Parteneriatul Estic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Statele Parteneriatului Estic, marcate în oranj

Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus.[1] Acest proiect a fost inițiat de Polonia și Suedia în 2008. Primul summit a avut loc la data de 7 mai 2009 la Praga.

În decembrie 2010 Banca Europeană de Investiții a creat Fondul Fiduciar de Asistență Tehnică pentru Țările Parteneriatului Tehnic (EPTATF).[2] Acesta include Programul de Stagii al Parteneriatului Estic care admite aplicanți din statele membre. (Armenia, Azerbaijan, Georgia, R. Moldova, Ucraina).[3]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Parteneriatul Estic complementează Dimensiunea Nordică și Uniunea pentru Mediterană prin conferirea unui for instituționalizat pentru a discuta acorduri privind regimul vizelor, acorduri de liber schimb, și acorduri de parteneriat strategic cu vecinii estici ai Uniunii Europene, evitând în același timp subiectul sensibil al aderării. Spațiul geografic acoperit cuprinde: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.[4] Spre deosebire de Uniunea pentru Mediterană, Parteneriatul Estic nu are propriul său secretariat, ci este controlat direct de Comisia Europeană.

Parteneriatul a fost discutat în Consiliul European la data de 20 iunie 2008.[5] Cehia a susținut această propunere, în timp ce România și Bulgaria s-au temut că Forul Mării Negre pentru Parteneriat și Dialog și Organizația Cooperării Economice a Mării Negre ar putea fi subestimate.

Germania, Franța și celelalte state occidentale nu au fost prea fericite cu ideea că Parteneriatul Estic ar putea fi văzut ca o piatră de temelie pentru calitatea de membru (în special pentru Ucraina), în timp ce celelalte state estice au primit această idee.[6] Parteneriatul Estic a fost oficial lansat când Cehia a invitat cele șase state membre ale inițiativei. Rusia a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să spagă zona de influență rusă, pe care Ue a negat-o, spunând că ei doar "răspundeau cererilor țărilor".[necesită citare]

În 2013, a întrebat cele șase state la Summitul de la Vilnius dacă vor să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia a avertizat Ucraina că dacă semnează acordul, nu va mai avea acces la piața rusă, fapt care ar aduce daune de peste 10 miliarde de dolari. În urma acest presiuni, țările care au semnat acordul au fost doar Georgia și Republica Moldova.[necesită citare]

Membrii[modificare | modificare sursă]

Parteneriatul Estic conține foste state ale Uniunii Sovietice: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană. Au fost discuții privind faptul de a include sau nu Belarusul, deaorece Uniunea Europeană consideră regimul a fi dictatură. Belarusul a fost invitat să participe în cele din urmă, chiar dacă Rusia îl influența foarte mult.

Pe 30 septembrie 2011, Belarusul „a ieșit” temporar din parteneriat acauzând încălcarea principiilor fondatoare.[7] După trei zile, Ministrul de Externe, Sergei Martynov, a anunțat revenirea la parteneriat.[8]

Proiecte[modificare | modificare sursă]

Fondul European pentru Investiții Strategice(EFSI)[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]