Alegeri în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
România
Coat of arms of Romania.svg

Acest articol face parte din seria:
Politica și conducerea
României




Politica altor țări • 

Alegerile generale din România au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului din Camera Deputaților și Senat. Mandatul acestora durează patru ani.

Candidații, aleși printr-un sistem de liste proporționale, sunt în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul constituțional din perioada 18-19 octombrie 2003 s-a pus și problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004. Conform aceluiași referendum alegerile prezidențiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.

România are o formă de organizare și de conducere politică a societății bazată pe principiul exercitării puterii de către popor. Statul român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (Art 1 Constituția României)

Desfășurare[modificare | modificare sursă]

Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a Parlamentului, la convocarea președintelui. Data alegerilor se află la discreția prim-ministrului.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuși dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizație.

Din 1990 încoace toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie.

Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5 %, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.

Eligibilitate[modificare | modificare sursă]

Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili.

Legislație[modificare | modificare sursă]

Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se înregistreze ca partide politice, prin impunerea strângerii unui minim de 200.000 de semnături.[1][2] De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriașe în procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate, criticii susținând că formațiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele de adeziuni obligatorii prin lege.[3]

Sistem[modificare | modificare sursă]

Se folosește un sistem de reprezentare proporțională. De exemplu, un partid cu 20 % din voturi la nivel național va primi 20 % din locurile din Parlament. Totuși, în urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral, numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obținut. În cazul în care un partid deține majoritatea absolută, acesta își numește propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întrunește jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de coaliție, astfel încât partidele din coaliție să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă și ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.

La 22 mai 2012, Camera Deputaților a adoptat legea electorală, fiind eliminat pragul electoral.[4]

Societate[modificare | modificare sursă]

Ca în orice societate democratică, preferințele de vot ale electoratului se pot schimba în decursul timpului. La alegerile trecute de obicei a existat un partid care a obținut o victorie clară. Partidul Social Democrat a obținut patru astfel de victorii, în 1990, 1992, 2000 și respectiv 2016, întrerupt fiind de Convenția Democrată Română în 1996. În 2004 au fost alegeri câștigate de Alianța D.A. PNL-PD, președinte al României fiind ales Traian Băsescu, reales în funcție în 2009. Actualul președinte al României este Klaus Werner Iohannis, ales din 2014, fiind reales în 2019.

După alegeri[modificare | modificare sursă]

Urnele se închid la ora 21, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscripțiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunțate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacție oficială guvernamentală vine de la prim-ministrul în exercițiu. Acesta își păstrează funcția, dacă este susținut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.

Cel mai mare partid care nu participă la guvernare devine Opoziția Oficială. Partidele mici și fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv drept opoziție.

De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezența la vot a fost de 65,31 % (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi și anulate 706.761 voturi.

În prezent[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor din 6 decembrie 2020, PSD a obținut, la alegerile pentru Camera Deputaților, 28,9% din voturi, urmat de PNL, cu 25,18% din voturi, Alianța USR-PLUS, cu 15,37%, Alianța pentru Unirea Românilor, cu 9,08% și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), cu 5,74% din voturile valabil exprimate. Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. În urma alegerilor, s-a format o coaliție de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și UDMR. Pe 23 decembrie 2020, a fost instaurat Guvernul Cîțu.

Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor au rămas în opoziție.

Rezultatul alegerilor începând cu 1990[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată Președinte Prezență la vot Prim-ministru Partid Reprezentare în Parlament
Alegeri generale în România, 1990 20 mai 1990 Ion Iliescu 14.826.616

(86,19%)

Petre Roman
Theodor Stolojan
FSN 66,6%
Alegeri generale în România, 1992 27 septembrie 1992 Ion Iliescu 12.496.430

(76,29%)

Nicolae Văcăroiu FDSN 34%
Alegeri generale în România, 1996 3 noiembrie 1996 Emil Constantinescu 13.088.388

(76,01%)

Victor Ciorbea
Radu Vasile
Mugur Isărescu
CDR 30,7%
Alegeri generale în România, 2000 26 noiembrie 2000 Ion Iliescu 11.559.458

(65,31%)

Adrian Năstase PDSR (ulterior PSD) 36,6%
Alegeri legislative și prezidențiale, 2004 28 noiembrie 2004 Traian Băsescu 10.794.653

(58,5%)

Călin Popescu-Tăriceanu PNL-PD 37,34%
Alegeri legislative, 2008 30 noiembrie 2008 - 7.238.871[5]

(39,20%)

Emil Boc
Mihai-Răzvan Ungureanu
Victor Ponta
PDL 35,44%

Alegeri prezidențiale în România, 2009 22 noiembrie 2009 Traian Băsescu Tur 1:

9.946.748[6]

(54,37%)

Tur 2:

10.620.116[7]

(58,02%)

- PDL -
Alegeri legislative în România, 2012 9 decembrie 2012 - 7.694.180

(41,76%)[8]

Victor Ponta
USL 68,22%
Alegeri prezidențiale în România, 2014 16 noiembrie 2014 Klaus Werner Iohannis Tur 1:

9.723.232[9]

(53,17%)

Tur 2:

11.719.344[10]

(64,10%)

- PNL -
Alegeri legislative, 2016 11 decembrie 2016 - 7.323.368 (39,79%)[11] Sorin Grindeanu
Mihai Tudose

Viorica Dăncilă
Ludovic Orban

PSD 45%
Alegeri prezidențiale în România, 2019 24 noiembrie 2019 Klaus Werner Iohannis Tur 1:

8.683.688[12]

(51,19%)

Tur 2: 9.086.696[13]

(54,86%)

- PNL -
Alegeri locale în România, 2020 27 septembrie 2020 - 8.420.741

(46,02)%[14]

Ludovic Orban PNL -
Alegeri legislative, 2020 6 decembrie 2020 - 5.793.135 (31,84%)[15] Florin Cîțu PNL 25%

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European începând cu 2007[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată Prezență la vot Partid Grup europarlamentar
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2007 25 noiembrie 2007 5.370.171

(29,46%)

PD PPE
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009 7 iunie 2009 5.035.297

(27,67%)

PSD S&D
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2014 25 mai 2014 5.911.794

(32,44%)

PSD S&D
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019 26 mai 2019 9.445.041

(51,07%)

PNL PPE

Alegeri viitoare[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată
Alegeri Locale în România, 2024 -
Alegeri Prezidențiale în România, 2024 Mijlocul lunii noiembrie 2024 (turul 2 v-a fi ținut la sfârșitul lunii noiembrie-începutul lunii decembrie dacă nimeni nu va atinge peste 50% din voturi)
Alegeri Legislative în România, 2024 Posibil să aibă loc în același timp cu turul 1 al Alegerilor Prezidențiale
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024 Mijlocul lunii mai 2024

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sistemul ticăloșit al listelor de semnături, 12 octombrie 2016, Daniel Gorgonaru, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  2. ^ http://www.biziday.ro/2016/10/05/despre-oamenii-si-partidele-noi-ii-usr-ul-e-de-stanga-sau-de-dreapta/
  3. ^ Rețeta prin care partidele fură semnături ca să-și valideze listele de candidați. Paleologu: „Folosesc baze de date“, 13 octombrie 2016, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  4. ^ Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat, 22 mai 2012, alba24.ro
  5. ^ Biroul Electoral Central - Romania. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR 30 noiembrie 2008” (PDF). Accesat în . 
  6. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 22 noiembrie 2009” (PDF). Accesat în . 
  7. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCE - VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 6 decembrie 2009” (PDF). Accesat în . 
  8. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR, 9 decembrie 2012” (PDF). Accesat în . 
  9. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 2 noiembrie 2014” (PDF). Accesat în . 
  10. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 16 noiembrie 2014”. Accesat în . 
  11. ^ Biroul Electoral Central - România. „Alegeri parlamentare Decembrie 2016”. Accesat în . 
  12. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  13. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  14. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  15. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în 6 decembrie.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]