Alegeri prezidențiale în România, 2024

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alegeri prezidențiale în România, 2024
România
2019 ←
2024
→ 2029

Sondaje de opinie
 
Partid PSD PNL USR

Președinte în funcție

Klaus Iohannis
(PNL)

Președinte ales


Următoarele alegeri prezidențiale din România vor avea loc în 2024. Vor fi primele alegeri ce vor avea loc în același an cu cele parlamentare și locale după 2008 și cu cele europarlamentare după 2014, fiind prima dată când toate cele 4 alegeri se desfășoară în același an.

Context[modificare | modificare sursă]

În alegerile prezidențiale din 2019, Klaus Iohannis a fost reales Președintele României cu 66,09% în turul 2, obținând 37,82% în primul tur.

Potrivit articolului 81 din Constituția României, actualul președinte nu mai este eligibil pentru realegere.

Alegeri prezidențiale anticipate în România[modificare | modificare sursă]

Alegerile prezidențiale anticipate se declanșează, conform Constituției, atunci când președintele în exercițiu nu își duce mandatul până la capăt, ori acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive: demisie, acuzația de trădare a Parlamentului, referendumul de demitere declanșat tot de Parlament, incompatibilitate cu alte funcții sau deces.

În urma articolelor de presă apărute în România și în plan internațional în 2021, Klaus Iohannis se află pe lista scurtă a potențialilor viitori secretari generali ai NATO. În cazul în care Klaus Iohannis este propus la șefia NATO, acesta va trebui să demisioneze din funcția de președinte al României pentru a prelua noua funcție oferită, acesta fiind un caz de incompatibilitate. Totodată, acest lucru este posibil să se întâmple la 1 septembrie 2022, alegerile putând să fie organizat în mod anticipat în noiembrie/decembrie 2022.[1]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Turul I[modificare | modificare sursă]

Sondaje efectuate începând cu 2021, candidați potențiali[modificare | modificare sursă]

Deținătorul sondajului Data de lucru Eșantion Marjă de eroare Ciolacu

PSD

Geoană

PSD

Stănescu

PSD

Orban

FD

Cîțu

PNL

Boc

PNL

Barna

USR

Cioloș

USR

Simion

AUR

Târziu

AUR

Georgescu

AUR

Hunor

UDMR

Diaconescu

PMP

Dan

Ind.

Șoșoacă

Ind.

Alții
ISPAP 12–21 octombrie 21 1.228 N/A N/A 33,0 N/A 8,0 7,0 N/A N/A 15,0 17,0 N/A N/A 4,0 8,0 N/A 6,0 2,0
Gazeta Civică[2] 15–31 Iul. 2021 1.112 ±3,0% 4,0 22,0 N/A N/A 11,0 N/A N/A N/A N/A N/A N/A 5,0 N/A N/A N/A N/A
INSOMAR[3] 1–8 mai 2021 1.030 ±3,1% 16,1 N/A N/A 12,03 N/A N/A 22,00 13,4 14,2 N/A 4,7 N/A 8,3 N/A 4,0 6,6

Turul 2[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion George Simion Candidat PSD
ISPAP 12-21 octombrie 2021 1,228 28.38% 56.0
Sursă Dată Eșantion Geoană Simion
ISPAP 12-21 octombrie 2021 1,228 65.0 35.0
Sursă Dată Eșantion Geoană Cîțu
ISPAP 12-21 octombrie 2021 1,228 63.0 37.0
Sursă Dată Eșantion Geoană Șoșoacă
ISPAP 12-21 octombrie 2021 1,228 77.0 23.0

Candidați[modificare | modificare sursă]

Partidul Național Liberal (PNL)[modificare | modificare sursă]

Președintele Klaus Iohannis nu mai este eligibil pentru încă un mandat, prin urmare, partidul trebuie să găsească alt candidat. Fostul premier și lider al partidului Ludovic Orban a declarat la Tecuci, pe 22 mai 2021, că „nu exclude” o candidatură în 2024.[4] Prim-ministrul în exercițiu Florin Cîțu a declarat la Piatra Neamț, pe 25 iunie 2021, că „în prezent nu are în vedere” o candidatură la președinție.[5] Mai mult, colegii lideri ai partidului liberal iau în considerare să-l propună pe președintele actual Klaus Iohannis ca prim-ministru, după ce mandatul său de președinte se încheie în 2024.[6]

Partidul Social Democrat (PSD)[modificare | modificare sursă]

Într-o dezbatere la televiziune, pe 24 aprile 2021, liderul partidului Marcel Ciolacu a declarat că „este foarte probabil” ca președintele partidului (el însuși, la acel moment) să nu candideze la funcția de președinte în 2024.[7] Întrebat despre luarea în considerare a unei candidaturi la președinție, senatorul Alexandru Rafila a răspuns vag pe 4 iulie 2021 „nu spune niciodată niciodată”, dar a subliniat că candidatura la președinție „cu siguranță nu este scopul meu".[8] Într-un alt talk-show televizat, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a declarat că partidul „merge la câștig” la toate alegerile programate în 2024 (alegeri legislative, alegeri locale, alegeri pentru Parlamentul European și alegeri prezidențiale) și el ” nu a exclus „că Mircea Geoană ar putea fi, din nou, candidatul la președinție al partidului.[9] Mircea Geoană a candidat la președinție în 2009, dar a pierdut la limită în al doilea tur de scrutin în fața lui Traian Băsescu, care a fost reales pentru un al doilea și ultim mandat.

Uniunea Salvați România (USR)[modificare | modificare sursă]

Fostul candidat din 2019 Dan Barna a declarat în mai multe interviuri din aprilie 2021 că candidatura sa „nu este exclusă” și că candidatura sa este un „scenariu real".[10] Președintele partidului Dacian Cioloș (atunci copreședinte) a declarat într-un interviu, la 18 februarie 2021, că are în vedere să candideze și în 2024.[11] Pe 1 octombrie 2021, Cioloș a declarat că obiectivul său este să câștige alegerile prezidențiale din 2024, susținând că este dispus să candideze și el.[12]

Partidul Mișcarea Populară (PMP)[modificare | modificare sursă]

Cristian Diaconescu, noul președinte ales al partidului, a fost desemnat să candideze la alegerile din 2024.[13]

Candidați oficial[modificare | modificare sursă]

Această persoană a fost desemnată oficial candidat de un partid.

Și-au exprimat interesul de a candida[modificare | modificare sursă]

Acești indivizi nu și-au declarat intenția clară de a candida, dar iau în considerare o candidatură

Potențiali candidați[modificare | modificare sursă]

Acești indivizi au fost supuși speculațiilor publice și/sau declarațiilor vagi făcute de ei înșiși, dar încă nu au refuzat sau confirmat public interesul lor de a candida la funcția de președinte.

A refuzat să fie candidat[modificare | modificare sursă]

Această persoană a făcut obiectul unor speculații, dar a negat public sau a renunțat la interesul de a candida la funcția de președinte.


Vezi §i[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Politico: Klaus Iohannis, pe lista scurtă pentru a prelua șefia NATO de la Jens Stoltenberg”. Ziare.com. Accesat în . 
  2. ^ „Vă prezentăm cifrele ultimului sondaj pentru Palatul Cotroceni”. Gazeta Civică | Cotidian Național de opinie și atitudine civică!. Accesat în . 
  3. ^ INSOMAR. „Opțiuni politice de mai | INSOMAR.ORG”. Accesat în . 
  4. ^ „Ludovic Orban nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024: Sunt cel mai bun cunoscător al PNL și, în general, al țării”. www.digi24.ro. 
  5. ^ „Florin Cîțu spune că nu se gândește "în acest moment" la o candidatură la prezidențiale”. www.digi24.ro. 
  6. ^ „Congresul PNL și operațiunea "Iohannis – premier din 2024". adevarul.ro. . 
  7. ^ a b „Marcel Ciolacu e convins ca PSD va castiga prezidentialele din 2024”. Ziare.com. 
  8. ^ „Alexandru Rafila, întrebat dacă va fi candidatul PSD la prezidențialele din 2024: În viață, nu poți să spui "niciodată", dar cu siguranță nu este obiectivul meu”. G4Media.ro. . 
  9. ^ „Prim-vicepresedintele PSD: "Tinta noastra este sa castigam toate alegerile din 2024, inclusiv pe cele prezidentiale". Ziare.com. 
  10. ^ „Barna, întrebat despre o nouă candidatură la prezidențiale: Nu exclud / Ce pot să spun acum cu fermitate este că îmi doresc să am o prezență cât mai consistentă în politica din România și în următorii ani”. G4Media.ro. . 
  11. ^ „INTERVIU VIDEO Miză majoră pentru Dacian Cioloș: Marile reforme de care depinde candidatura lui la prezidentiale”. G4Media.ro. . 
  12. ^ Bogdan Păcurar (). „Dacian Cioloș: Pentru mine obiectivul în 2024 este să câștigăm alegerile prezidențiale. Evident că sunt dispus să candidez”. Accesat în . 
  13. ^ a b „Cristian Diaconescu, ales președinte al PMP și desemnat candidat al partidului la prezidențialele din 2024”. Digi24. . 
  14. ^ Redacția G4Media (). „Barna, întrebat despre o nouă candidatură la prezidențiale: Nu exclud / Ce pot să spun acum cu fermitate este că îmi doresc să am o prezență cât mai consistentă în politica din România și în următorii ani”. G4Media. Accesat în . 
  15. ^ Cristian Pantazi, Dan Tăpălagă (). „INTERVIU VIDEO Miză majoră pentru Dacian Cioloș: Marile reforme de care depinde candidatura lui la prezidentiale”. Accesat în . 
  16. ^ Georgiana Marina (). „Ludovic Orban nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024: Sunt cel mai bun cunoscător al PNL și, în general, al țării”. Accesat în . 
  17. ^ Luana Păvălucă (). „Victor Ponta anunță că va candida la Președinție în 2024”. Digi24. Accesat în . 
  18. ^ „Șoc în lumea politică! Și-a anunțat candidatura la alegerile din 2024”. IMPACT. . Accesat în . 
  19. ^ „O nouă facțiune parlamentară ruptă din AUR după excluderea Dianei Șoșoacă? Ninel Peia și-a impus cinci senatori și deputați pe listele partidului AUR, Claudiu Târziu explică mizele protocolului dintre cele două partide”. G4Media.ro. . 
  20. ^ Filip Stan (). „Diana Șoșoacă își ascunde bine secretele. CV-ul nu îi poate fi găsit nicăieri, dar a fost consiliera unuia dintre cei mai influenți miniștri din guvernul Năstase”. Accesat în . 
  21. ^ Mirela Ionela Achim (). „Diana Șoșoacă, noul președinte al României? Vestea ce a cutremurat țara, la început de an!”. B1TV.ro. Accesat în . 
  22. ^ Alina Toma (). „Diana Sosoaca, despre o candidatura a sa la alegerile prezidentiale din 2024: "Nu m-am gandit eu, dar s-a gandit o parte a poporului roman". Ziare.com. Accesat în . 
  23. ^ „Sosoaca anunta ca va candida la Presedintia Romaniei: "Nu va exista turul doi. Astept scuze de la statul italian". Aktual24. . Accesat în . 
  24. ^ Remus Florescu (). „Sociologul Barbu Mateescu: Emil Boc, candidatul PNL la președinție în 2024. Dragnea va candida din partea partidului PÂINE”. Adevărul. Accesat în . 
  25. ^ Redacția Monitorul de Cluj (). „Lăzăroiu, despre alegerile prezidențiale 2024: "Sunt șanse mari să fie Emil Boc președinte". Monitorul de Cluj. Accesat în . 
  26. ^ „Prezidențialele din 2024. Rareș Bogdan: "Inclusiv Kovesi poate fi luată în calcul". Lista de posibili prezidențiabili ai PSD”. . 
  27. ^ „Prezidențialele din 2024. Rareș Bogdan: "Inclusiv Kovesi poate fi luată în calcul". Lista de posibili prezidențiabili ai PSD”. . 
  28. ^ N.O. (). „Emanuel Ungureanu: Cătălin Drulă ar putea fi în 2024 propunerea USR PLUS pentru candidatura la președinția României”. HotNews.ro. 
  29. ^ Tudor Curtifan (). „Maia Sandu e pe val. Scenariu privind candidatura la președinția României în 2024. Expert: Criza de leadership poate fi soluționată doar din interior”. DCNews.ro. Accesat în . 
  30. ^ Răzvan Chiruță (). „Maia Sandu, președinte al României. Ce șanse are repetarea scenariului "Cuza" și al unirii”. Newsweek.ro. Accesat în . 
  31. ^ Bogdan Antonescu (). „Cozmin Gușă o vede pe Maia Sandu președintele României în 2024. În analiză apare și Laura Codruța Kovesi”. Stiripesurse.ro. Accesat în . 
  32. ^ Constantin Dumitru (). „Este Maia Sandu pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza? Adică poate deveni în 2024 și președintele României?”. Top Business News. Accesat în . 
  33. ^ „Ce șanse are Gabriela Firea să fie candidatul PSD la alegerile prezidențiale. Sociolog: "Fostul primar simte că are de luat o revanșă". Ziare.com. Accesat în . 
  34. ^ „Sociologul Barbu Mateescu: Emil Boc, candidatul PNL la președinție în 2024. Dragnea va candida din partea partidului PÂINE” (în engleză). adevarul.ro. 1626527418. Accesat în 2021-12-11.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  35. ^ Alecs, de; Ion, ru. „El ar putea fi noul președinte al României! S-a aflat cine ar putea să îi ia locul lui Klaus Iohannis” (în Romanian). www.capital.ro. Accesat în .