Sighișoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sighişoara)
Salt la: Navigare, căutare
Sighișoara
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Sighișoara
Stema Sighișoara
Stemă
Sighișoara se află în Romania
{{{alt}}}
Sighișoara
Localizarea orașului pe harta României
Sighișoara se află în Județul Mureș
{{{alt}}}
Sighișoara
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: Coordonate: 46°13′1″N 24°47′28″E / 46.21694, 24.7911146°13′1″N 24°47′28″E / 46.21694, 24.79111

Țară  România
Județ Mureș

Localități componente

Guvernare
 - Primar Ioan Dorin Dăneșan (PSD, ales 2008, reales 2012 din partea USL)

Altitudine 380 m.d.m.

Populație (2002)[1]
 - Total 32.304 locuitori

Localități înfrățite
 - Blois Franţa Franța
 - Citta di Castello Italia Italia
 - Dinkelsbühl Germania Germania
 - Kiskunfélegyháza Ungaria Ungaria
 - Zamość Polonia Polonia

Site: Sighișoara

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Amplasare zonala
Amplasare zonala

Sighișoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un oraș situat în județul Mureș, Transilvania, România. Municipiul are o populație de 26.370 locuitori (2011).[1]

Cuprins

Istoric [modificare]

Reconstituire a localităţii din anul 1740

Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108- 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran etc. [2]

Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. [3]

Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit[4], dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menționată în anul 1367 ca "civitas" (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighișoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheș").

În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. În prezent mai există 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).

Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș.

În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) și îl omoară pe primarul Anton Polner și pe soția acestuia.[5]

Sighişoara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Josephinische Landaufnahme pg191.jpg

În anul 1601 cetatea este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutați", cum menționează cronicarul Krauss.

În anul 1603 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de 4.000.[6]

Între 1703-1711 are loc mișcarea anti-habsburgică din Ungaria și Transilvania. Curuții (anti-habsburgicii) - conduși în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu și Bucur Câmpeanu - au atacat cetatea Sighișoara care era văzută ca fiind de partea lobonților (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuții își dau seama că nu pot ocupa cetatea, și se retrag.

Prin bătălia între trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară de pe câmpia dintre Sighișoara și Albești din 19/31 iulie 1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor revoluționare din sec. al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul maghiar Sándor Petőfi.

În perioada interbelică a fost reședința județului Târnava Mare.

Breslele [modificare]

Breslele meșteșugarilor din Sighișoara (19 la număr) și-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara "lacăte și broaște proaste", lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște. [7]

Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393.

Breslele au fost desfințate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația.

Cultura [modificare]

Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522.[8]

Așa-numitele Richttage ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526.

Primul ziar sighișorean, Sächsisches Volksblatt, apare în 1869[9], între 1872-1900 apare Schäßburger Anzeiger, din 1901 publicat sub numele Schäßburger Zeitung, iar din 1879 până în 1944 apare Großkokler Bote. Toate acestea erau în limba germană

Este cunoscut faptul că compozitorul Johannes Brahms a fost la Sighișoara cu ocazia unui turneu întreprins în Transilvania.

Demografie [modificare]

La recensământul din 2011[10], Sighișoara număra 26.370 locuitori, dintre care:

După religie, 75,72% sunt ortodocși, 8,28% reformați, 5,98% romano-catolici, 3,74% unitarieni, 1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici ș.a.

Populația istorică [modificare]

În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități.

În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a.[11]

În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități.[12]

Evoluția populației la recensăminte:


Guvernare locală [modificare]

La alegerile locale din 2008 candidatului PSD, Dorin Dăneșan, primarul în funcție al Sighișoarei, i-a lipsit un singur vot pentru a fi ales în primul tur de scrutin pentru un nou mandat.[13] Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul 2000, din partea ApR, o formațiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câștigate de PSDR, s-a înscris în această formațiune. Dorin Dăneșan este fiul lui Ioan Dăneșan, primar al Sighișoarei în anii 1970, de numele căruia se leagă demolarea unor clădiri monument istoric din patrimoniul arhitectonic al orașului. Dorin Dăneșan a fost condamnat la un an și jumătate de pușcărie pentru abuz, fals și uz de fals. [14]

Personalități [modificare]

Cetățeni de onoare[15] [modificare]

  • Manuela Piggagnelli, membru al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
  • Kurt Bruckner, membru al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
  • Irene și Ulrich Liggenstorfer, membri al Asociației „Regiunea Thun ajută România”
  • Kurt Leonhardt, arhitect
  • Hermann Baier, pedagog
  • Farkas Miklós, profesor, director Fundația Cultural-Științifică Gaudeamus
  • Walter Ligner, inginer
  • Otto Lurtz, salvatorul multor oameni cu ocazia inundațiilor din 1970
  • Christoph Machat, istoric de artă
  • Bob Park, președintele Fundației AID
  • Traian Comșa
  • Heidi Indermühle, inițiatoare a Festivalului de Muzică Academică
  • Alexandru Gavrilovici, inițiator al Festivalului de Muzică Academică
  • Radu Voina, handbalist
  • Mircea Grabovski, handbalist
  • Antje Rothwell
  • Thomas Harald
  • Roger Noel
  • Josef Bürge
  • Dorothy Tarrant Joy, fondatoarea Fundației Veritas
  • Adrian Dobre, preot
  • Radu Popa, (postmortem)
  • Herman Oberth, (postmortem)
  • Horea Teculescu, (postmortem)
  • Aurel Bulgariu, handbalist (postmortem)
  • Aurel Mosora, primul primar de naționalitate română (postmortem)

Informații turistice [modificare]

Imagini [modificare]

Vezi și [modificare]

Referințe [modificare]

  • Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982
  • Georg Krauss, Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, ed. Franz Mild, Sighișoara, 1926
  • Ioan Mărculeț, Alina Bejinariu, Mihai Popa, Modificări în structura națională a populației orașului Sighișoara între 1900-1992, Însemnări geografice, București, 2002
  • Ioan Mărculeț, Dragoș Baroiu, Modificări în structura națională populației orașului Sighișoara în perioada 1900-2002, Analele Universității Spiru Haret – Seria Geografie, nr. 6, 2003, București, 2005

Note [modificare]

  1. ^ a b Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sighișoara, Mureș. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2798&localitate_id=2801. 
  2. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 16
  3. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 20
  4. ^ http://pierre.ici.ro/romania/ro/orase/sg_1.html
  5. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, 1982, p. 25
  6. ^ Schäßburg in Siebenbürgen
  7. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 42
  8. ^ Chronik der Stadt Schässburg - Siebenbürgen
  9. ^ Die Schäßburger sächsische Presse von 1869 bis 1900
  10. ^ Datele recensǎmântului din 2011
  11. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, București 1938, pag. 438-439 (după neam), pag. 740 (după religie).
  12. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 57
  13. ^ http://www.24oremuresene.ro/article.php/Ale%C5%9Fii-mure%C5%9Feni/18120/
  14. ^ http://a1.ro/news/social/primarul-din-sighisoara-dorin-danesan-un-an-si-jumatate-dupa-gratii-pentru-abuz-in-serviciu-fals-si-uz-de-fals.html
  15. ^ http://www.punctul.ro/articole/arhiva/2166/cetatenii-de-onoare-ai-sighisoarei.html
  16. ^ Program - Sighisoara Blues Festival
  17. ^ Sighisoara Film Festival - Program Sighisoara Film Festival 2010
  18. ^ Festivalul Fanfarelor va avea loc la Sighisoara | Mediaș Info

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sighişoara