Partidul Mișcarea Populară
| Partidul Mișcarea Populară | |
|---|---|
| Președinte | Eugen Tomac |
| Secretar general | Dorel-Constantin Onaca |
| Înființat | 29 ianuarie 2014[1] |
| Sediu | Strada Nicolae Iorga, Nr.11, Sector 1, București |
| Număr de membri | 75.000 - 100.000 |
| Ideologie oficială | Populară[2] Liberalism |
| Poziție politică | Centru-dreapta |
| Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată |
| Afiliere europeană | Partidul Popular European |
| Grup europarlamentar | Grupul Partidului Popular European |
| Culori oficiale | Verde și albastru |
| Senat | 8 / 136
|
| Camera Deputaților | 18 / 329
|
| Parlamentul European | 3 / 32
|
| Consilieri Județeni | 55 / 1434
|
| Primari | 44 / 3186
|
| Consilieri Locali | 2518 / 40067
|
| Prezență online | www.pmponline.ro |
Modifică text  |
|
Partidul Mișcarea Populară este un partid politic parlamentar din România, lansat de Fundația Mișcarea Populară, creat la inițiativa fostului președinte al statului, Traian Băsescu, după ce susținătorii săi au părăsit PDL.
Cuprins
Istoric[modificare | modificare sursă]
La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat-Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, preferata lui fiind Elena Udrea.
Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului. [3]
După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului. [5]
Pe 3 februarie 2014 mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]
În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.[8] O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.
Pe data de 8 iunie 2014 a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.[9]
Pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte PMP, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou Congres PMP, la această întâlnire Tomac fiind ales președinte al partidului.
La 27 martie 2016, a avut loc un nou congres al partidului, culminând cu alegerea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Partidului Mișcarea Populară. Președinte executiv este ales Eugen Tomac iar prim-vicepreședinți sunt Cristian Diaconescu și Siegfried Mureșan. PMP își deschide o organizație Diaspora cu filiale în aproape statele Uniunii Europene, SUA, Canada și alte state.
La data de 20 iulie 2016 PMP a fuzionat cu Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR). După fuziune, partidul se numește în continuare PMP și folosește însemnele sale, dar funcțiile de conducere la nivel central și în filiale au fost împărțite 50-50.[10]
La alegerile parlamentare din 2016, PMP a obținut un scor de 5%, reușind intrarea în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori, ca partid de opoziție.
Coaliții[modificare | modificare sursă]
În urma alegerilor locale din 2016 PMP a încheiat protocoale de colaborare cu PSD în județele Constanța, Maramureș, Prahova și Timiș.[11][12][13][14]
Președinții PMP[modificare | modificare sursă]
- Eugen Tomac 2013–2014
- Elena Udrea 2014–2015
- Eugen Tomac 2015
- Traian Băsescu 2015-2018
- Eugen Tomac 2018-prezent
Presedintii onorifici PMP[modificare | modificare sursă]
- Traian Basescu 2018-prezent
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „PMP, înscris în Registrul partidelor. Tomac: 29 ianuarie 2014 rămâne în istorie data de naștere a PMP”. realitatea.net. .
- ^ [1]
- ^ „Fundația "Mișcarea Populară" face partid: Membrii-fondatori au decis începerea formalităților legale pentru înființarea unui partid de centru-dreapta”. Mediafax. .
- ^ „Partidul Miscarea Populara se lanseaza marti. Elena Udrea: Eugen Tomac va fi presedinte interimar”. hotnews.ro. .
- ^ Partidul Mișcarea Populară s-a lansat. Eugen Tomac: Vom fi vocea de dreapta a românilor, 23 iulie 2013, Laura Ciobanu, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 23 iulie 2013
- ^ Carmen Vintilă (), „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Theodor Paleologu a ales și el PMP”, Evenimentul zilei, accesat în
- ^ RL Online (), „Theodor Paleologu a demisionat din PDL pentru a se alătura PMP”, România liberă, accesat în
- ^ HotNews.ro
- ^ Mediafax (), „Congresul PMP: Elena Udrea, aleasă președinte”, România liberă, accesat în
- ^ „PMP și UNPR fuzionează după negocieri care au durat două săptămâni”. Digi24. Accesat în .
- ^ PMP confirmă alianța cu PSD pentru crearea majorității în CJ Constanța, hotnews.ro, 10 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ PSD și PMP Maramureș au semnat un protocol de colaborare politică și administrativă, adevarul.ro, 13 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ PSD și PMP au semnat un protocol de colaborare la Prahova, observatorulph.ro, 23 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ Majoritate PSD, PMP și ALDE. Cine vor fi vicepreședinții, pressalert.ro, 22 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
