Comuna Padeș, Gorj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Padeș
—  Comună  —
Monumentul Revoluției de la 1821, Padeș, Gorj
Monumentul Revoluției de la 1821, Padeș, Gorj

Țară  România
Regiune de dezvoltare Sud-Vest
Județ Stema jud Gorj.jpg Gorj

SIRUTA 81095

Reședință Călugăreni
Localități componente

Guvernare
 - Primar Mihăiță Gabriel Troacă (PDL,02012)

Suprafață
 - Total 389,81  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4.800 locuitori
 - Densitate 13 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 5.160 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Padeș este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, așezată la poalele Munților Mehedinți, având reședința în satul Călugăreni. Casele sătenilor se întind pe ambele maluri ale râului Motru iar acolo unde morfologia terenului a permis, casele au fost construite pe terase sau pe pantele dealurilor. La recensământul din 2002, avea o populație de 5.160 de locuitori.[3]

De aici, în anul 1821, Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”, care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamația de la Padeș. Prin această declarație, poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din țară, pentru statornicia unui nou regim politic în țară.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere geografic comuna se desfășoară de-a lungul văii săpate de râul Motru în timp, fiind străbătută de paralela de 45⁰ latitudine nordică și este poziționată în partea de nord-vest a județului Gorj, având granițe cu:

Relieful[modificare | modificare sursă]

A luat naștere în urma proceselor tectonice care au dus la transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului.

Formele de relief[modificare | modificare sursă]

  • văi: Valea Motrului, Valea Motru Sec, Valea Târnicioara, Valea Seacă, Valea Gorganului, Valea Pietrei, Valea Dobrota, Valea Capra, Ogașul Fântânii;
  • dealuri: Dridu (405 m), Măgura (496 m), Păroasa (640 m), Ruget (656 m), Cornetul Satului (374-682 m);
  • munți: Vârful Gorganu (1040 m), Vârful Piatra Mică (1125 m), Vârful Piatra Cloșani (1421 m).

Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din Sohodoalele Mici (Peștera lui Arion Arjocu).

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

Atât comuna cât și arealul aferent acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în perioadele excedentare.

Clima[modificare | modificare sursă]

Așezarea comunei într-o zona de vale, împrejmuită de înălțimi al căror ecart variază intre 496 m (Vârful Măgura) și 1421 m (Vârful Piatra Cloșani) a dus la imprimarea unui climat de adăpost al zonei. O altă caracteristică o reprezintă influețtele maselor de aer sudice și sud-vestice, influențe ce se resimt în flora și fauna zonei. Cu alte cuvinte, climatul zonei este unul temperat continental cu influențe submediteraneene, caracterizat prin temperaturi medii anuale intre 6-10⁰ C și precipitații cuprinse intre 500-700 mm/an (mai mari în zonele înalte).

Flora[modificare | modificare sursă]

În comună, flora este constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor.

Fauna[modificare | modificare sursă]

În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de păstrav, mrean, clean.

Turism[modificare | modificare sursă]

Satele se desfășoară de-a lungul cursului râului Motru, iar Cerna-Sat pe cheile râului Cerna la o distanță destul de mare de centrul comunei. Așezarea este submontană, beneficiind de o climă temperat-mediteraneană și de un potențial turistic deosebit, însă foarte puțin exploatat.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]


Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Padeș

     Români (98.1%)

     Necunoscută (1.7%)

     Altă etnie (0.18%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Padeș

     Ortodocși (95.72%)

     Baptiști (1.43%)

     Necunoscută (1.75%)

     Altă religie (1.08%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Padeș se ridică la 4.800 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.160 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,1%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%), cu o minoritate de baptiști (1,44%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan Ghinea „Enciclopedia geografică a României”, vol 1, București, 1996, Editura Enciclopedică

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Padeș, Constantin Morega, Niță Argintaru, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2005
  • Monografia comunei Padeș - istoria unei așezări, Claudia Bordînc, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]