Denar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Denari emişi în diferite epoci ale istoriei Romei Antice Pe rândul de sus, de la stânga la dreapta: cca 157 î.Hr. Republica Romană, cca 73 d.Hr. Vespasian, cca 161 d.Hr. Marcus Aurelius, cca 194 Septimius Severus. Pe rândul de jos, de la stânga la dreapta: cca199 Caracalla, cca 200 Julia Domna[1], cca 219 Elagabalus, cca. 236 Maximinus Thrax.

Denarul / dinarul[2] (din latină denarius, italiană denaro[3]) era una din monedele de bază a sistemului monetar roman[4]. Era vorba despre o mică monedă de argint, având o greutate de 3 - 4 grame, în funcție de epocă.[4]

Antichitatea romană[modificare | modificare sursă]

Moneda de argint pe care o numim în latină denarius a fost creată de Roma în 212 î.Hr., pentru a finanța Al Doilea Război Punic, care a opus Roma Antică Cartaginei, între 218 î.Hr. și 201 î.Hr.

Echivalențe între monede romane
Denarius Quinarius Sestertius As Metal
Denarius (simbol X) 1 2 4 10 Argint
Quinarius (simbol V sau Q) 1/2 1 2 5 Argint
Sestertius (simbol IIS / HS)[5] 1/4 1/2 1 2,5 Argint
As (simbol I) 1/10 1/5 2/5 1 Bronz

Evul Mediu și Epoca modernă[modificare | modificare sursă]

Denier emis în timpul lui Carol cel Mare, la monetăria din Toulouse; avers: +CARLVS (S retrograd) REX FR, cruce cu tălpi; revers: +TOLVSA (S orizontal), Karolus (monogramă); diametrul: 21mm, greutatea: 1,19 g.

Termenul a supraviețuit căderii Imperiului Roman și a continuat să fie folosit în epoca carolingiană, până la Revoluția Franceză[6], în cadrul sistemului monetar livre-sou-denier[7],[8], folosit sub Vechiul Regim din Franța.

În Evul Mediu, un denier valora 1/12 dintr-un sol, adică 1/240 dintr-o livră.

În practică, un denier corespundea unei mici monede de bilon de circa 1 gram.

În contemporaneitate[modificare | modificare sursă]

Termenul latinesc denarius este la originea denumirilor unor monede (dinarul / denarul), folosite încă până în zilele noastre în unele țări din Europa (în Serbia, din 1920, în Croația[9], în Republica Macedonia[10], din 1993), precum și în numeroase țări din Maghreb[11] și în Orientul Mijlociu[12].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
  • G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
  • Michel Christol, Daniel Nony, Rome et son empire, des origines aux invasions barbares, Hachette, collection HU, 2003, ISBN 2-01-145542-1
  • Victor Buescu, Denário, in „Enciclopédia Verbo Luso-Brasileira da Cultura, Edição Século XXI”, Volume VIII, Editorial Verbo, Braga, Fevereiro de 1999

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Julia Domna era mama împăratului Geta (n. 189 - d. 211).
  2. ^ Uneori, se folosește și termenul dinar, care poate produce unele confuzii.
  3. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  4. ^ a b G. Guțiu, Dicționar latin-român
  5. ^ Simbolul IIS sau HS reprezintă: II ași și S(emis), „semi+as” = „jumătate de as”.
  6. ^ Cu evoluția fonetică normală corespunzătoare
  7. ^ În Limba română: livră-sou-denar.
  8. ^ De exemplu, în secolul al XVIII-lea, „un denier” valora a 12-a parte dintr-un sou.
  9. ^ Dinarul croat, a circulat între 1991 și 1994.
  10. ^ Denarul macedonean este moneda oficială care circulă în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
  11. ^ În Algeria, Libia, Tunisia.
  12. ^ În Bahrein, Iordania, Irak, Kuweit.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Articole conexe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Denar