Ecaterina Teodoroiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
Ecaterina Teodoroiu (n. 14 ianuarie 1894, satul Vădeni, azi Târgu Jiu - d. 22 august 1917) supranumită şi „Eroina de la Jiu”, a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărăşeşti din timpul Primului Război Mondial.
Primul imbold a apărut încă din momentul în care a venit la Bucureşti şi s-a înscris la Şcoala de Fete, apoi s-a înrolat drept cercetaş. Imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina participă pe front ca soră medicală. După moartea fratelui ei, Nicolae, căzut pe front, Ecaterina decide că trebuie să slujească ţara în locul lui.
În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Trupele Armatei I Române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii.
Satisfacţiile şi durerile se succed în contextul situaţiilor dramatice de pe front, agravate în iarna anului 1917 de epidemia de tifos exantematic. Ecaterina este răsplatită pentru curaj cu diferite distincţii militare şi ridicată la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infirmerie. Era un bun conducător de luptă. Toata lumea o iubea şi o respecta.
La 22 august 1917 a avut loc bătălia de la Varniţa şi Muncelu. Acţiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare este oprită de Armata Română cu pierderi grele. În cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. A fost împuşcată în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băieţi, sunteţi cu mine!” A fost înmormântată pe câmpul de luptă, dar mai târziu trupul ei a fost mutat în Mausoleul de la Mărăşeşti.
[modifică] Legături externe
 |
Acest articol biografic despre un român este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
