Partidul Democrat European

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol se referă la partidul european. Pentru partidul ceh, vedeți Partidul Democrat European (Republica Cehă). Pentru alte utilizări, vedeți Democrații europeni (dezambiguizare).
Partidul Democrat European
European Democratic Party logo.png
Conducător François Bayrou și Francesco Rutelli
Președinte François Bayrou[*]  Modificați la Wikidata
Secretar general Marielle de Sarnez
Înființat 9 decembrie 2004 (2004-12-09)
Sediu Rue de l'Industrie 4, 1000 Bruxelles, Belgia
Organizație de tineret Tineri Democrați pentru Europa (YDE)
Ideologie oficială Pro-Europenism[1]
Poziție politică Centru[2][3][4][5]
Culori oficiale Portocaliu și albastru
Format:European Democratic Party/meta/color
Prezență online http://www.democrats.eu/

Partidul Democrat European (EDP) este un partid politic european centrist[2][3][4][5] în favoarea integrării europene. Acesta a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. François Bayrou de la Mișcarea Democrată Franceză (MoDem) și Francesco Rutelli, fostul lider al Partidului Democrație pentru Libertate și Alianță pentru Italia, servesc drept doi copreședinți.

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist. Co-fondatorul său, François Bayrou, l-a descris ca un partid pentru oamenii care nu sunt nici conservatori, nici socialiști".

De la începutul celui de-al 6-lea Parlament European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Deși deputații ALDE și PDE continuă să stea împreună în același grup parlamentar, cele două partide politice europene rămân entități separate.

Aripa de tineret a PDE este Tineri Democrați pentru Europa.

Membri[modificare | modificare sursă]

Membrii sunt partide politice naționale și regionale, precum și membri ai Parlamentului European, ai parlamentelor naționale și regionale.

Țară sau Regiune Partid Deputați Deputați naționali
Belgia Belgia Gérard Deprez (MCC - Mouvement des Citoyens pour le Changement)
1 / 22
1 / 8
-
Croaţia Croația People's Party - Reformists (Narodna stranka - Reformisti) -
1 / 151
Cipru Cipru Citizens' Alliance (Συμμαχία Πολιτών, Symmachia Politon) -
1 / 56
Franţa Franța Democratic Movement (Mouvement démocrate)
2 / 74
42 / 577
Germania Germania Free Voters (Freie Wähler)
2 / 96
-
Grecia Grecia Union of Centrists (Ένωση Κεντρώων) -
9 / 300
Italia Italia European Democratic Party Italy (Partito Democratico Europeo Italia') -
3 / 630
Irlanda Irlanda Marian Harkin (Independent)
1 / 11
-
Polonia Polonia Alliance of Democrats (Stronnictwo Demokratyczne) - -
Portugalia Portugalia Democratic Republican Party (Partido Democrático Republicano)
1 / 21
-
 România Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. (Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT., Associazione degli Italiani di Romania - RO.AS.IT.) -
1 / 329
San Marino San Marino Future Republic (Repubblica Futura) Not an EU member
11 / 60
Slovacia Slovacia European Democratic Party (Europska Demokraticka Strana) - -
Democratic Slovakia Party (Strana Demokratického Slovenska) - -
Alena Bašistová[6] (Independent) -
1 / 150
Slovenia Slovenia Ivo Vajgl (DeSus - Demokratična Stranka Upokojencev Slovenije)
1 / 6
-
Spania Spania Basque Nationalist Party (Euzko Alderdi Jeltzalea)
1 / 54
6 / 350
Spania Spania Canarian Coalition (Coalición Canaria) -
1 / 350

Foști membri ai partidului[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nathalie Brack; Olivier Costa (). How the EU Really Works. Ashgate Publishing, Ltd. p. 120. ISBN 978-1-4724-1465-6. 
  2. ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „European Union”. Parties and Elections in Europe. 
  3. ^ a b John McCormick (). European Union Politics. Palgrave Macmillan. p. 247. ISBN 978-1-137-45340-2. 
  4. ^ a b Lars Pehrson (). How Unified Is the European Union?: European Integration Between Visions and Popular Legitimacy. Springer. p. 160. ISBN 978-3-540-95855-0. 
  5. ^ a b Oskar Niedermayer (). Handbuch Parteienforschung. Springer. p. 831. ISBN 978-3-531-18932-1. 
  6. ^ Democrats, European (). „Individual membership request from MP Alena #Bašistová (SK) has just been accepted by the #EDPCouncil in #Coimbra. Welcome! #EDPCoimbrapic.twitter.com/RiOAZGrfQ7”. @PDE_EDP. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]