Ioan Kemény

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ioan Kemény
(1607-1662)

Ioan Kemény (în maghiară János Kemény) (n. 1607 - d. 1662) a fost principele Transilvaniei între 22 decembrie 1660 și 23 ianuarie 1662.

Născut la Bichiș, Mureș în 1607 ca fiu al nobilului Boldizsár Kemény din vestita familie Kemény.

A ocupat funcții diplomatice în timpul domniei lui Gabriel Bethlen apoi funcții militare in timpul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea. În timpul unei expediții militare in Polonia, este facut prizonier de către tătari în 1657 sau 1659. Dus în Crimeea, este apoi răscumparat de rude în 1659.

În 1660 este ales principe al Transilvaniei, și confirmat în funcție de Dieta transilvană (1 ianuarie 1661) în locul lui Acațiu Barcsay. Neprimind confirmarea Înaltei Porți, îl ucide pe Acațiu Barcsay și pe cei frați ai săi, pregătindu-se de război.

La propunerea lui se hotărăște recunoașterea suzeranității habsburgice și ieșirea de sub suzeranitatea otomană.

Este nevoit să fugă din fața amenințării militare turcești, dar găsește sprijin la împăratul Leopold I, care îl ajută cu o armată de 36.000 soldați, sub comanda generalului Montecuccoli. Între timp, datorită intervenției pașei Ali de la Timișoara, Poarta îl confirmă ca principe pe Mihai Apafi I. Ioan Kemény reacționează rapid și încearcă sa îl prindă pe Mihai Apafi I, sub asediu, la Sighișoara. Turcii intervin în ajutorul lui Mihai Apafi I și doi principi se înfruntă în bătălia de la Seleușul Mare, la 22-23 ianuarie 1662. Ioan Kemény cade în luptă iar în urma acestei victorii, oponentul său Mihai Apafi I devine noul principe al Transilvaniei .

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Acațiu Barcsai
Principe al Transilvaniei
1660-1662

Succesor:
Mihai Apafi I