Sighişoara
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Sighişoara | |||
| — Municipiu — | |||
 |
|||
|
|||
  Sighişoara
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Mureş | ||
| Atestare documentară | 1280 | ||
| Localităţi componente |
Vezi listă ->
|
||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ioan Dorin Dăneşan (PSD, ales 2008) | ||
| Altitudine | 380 metri n.m. | ||
| Populaţie (2002)[1] | |||
| - Total | 32.304 locuitori | ||
| Site: Sighişoara (ro) | |||
 |
|||
Sighişoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum) este un oraş situat în judeţul Mureş, Transilvania, România. Municipiul are o populaţie de 32.304 locuitori (2002).[1]
Cuprins |
[modifică] Istoric
Undeva lângă Sighişoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificaţie puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108- 248, opaiţe romane, inele de aur cu filigran etc. [2]
Localitatea a fost întemeiată de colonişti germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitaţi să se aşeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra graniţele de est. În această periodă istorică oamenii de etnică germană au fost denumţi ca saxoni, dar într-adevăr coloniştii germani, cunoscuţi ca "saşii din Transilvania" nu au nici o legătură cu saxonii din nordestul sau sudestul Germaniei. Aceşti colonişti primesc în folosinţă fundus regius (pământ crăiesc) şi se bucură de drepturi şi privilegii deosebite. [3]
Cronicarul sighişorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menţionează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighişoara era locuit[4], dar prima atestare documentară a aşezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menţionată în anul 1367 ca "civitas" (oraş). Numele românesc al oraşului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighişoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheş").
În decursul anilor cetatea Sighişoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcţia zidului cetăţii, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălţimea iniţială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălţat cu 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparţineau fiecare câte unei bresle) şi 4 bastioane. Actualmente (2009), mai există 9 turnuri şi trei bastioane.
Între anii 1431 şi 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighişoara, aşteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Ţării Româneşti. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighişoara Vlad Ţepeş.
În anul 1514, când războiul ţărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândeşte în aproape întreaga Transilvanie, ţăranii din jurul Sighişoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) şi îl omoară pe primarul Anton Polner şi pe soţia acestuia.[5]
În anul 1601, cetatea este atacată şi prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar scapă cu viaţă cu plata unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutaţi", cum menţionează cronicarul Krauss.
În anul 1603 2000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul este de 4000.[6]
Între 1703-1711 are loc mişcarea anti-habsburgică din Ungaria şi Transilvania. Curuţii (anti-habsburgicii)- conduşi în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu şi Bucur Câmpeanu- au atacat cetatea Sighişoara care era văzută ca fiind de partea lobonţilor (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuţii îşi dau seama că nu pot ocupa cetatea, şi se retrag.
Prin bătălia între trupele ţariste intervenţioniste şi armata revoluţionară ungară de pe câmpia dintre Sighişoara şi Albeşti din 19/31 iulie 1849, Sighişoara a intrat în istoria luptelor revoluţionare din sec. 19. În această bătălie a murit, printre alţii, poetul ungur Sándor Petőfi.
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Târnava Mare.
[modifică] Breslele
Breslele meşteşugarilor din Sighişoara (19 la număr) şi-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi şi obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaţilor, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurenţa între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite oraşe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătuşii din Braşov aduceau la târgul din Sighişoara "lacăte şi broaşte proaste", lăcătuşii sighişoreni aveau dreptul să le confişte. [7]
Meşteşugarii devin tot mai înstăriţi şi ajung să aibă reprezentanţi în sfatul cetăţii, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meşteşugar care a ajuns să intre în sfatul cetăţii, cu funcţie de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393.
Breslele au fost desfinţate în 1884 deoarece îşi pierduseră semnificaţia.
[modifică] Cultura
Aşa-numitele Richttage ale vecinătăţilor sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526.
Primul ziar sighişorean apare în 1872 şi se numeşte Schäßburger Anzeiger, iar din 1879 până în 1944 apare Großkokler Bote.
Este cunoscut faptul că compozitorul Johannes Brahms a fost la Sighişoara cu ocazia unui turneu întreprins în Transilvania.
[modifică] Demografie
La recensământul din 2002, Sighişoara număra 32.304 locuitori, dintre care:
- Români: 24.571 (76,06 %)
- Maghiari: 5.934 (18,36 %)
- Rromi: 1.135 (3,51 %)
- Germani: 623 (1,92 %)
- Alţii: 0,15%
După religie, 75,72% sunt ortodocşi, 8,28% reformaţi, 5,98% romano-catolici, 3,74% unitarieni, 1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici ş.a.
[modifică] Populaţia istorică
În 1910, din totalul populaţiei de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari şi 383 erau de alte naţionalităţi.
În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 ţigani, 146 evrei ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocşi, 1.195 reformaţi, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ş.a.[8]
În 1948, din totalul populaţiei de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, şi 560 de alte naţionalităţi.[9]
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Guvernare locală
La alegerile locale din 2008 candidatului PSD, Dorin Dăneşan, primarul în funcţie al Sighişoarei, i-a lipsit un singur vot pentru a fi ales în primul tur de scrutin pentru un nou mandat.[10] Dăneşan a fost ales primar al municipiului Sighişoara în anul 2000, din partea ApR, o formaţiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câştigate de PSDR, s-a înscris în această formaţiune. Dorin Dăneşan este fiul lui Ioan Dăneşan, primar al Sighişoarei în anii 1970, de numele căruia se leagă demolarea unor clădiri monument istoric din patrimoniul arhitectonic al oraşului.
În anul 2000 „Casa cu Cerb“, confiscată în 1950 de la familia Bacon, a fost vândută în mod abuziv Asociaţiei Restauro Messerschmitt. În legătură cu acest caz de corupţie la nivel înalt Statul Român este acuzat la CEDO.
[modifică] Personalităţi
- Marioara Tănase (1940-1970), interpretă de muzică populară şi romanţe.
- Vasi Cărăbuţ (1986-), realizator TV, interpret de muzică populară.
- Josef Gull (1820-1899), jurist şi om politic, primar al Sighişoarei între 1866-1881 .
- Josef Haltrich (1822-1886), filolog, culegător de legende populare săseşti.
- Friedrich Grünanger (1859-1929), arhitect.
- Zaharia Boiu (1834 - 1903), poet, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
- Georg Krauss (1607-1679), cronicar.
- Carl Wolff (1849-1929), economist, publicist şi om politic.
- Hermann Oberth (1894-1989), inventator, unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii.
- Franz Friedrich Fronius (1829-1886), profesor, biolog şi etnolog.
- Horea Teculescu (1897-1942), om de cultură, pedagog, scriitor.
- Radu Voina (1950-), jucător şi antrenor de handbal.
- Eckhard Hügel (1908-1977), om de ştiinţă, poet.
- Hans Zultner (1930-), antrenor de handbal.
- Adrian Ivaniţchi (1947-), cântăreţ de muzică folk.
- Miron Mitrea (1956-), politician.
- Ursula Bedners (1920-2005), poetă.
- Anca Petrescu (1949-),Arhitect.
[modifică] Informaţii turistice
- În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
- Centrul oraşului medieval Sighişoara este listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind protejat ca atare.
- În ultimul sfârşit de săptămână al lunii iulie are loc festivalul medieval.
[modifică] Imagini
 Turnul cu ceas |
 Stradă în cetatea din Sighişoara |
 Sighişoara |
 Liceul teoretic "Joseph Haltrich", Sighişoara |
 Biserica din deal, Sighişoara |
 Sighişoara, panoramă |
 Turnul cu ceas iarna |
 Turnul cu ceas vara |
 Scările acoperite |
 Vechi cimitir evanghelic |
 Biserica Ortodoxă |
 Vedere din turnul cu ceas |
 Un turn |
 Panoramică |
[modifică] Vezi şi
[modifică] Referinţe
- Emil Giurgiu, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982
- Georg Krauss, Aus den Zeichen tiefster Not. Zwei chronische Berichte aus der Fürstenzeit Siebenbürgens, ed. Franz Mild, Sighişoara, 1926
- Ioan Mărculeţ, Alina Bejinariu, Mihai Popa, Modificări în structura naţională a populaţiei oraşului Sighişoara între 1900-1992, Însemnări geografice, Bucureşti, 2002
- Ioan Mărculeţ, Dragoş Baroiu, Modificări în structura naţională populaţiei oraşului Sighişoara în perioada 1900-2002, Analele Universităţii Spiru Haret – Seria Geografie, nr. 6, 2003, Bucureşti, 2005
[modifică] Note
- ^ a b Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sighişoara, Mureş.
- ^ Emil Giurgiu, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982, p. 16
- ^ Emil Giurgiu, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982, p. 20
- ^ http://pierre.ici.ro/romania/ro/orase/sg_1.html
- ^ Emil Giurgiu, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, 1982, p. 25
- ^ http://www.sibiweb.de/orte/schaessburg/
- ^ Emil Giurgiu, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982, p. 42
- ^ Recensământul general al populaţiei României din 29 decemvrie 1930, Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, Bucureşti 1938, pag. 438-439 (după neam), pag. 740 (după religie).
- ^ Emil Giurgiu, Sighişoara, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982, p. 57
- ^ http://www.24oremuresene.ro/article.php/Ale%C5%9Fii-mure%C5%9Feni/18120/
[modifică] Legături externe
 |
Cel puţin o parte din aceste legături externe nu îndeplinesc condiţiile de includere. Trebuie şterse legăturile inaccesibile, nerelevante sau care nu pot fi considerate surse de încredere. |
- Festivalul de arta medievala 2009-foto
- Info si Fotos Sighişoara
- Primăria Sighişoara
- Harta Sighișoarei inclusiv planificator de rute, puncte de interes, transport în comun
- Panorame virtuale 360 grade din Sighișoara și din toată țara
- Galerie Foto - Poze din Sighişoara
- Fotografii de la Festivalul de Arta Medievala - Sighisoara 2008
- Stiri si informaţii din Sighişoara
- Informaţii generale Sighişoara
- Festivalul de Blues Sighişoara
- ProEtnica - Zilele comunitãţilor etnice din România
- Festivalul Sighişoara Medievală ro
- Dicţionar de localităţi din Transilvania
- en Cultural highlights of Sighişoara, with pictures
- ro Sighişoara - Incursiune medievală
- Cazul de corupţie „Casa cu Cerb“
|
||||||||||||||
|
||||||||||
