Stema României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Stema României

Detalii
Data adoptării	1992
Scutul	acvilă de aur; bour; delfini ; o acvilă neagră, şapte castele (turnuri) roşii, o soare şi o lună; un leu şi un pod în ghearele acvilei: un buzdugan şi o sabie în ciocul acvilei: o cruce ortodoxă
Variante anterioare	1922-1947 — stema Regatului României

Acest articol face parte din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decoraţiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalităţii române

Stema României, adoptată de cele doua Camere ale Parlamentului, reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, avînd aripile deschise; în cioc ţine o cruce iar în gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărţit în cinci de părţi cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice :

Stema Ţării Româneşti : vultur sau acvilă cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I.

Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei şi bourului moldovenesc şi simbolul Olteniei,el a fost introdus pe fond roşu, un leu încoronat ieşea dintr-o coroana antică şi o stea, totul din aur. Din 1921 ea a capatat forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roşu, un leu ieşind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).

Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou şi o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I.

Stema Transilvaniei: scut împărţit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieşind din linia de demarcaţie, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Şapte cetăţi"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.

Banatul, Crişana şi Maramureşul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită şi Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită şi Crişanei şi Maramureşului.

Stema Dobrogei: doi delfini afrontaţi, pe fond de azur, dispuşi cu capul în jos.

Stema de astăzi este o combinaţie a celor două proiecte prezentate Parlamentului, inspirate din stema Regatului României. Cele două proiecte veneau (doar aparent) în contradicţie cu opţiunea republicană. Chiar dacă Acvila României apărea încoronată, era vorba despre Coroana de Oţel, care reprezintă însemnul Independenţei şi al Suveranităţii depline ale României. Coroana de Oţel a fost turnată din ţeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de Independenţă, reprezentând astfel un însemn al Independenţei căpătate prin luptă, deci un trofeu de război. Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decoraţiei "Trecerea Dunării"

[modifică] Imagini

Proiect de stemă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza	Proiect de stemă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza	Proiect de stemă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza	Stema mare a Regatului României
Stema mijlocie a Regatului României	Unul din proiectele de stemă a României după 1989	Unul din proiectele de stemă a României

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

v • d • m România — Români — Limba română
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Subdiviziuni • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal