Comuna Band, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Band
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Oroiu
Biserica de lemn din satul Oroiu
Stema Band
Stemă
Band se află în România
{{{alt}}}
Band
Localizarea pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°34′45″N 24°22′26″E / 46.57917°N 24.37389°E / 46.57917; 24.3738946°34′45″N 24°22′26″E / 46.57917°N 24.37389°E / 46.57917; 24.37389

Țară  România
Județ Mures county coat of arms.svg Mureș
Comuna Band

SIRUTA 115389
Atestare 1332

Reședință Band
Sate componente 11 sate: Band, Drăculea Bandului, Fânațe, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Mare, Valea Rece

Guvernare
 - Primar Mircea Rusu (PNL,02008)

Suprafață
 - Total 99,51  km²

Populație (2011)[1][2]
 - 2011 6.446 locuitori
 - 2002 6.104 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 547065
Prefix telefonic +40 X65 [3]

Site: Pagina Primăriei www.comunaband.ro

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Band (în maghiară: Miezőbánd, în germană: Bandorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România. Are în componență 11 sate: Band (reședință), Drăculea Bandului, Fânațe, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Mare și Valea Rece.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitate situată pe cursul mijlociu al râului Lechința sau Comolod, pe drumul județean Târgu Mureș - Șăulia - Cluj-Napoca. Accesul se face pe drumul județean DJ 152A.

Orașele cele mai apropiate sunt Târgu Mureș la 18 km, Iernut la 24 Km, Sărmașu la 24 km. Gara se găsește la distanța de 18 km.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Band este atestat documentar în anul 1332 și pe teritoriul său se află documente dar și obiective unice nu numai în România ci și în Europa. Datorită potențialului natural și uman, localitatea Band a organizat două târguri anuale și, din 1859, târguri săptămânale. Astfel, putem spune că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei.

De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda

„Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei și comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de față dăm de știre și facem cunoscut tuturor cărora se cuvine, că înfățișîndu-se însuși înaintea noastră, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de altă parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a făcut cunoscut și ne-a spus prin viu grai că magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despăgubit pe deplin pentru pustiirea moșiilor sale Chimitelnic și Budiul aflatoare în comitatul Turda și Aruncuta /Arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cînd trăia încă sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatăl său. Drept aceea el îl declarase și l-a declarat în fața noastră pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice răspundere cu privire la pustiirea moșiilor de mai sus. Dat în Turda,la octavele sărbătorii fericitului Martin mărturisitorul, în anul Domnului o mie trei sute patruzeci și șase.[4]
—1346, noiembrie 18, Turda

Stema[modificare | modificare sursă]

Descrierea stemei Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie;În partea stângă a benzii, în câmp albastru, se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Banda sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zonă; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile și monumentele localității; Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Band se ridică la 6.446 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.104 locuitori.[1] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (37,11%), maghiari (33,52%) și romi (25,67%). Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (39,42%), reformați (36,72%), penticostali (16,21%) și romano-catolici (1,92%). Pentru 4,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Band

     Români (37.1%)

     Maghiari (33.52%)

     Romi (25.67%)

     Necunoscută (3.69%)

     Altă etnie (0.0%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Band

     Ortodocși (39.41%)

     Romano-catolici (1.92%)

     Reformați (36.72%)

     Penticostali (16.21%)

     Necunoscută (4.43%)

     Altă religie (1.28%)

Recensământul[6] [7] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Alte etnii Rromi Ucrainieni Slovaci
1880 5546 3193 1950 - 20 403 383 - - -
1890 7240 3320 3548 7 - 365 - - - -
1900 7661 3448 3938 11 - 264 - - - -
1910 8123 3889 3628 24 - 582 - - - -
1920 8019 4203 3362 1 453 125 - - - -
1930 8948 4386 3931 7 624 84 534 - - 1
1941 9730 4497 4997 7 229 - - - - 1
1956 9953 4637 4642 - 4 674 - 669 - -
1966 9755 4471 5056 7 2 221 - 217 1 1
1977 8450 3832 4348 1 2 269 - 264 1 -
1992 7587 3034 3751 1 - 801 - - - -

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ

Recensământul[6] [8] Structura religioasă
Anul Populația Ortodoxa Greco-catolici Romano-catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Mozaici Alte religii Baptiști Penticostali Adventiști
1850 5546 528 2696 166 2135 0 1 20
1857 5828 974 2272 145 2396 1 1 39
1869 6451 1027 2389 170 2771 8 13 66 7
1880 5976 940 2170 175 2582 0 21 86 2
1890 7240 956 2462 181 3505 4 13 119
1900 7661 948 2668 194 3704 4 25 118
1910 8123 971 3072 154 3773 1 17 135
1930 8948 1056 3357 190 4179 15 26 94 31 14


1992 7587 3090 136 139 4106 0 4 0 112 1 81 19

Din analiza tabelului de mai sus se observă, de-a lungul timpului, o mare diversitate religioasă a locuitorilor acestei așezări .

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Localitatea Band adună în jurul ei o mulțime de legende care ar putea fi exploatate turistic.

Situată în zona de câm­pie a județului Mures, comuna Band are un potențial turistic neexploatat până acum nici de autorități, nici de localnici. Turismul ar putea duce la dezvoltarea celor 12 sate ce compun comuna. Asta deoarece aici, între dealurile comunei Band, s-ar fi întâmplat cele mai ciudate lucruri de care a auzit vreodată Mureșul, obiective turistice care ar putea atrage ca un magnet turiștii din întreaga Europă, dar și pe cei ce cred în venirea extratereștrilor. Iar numele satelor sunt demonstrația de care era nevoie pentru a arăta că încă din vechime oamenii au înteles că ceva ciudat se petrece aici. Astfel, există acolo Bandul, Drăculea Bandului, Fânațele Mădărașului, Sanesag, Madaras, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Oroiului și Valea Rece, nume care induc o stare de neliniște și înfrigurare.

Cel mai important punct turistic și care, dacă ar exista în altă țară europeană, ar fi exploatat la maximum, este lacul Istan Tau sau „Lacul lui Dumnezeu” ori „Tăul fără fund”, singurul lac din Europa despre care oamenii spun că ar fi de origine meteoritică. Lacul se întinde pe o suprafață de patru hectare și are propria poveste. „Noi lasam în continuare așa cum știe lumea, dar unele documente mai vechi contrazic această ipoteza. Astfel, o poveste spune că în 1853, când primarul Nechifor din Fânate pescuia pe lac, s-a pornit din senin o ploaie de meteoriți care au căzut în lac. O parte din aceștia au și fost recuperați”, spune viceprimarul Bartha Domokos, care susține astfel existența lacului înaintea ploii de meteoriți. Asta cu atât mai mult cu cât, spune viceprimarul, există o scriere a lui Orban Balazs care descrie cum s-au petrecut lucrurile pe vremea ploii de meteoriți, când primarul și alți localnici „au crezut că a sosit Ziua Judecății de Apoi văzând marii bulgări de foc pogorându-se peste pământ”. Viceprimarul recunoaște că, într-adevar, lacul este o atracție turistică, dar adaugă că autoritațile locale nu pot face nimic pentru dezvoltarea zonei turistice a lacului deoarece acesta se află în proprietatea unui om de afaceri, care a început deja amenajarea lui cu căsuțe, o căbănuță și organizează periodic evenimente cu tentă cultural-artistică. O adevarată atracție pentru iubitorii de frumos sunt sculpturile efectuate chiar în acest an de mai mulți artiști plastici care au dat chip unor trunchiuri masive de stejar aduse aici din inițiativa sculptorului Ioan Astalus.

Despre lac și ploaia de meteoriți ar mai trebui știut că nu sunt doar povești și că un fragment de meteorit de 17 livre și 26,5 uncii, care a fost denumit „de Madaras”, se păstrează și astăzi la Muzeul din Viena drept unul din meteoriții cei mai cunoscuți din lume, iar un fragment mai mic de meteorit din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritică a lacului. „La trecerea prin scoarta terestră (meteoritul – n.r.) a fracționat pânzele de apă freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seacă nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o faună specifice, la îndemâna celor ce vor să cerceteze speciile unicat de plante, dar și animalele care trăiesc în acest areal”.

  • Monument în memoria lui Iosif Hodoș, om politic și revoluționar la 1848 (sculpură de I. Togănel).

Familii nobiliare[modificare | modificare sursă]

Sentinţa voievodului Transilvaniei Stefan Lackfi cu privire la nobilul Mihai Medjes de Band
  • Nobilul Mihai Medjes de Band, despre care se știe că pe 18 noiembrie 1346, la Turda -în prezența voievodului Transilvaniei, Ștefan Lackfi {1344-1350} - a fost parte în proces în calitate de reclamant cu Magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin (pârât) pentru pustiirea moșiilor sale din Chimitelnic si Budiul , ambele in comitatul Turda, respectiv din Aruncuta, comitatul Cojocna . Sentinta voievodalǎ , datǎ la Turda , confirmǎ ca pǎrțile au ajuns la o ințelegere inainte de finalizarea procesului si ca prejudiciul adus familiei nobiliare a fost recuperat.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Importante[modificare | modificare sursă]
  • Mircea Rusu - "IARBA VERDE DE ACASA" Se face cunoscut publicului din întreaga țară ca solist de muzică folk, la Cenaclul “Flacăra” și Serbările “Scânteii Tineretului”. Apare în concerte alături de cele mai importante grupuri ale timpului: Rosu și Negru, Sfinx, Iris, Holograf, iar după Revoluție, între 1990-1995, cunoaște cinci ani de glorie alături de trupa Compact, ca solist vocal, compozitor și textier. În 1995, se decide să revina la cariera solo, trecând totodată de la tiparul folk la nuanțele cântecului politic. Din cele 25 de piese noi, “Omu’ bun și pomu’ copt” sparge toate topurile, în mai puțin de o lună devenind cea mai difuzată și mai solicitată piesă.
  • Ramona Fabian - O tânără interpretă a cântecului popular din Ardeal, s-a născut și a copilărit în Târgu Mureș, având originile în Câmpia Transilvana, în Band. Bătânt la porțile cântecului popular, s-a perindat prin festivaluri și concursuri, încheind această etapă a carierei artistice în 2009 prin câștigarea Marelui Premiu a Festivalului –concurs de interpretare ,,De Ispas la Năsăud,,, ediția a XV-a. Absolventă a Facultății de Drept, Ramona Fabian și-a împărțit energia și aptitudinile între profesia de consilier juridic și plăcerea de a cânta. Întrebată, Ramona spunea că nu știe dacă cele două drumuri diferite sunt de nedespărțit, însă ele nu se exclud reciproc și recunoaște: asemenea unui prieten loial, cântecul o urmărește peste tot. Cunoscută publicului cu cântecul ,,Sacfiuț din poarta noastră,, sau ,,lacătul ruginit,, așa cum numesc ascultătorii ei fideli cântecul cu care artista s-a așezat plăcut în inimile lor, Ramona Fabian spune că Dumnezeu i-a dat darul cântatului și că nu are voie să-și permită a-l păstra numai pentru ea.
  • Gheorghe Palcu - S-a născut pe 29 noiembrie 1942, în localitatea Band din județul Mureș. Este absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, Secția Pedagogie-dirijat. A desfășurat o activitate intensă în cadrul Radiodifuziunii și Televiziunii Române ca redactor și realizator de emisiuni în perioada 1970 – 2006. Astfel, poate că vă amintiți de emisiuni precum Viața Satului, Hora Satului, Tele-discul muzicii populare sau Medalion de interpret. Încă din timpul facultății face culegeri de folclor prin Bucovina, Maramureș, Bihor, nordul Olteniei,Câmpia Transilvană, pe urmele lui Béla Bartók și Constantin Brăiloiu (1965–1973). Culegerile sale cuprind piese din repertoriul tradițional de cântece și jocuri și cel al sărbătorilor de peste an, inclusiv colinde. Deși își dorea să devină interpret de operă, având calități în acest sens a ales totuși folclorul, ocupându-se de acest subiect în cel mai serios mod.
  • Szekeres Gerö - "DE PE DEALURILE BANDULUI, PE ACOPERISUL LUMII" S-a născut în anul 1943, în Târgu-Mureș, o bună parte a copilăriei a petrecut-o la Band, localitate ale cărei imprejurimi le cunoaște foarte bine, "escaladând" vârfurile dealurilor. A urmat cursurile Liceului "Bolyai", după care a urmat Facultatea de Construcții de la Iași, unde avea să înceapă și o carieră universitară, ajungând șef de lucrări. A obținut doctoratul în științe tehnice, în anul 1999, cu o lucrare care valorifica cercetările științifice desfățurate timp de 15 ani , "Mecanica rocilor pământului și structuri subterane". S-a implicat serios în cercetarea și găsirea soluțiilor pentru stabilizarea Lacului "Ursu" de la Sovata. Ajungând pe acoperișul Europei, pe vârful Elbrus, 5.642 m, din Caucaz, pentru prima dată în anul 1981 și a doua oară în 2006, pe acoperișul Asiei, pe Everest, cota atinsă 7.600 m, expediție întreruptă din cauza unui eveniment tragic, pe acoperișul Africii, pe vârful Kilimandjaro, 5.681 m, în 1998, pe acoperișul Americii de Sud, vârful Aconcagua, 6.962 m, în 2003. S-a întors de doar trei saptamani din ultima expediție, de pe acoperișul Australiei, vârful Kosciuscko, în competiție fiind cuprins și Muntele Vinson, urmând doar să mai escaladeze vârful McKinley, 6.194 m, acoperișul Americii de Nord, situat în Alaska.
Istorice[modificare | modificare sursă]
  • Iosif Hodoș (1829-1880), istoric, om politic, avocat, publicist, membru fondator al Academiei Române.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ D.I.R., Seria C. Transilvania, veacul 14, vol. 4 (1341-1350), București, nr. 471, Editura Academiei R. P. R, 1955, pag.323
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  7. ^ Rezultatele recensământului din 2002. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2798&localitate_id=2816. 
  8. ^ Structura etno-demografică a României