83. ^ „Partidul Popular Maghiar din Transilvania inițiază propunerea unui candidat comun al maghiarilor, pentru alegerile prezidențiale”. Híradó. . 
  84. ^ Ion Alexandru (). „Pelerinaj la BEC pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale”. Jurnalul Național. 
  85. ^ Mircea Marian (). „Salonul cu prezidențiabili. Candidați serioși, candidați fără șansă, candidați penibili”. Newsweek. 
  86. ^ „Viorel Cataramă revine în cursa pentru prezidențiale. CCR i-a admis contestația contra deciziei BEC”. Digi 24. . 
  87. ^ Sebastian Zachmann (). „CCR legalizează falsul în acte pentru alegeri. Surse din BEC: ce metode de falsificare a semnăturilor au candidații”. Adevărul. 
  88. ^ Compartimentul Relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale (). „Comunicat de presă” (PDF). Curtea Constituțională a României. p. 5. 
  89. ^ Cristian Citre (). „Ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională în privința candidaturii lui Radu Moraru la prezidențiale: Jurnalistul nu poate candida, dar Biroul Electoral Central, care nu a respectat legea, este obligat să emită o decizie în acest sens”. G4Media. 
  90. ^ Irina Olteanu (). „BEC a depus plângere penală împotriva a 8 candidați la prezidențiale, pentru fals în semnături”. Ziare.com. 
  91. ^ Diana Grigore (). „Cataramă și-a depus la BEC candidatura pentru alegerile prezidențiale: Am peste 230.000 de semnături”. Gândul. 
  92. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului VIOREL CATARAMĂ pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  93. ^ „Dăncilă și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale. Câte semnături a strâns”. Știrile Pro TV. . 
  94. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  95. ^ „Theodor Paleologu și-a depus candidatura pentru Cotroceni: Am primit 360.000 de semnături, e o enormă responsabilitate”. Ziare.com. . 
  96. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului THEODOR PALEOLOGU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  97. ^ „Dan Barna își depune candidatura cu un atac la Klaus Iohannis: Dacă era un gospodar mai atent poate nu luam foc de atâtea ori”. Digi 24. . 
  98. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului ILIE-DAN BARNA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  99. ^ „Iohannis, după depunerea candidaturii la BEC: "Am fost un fel de pompier atomic care a prevenit prăbușirea". Știrile Pro TV. . 
  100. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului KLAUS-WERNER IOHANNIS pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  101. ^ „Dan Barna: "Președintele Iohannis a fost un pompier pentru momentele când casa lua foc și se prăbușea". Klaus Iohannis: "Da, un fel de pompier atomic, care a prevenit să se prăbușească România". Știrile TVR. . 
  102. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului MIRON COZMA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  103. ^ „Kelemen Hunor și-a depus candidatura pe trotinetă: Nu trebuie politicienii să se ocupe de fericirea oamenilor”. Ziare.com. . 
  104. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului HUNOR KELEMEN pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  105. ^ „Mircea Diaconu și-a depus la BEC candidatura pentru prezidențiale. Îl atacă pe Iohannis și invocă „statul paralel". Digi 24. . 
  106. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului MIRCEA DIACONU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  107. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale doamnei MARIA MINEA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  108. ^ Alexandru Costea (). „Ramona Bruynseels a venit la BEC cu porumbei albi: Semnifică o nouă șansă pentru România/ VIDEO”. Mediafax. 
  109. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei RAMONA-IOANA BRUYNSEELS pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  110. ^ Alexandru Costea (). „Ivan l-a atacat pe Iohannis, la depunerea candidaturii: O fi fost atomic în vacanță. La Cotroceni mi s-a părut doar infatuat/ Câte semnături a strâns candidatul Alternativei pentru Demnitate Națională | VIDEO”. Mediafax. 
  111. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului CĂTĂLIN-SORIN IVAN pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  112. ^ Bogdan Stanoevici (). „Astăzi am depus cele 240.000 de semnături la BEC”. Facebook. 
  113. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii domnului BOGDAN-DRAGOȘ-AURELIU MARIAN-STANOEVICI pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  114. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului JOHN ION BANU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  115. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  116. ^ Florin Răvdan (). „Alexandru Cumpănașu și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale: Nu vreau să fiu fericit într-o Românie normală condusă de o femeie muncitoare”. DCNews. 
  117. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului ALEXANDRU CUMPĂNAȘU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  118. ^ „DECIZIE privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului NINEL PEIA pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. . 
  119. ^ „DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii domnului BOBBY-GEORGE-MARIUS-PĂUNESCU pentru alegerea Președintelui României din anul 2019” (PDF). Biroul Electoral Central. .