Zaharia Boiu

Date personale

Născut

1 martie 1834

Sighișoara, Imperiul Austriac

Decedat

6 noiembrie 1903 (69 de ani)

Sibiu, Austro-Ungaria

Copii

Olimpiu Boiu,Babtist Boiu,Romulus Boiu,Ioan Boiu,Anastasie Boiu

Cetățenie

Imperiul Austriac

Regatul Ungariei[*]

Ocupație

poet și publicist

Limbi vorbite

limba română
limba germană

Activitate

Educație

Seminarul teologic ortodox din Sibiu

Cunoscut pentru

Traducerea Memorandumului adresat împăratului Franz Josef al Austriei în 1892

Zaharia Boiu (n. 1 martie 1834, Sighișoara, Imperiul Austriac – d. 6 noiembrie 1903, Sibiu, Austro-Ungaria) a fost un poet și publicist român, membru corespondent al Academiei Române (1890).

A fost primul absolvent român al liceului german din Sighișoara. El este cel care traduce faimosul Memorandum adresat împăratului Franz Josef al Austriei în 1892, iar fiul lui Zaharia Boiu, Olimpiu, este cel care va duce traducerea germană a memorandumului, clandestin, la Viena.

Studiază la seminarul teologic ortodox din Sibiu, apoi, susținut de mitropolitul Andrei Șaguna, merge la Leipzig la studii. După întoarcerea în țară va lucra mai întâi ca profesor la Institutul diocezan, iar mai apoi ca redactor la publicațiile Telegraful român și la Transilvania. Tot la Sibiu participă activ la înființarea ASTREI.^[1]

Zaharia Boiu a fost cel care în 1861 a înființat prima școală română la Sighișoara, unde a predat împreună cu învățătorii Ioan Țiței și Nicoale Damian.

A fost înmormântat în cimitirul Bisericii din Groapă din Sibiu, mormântul său fiind înscris în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015 cu cod LMI SB-IV-m-B-12606.^[2]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Natan înțeleptul, de Gotthold Ephraim Lessing
Confesiuni, de Augustin

Versuri[modificare | modificare sursă]

Sunete și resunete, Sibiu, 1867

Manuale școlare[modificare | modificare sursă]

Abețedar, 1862, tipărit în 14 ediții înainte de a fi interzis de autorități
Carte de cetire pentru școlile poporale române
Manuducere (îndrumări metodice pentru învățători)

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Săptămânalul Mureșean Punctul | Articole | Arhivă | Boiu, Teculescu și Haltrich, trei oameni care au marcat destinele Sighișoarei”. Arhivat din original la 22 mai 2010. Accesat în 26 septembrie 2008.
^ Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
Macavei Elena. Zaharia Boiu și activitatea didactică. În: Revista Teologică, Sibiu, serie nouă, anul XV(87), nr. 2, aprilie-iunie, 2005, p. 120-138.

https://www.revistateologica.ro/wp-content/uploads/RT_XV_Nr_2.pdf

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Necula Constantin, Răsvan Ioan Remus, Ratz Horia-Nicolae. Zaharia Boiu : Trei conferințe de odinioară pentru lumea de azi și un text in honorem pentru Prof. Dr. Dumitru Acu. Sibiu, Editura Armanis, 2023, 79 p.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Casa în care s-a născut Zaharia Boiu (monument istoric)
Mormântul scriitorului Zaharia Boiu (Sibiu, Str. Justiției 5, în cimitirul bisericii ortodoxe Bunavestire)
Bustul lui Zaharia Boiu din Sighișoara (monument istoric)
Bustul lui Zaharia Boiu din Sighișoara (monument istoric)
Clădirea din Sibiu în care a locuit Zaharia Boiu, str. Mitropoliei 19 (monument istoric)
Clădirea din Sibiu în care a locuit Zaharia Boiu, str. Mitropoliei 19 (monument istoric)
Casa „Anastasie Boiu" din Sibiu, sf. sec. XIX, str. Boiu Zaharia 27 (monument istoric)

[1] „Săptămânalul Mureșean Punctul | Articole | Arhivă | Boiu, Teculescu și Haltrich, trei oameni care au marcat destinele Sighișoarei”. Arhivat din original la 22 mai 2010. Accesat în 26 septembrie 2008.

[LMI_SB-2] Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015

[1]

[2]