Partidul Mișcarea Populară
| Partidul Mișcarea Populară | |
|---|---|
| |
| Președinte | Eugen Tomac |
| Secretar general | Ionuț Simionca |
| Purtător de cuvânt | Mihail Neamțu |
| Președinte de onoare | Traian Băsescu |
| Înființat | 29 ianuarie 2014[1] |
| Sediu | Strada Nicolae Iorga, Nr.11, Sector 1, București |
| Număr de membri | 75.000–100.000 |
| Ideologie oficială | Conservatorism social Liberalism economic[2] Creștin democrație |
| Poziție politică | Centru-dreapta |
| Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată |
| Afiliere europeană | Partidul Popular European |
| Grup europarlamentar | Grupul Partidului Popular European |
| Culori oficiale | Verde și albastru |
| Senat | 0 / 136
|
| Camera Deputaților | 0 / 329
|
| Parlamentul European | 2 / 32
|
| Consilieri Județeni | 67 / 1340
|
| Primari | 50 / 3176
|
| Consilieri Locali | 2137 / 39900
|
| Prezență online | pmponline.ro |
Modifică date / text  |
|
Partidul Mișcarea Populară este un partid politic extraparlamentar din România, lansat de Fundația Mișcarea Populară, creat la inițiativa fostului președinte al statului, Traian Băsescu, după ce susținătorii săi au părăsit PDL. A avut grup parlamentar în Parlament în legislatura 2016–2020 a Camerei Deputaților și Senatului.
Istoric[modificare | modificare sursă]
La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, în situația în care președintele o susținea pe Elena Udrea.
Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului. [3]
După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului. [5]
Pe 3 februarie 2014, mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]
În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.[8] O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.
Pe data de 8 iunie 2014, a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.[9] Cu toate acestea, pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte a partidului, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou congres, în urma căruia Tomac a fost ales președinte al partidului.
La 27 martie 2016, a avut loc un nou congres al PMP, culminând cu alegerea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Partidului Mișcarea Populară. Președinte executiv ales a fost Eugen Tomac, iar prim-vicepreședinți Cristian Diaconescu și Siegfried Mureșan. Ulterior, PMP și-a deschide câte o filială pentru Diaspora în aproape statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada și alte câteva state.
În perioada iulie 2016–2018, Mișcarea Populară a încercat o fuziune cu Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), dar fără succes.[10][11]
La alegerile parlamentare din 2016, PMP a obținut un scor de 5%, reușind intrarea în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori, ca partid de opoziție.
Coaliții[modificare | modificare sursă]
În urma alegerilor locale din 2016, PMP a încheiat protocoale de colaborare cu PSD în județele Constanța, Maramureș, Prahova și Timiș.[12][13][14][15]
Alegeri[modificare | modificare sursă]
Alegeri prezidențiale[modificare | modificare sursă]
| An | Candidat | Primul tur | Al doilea tur | Rezultat | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Voturi | % | Voturi | % | |||
| 2014 | Elena Udrea | 493.376 | 5.20 / 100
|
— | — | Locul 4 |
| 2019 | Theodor Paleologu | 527.098 | 5.72 / 100
|
— | — | Locul 5 |
Alegeri parlamentare[modificare | modificare sursă]
| An | Voturi | % | Camera Deputaților | Senat | Poziție | Guvern |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2016 | 398.791 | 5,50 | 18 / 329
|
8 / 136
|
6 | Opoziție |
| 2020 | 284.502 | 4,82 | 0 / 329
|
0 / 136
|
6 | Extraparlamentar |
Alegeri europarlamentare[modificare | modificare sursă]
| An | Voturi | % | Mandate | Poziție |
|---|---|---|---|---|
| 2014 | 345.973 | 6,2 | 2 / 32
|
6 |
| 2019 | 522.104 | 5,7 | 2 / 32
|
5 |
Conducere[modificare | modificare sursă]
Președinți[modificare | modificare sursă]
- Eugen Tomac: 2013–2014;
- Elena Udrea: 2014–2015;
- Eugen Tomac: 2015–2016;
- Traian Băsescu: 2016–2018;
- Eugen Tomac: 2018–2020;
- Emil-Marius Pașcan: 2020–2021 (interimar);
- Cristian Diaconescu: 2021–2022;
- Eugen Tomac: 2022–prezent.
Președinte onorific[modificare | modificare sursă]
- Traian Băsescu: 2018–prezent.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „PMP, înscris în Registrul partidelor. Tomac: 29 ianuarie 2014 rămâne în istorie data de naștere a PMP”. realitatea.net. .
- ^ Program PMP
- ^ „Fundația "Mișcarea Populară" face partid: Membrii-fondatori au decis începerea formalităților legale pentru înființarea unui partid de centru-dreapta”. Mediafax. .
- ^ „Partidul Miscarea Populara se lanseaza marti. Elena Udrea: Eugen Tomac va fi presedinte interimar”. hotnews.ro. .
- ^ Partidul Mișcarea Populară s-a lansat. Eugen Tomac: Vom fi vocea de dreapta a românilor, 23 iulie 2013, Laura Ciobanu, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 23 iulie 2013
- ^ Carmen Vintilă (), „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Theodor Paleologu a ales și el PMP”, Evenimentul zilei, accesat în
- ^ RL Online (), „Theodor Paleologu a demisionat din PDL pentru a se alătura PMP”, România liberă, accesat în
- ^ HotNews.ro
- ^ Mediafax (), „Congresul PMP: Elena Udrea, aleasă președinte”, România liberă, accesat în
- ^ Băsescu anunță fuziunea PMP cu UNPR!
- ^ Băsescu vrea să denunțe fuziunea PMP cu UNPR
- ^ PMP confirmă alianța cu PSD pentru crearea majorității în CJ Constanța, hotnews.ro, 10 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ PSD și PMP Maramureș au semnat un protocol de colaborare politică și administrativă, adevarul.ro, 13 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ PSD și PMP au semnat un protocol de colaborare la Prahova, observatorulph.ro, 23 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ Majoritate PSD, PMP și ALDE. Cine vor fi vicepreședinții, pressalert.ro, 22 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
