Creițar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Avers: ME IN AR DVS, în centru, cruce dublă; revers: DUX TIROL, acvilă; 1,45 g de argint; monetăria din Tirol, cca 1280

Creițar (plural creițari; variante: crăițar, crițar, crucer; cf. maghiară krajcár, germană Kreuzer, din Kreuzcruce”) era o monedă mică, inițial de argint, mai târziu din aramă.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Termenul din română creițar derivă din maghiară krajcár, germană Kreuzer[1]. Denumirea germană a monedei derivă de la crucea (dublă) gravată pe aversul ei; una dintre cruci este cu tălpi, iar cea de-a doua cruce este Crucea Sfântului Andrei. În germană Kreuz: „cruce”.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Creiţar emis la Berna, în 1776; avers: MONETA REIPUB BERNENSIS; urs bernez; revers: DOMINUS PROVIDEBIT; cruce heraldică, cu tălpi

Creițarul a fost pentru prima oară emis în Tirol, în 1271.

A circulat în regiunile meridionale ale Germaniei, în Elveția și în Imperiul Austro-Ungar, deci și în Banat, Bucovina și Transilvania, până la finele secolului al XIX-lea.

Creițarul mai era denumit și Zwanziger întrucât valora 20 de denari veronezi. De la denumirea germană Zwanziger[2], în limba română avem denumirea sfanț.

În secolele al XIV-lea și al XV-lea, uzul monedei s-a răspândit în toate statele de limbă germană din Europa de centru și meridională, având valoarea de 4 Pfennig.

Legea imperială din 1551 a oficializat creițarul în rolul de monedă divizionară de argint. 60 de creițari aveau valoarea unui florin de aur (Goldgulden), iar 10 creițari valorau un taler.

În secolul al XVI-lea, creițarul era din bilon, iar în secolul al XVIII-lea era din cupru.

În cea mai mare parte a sistemului valutelor din regiunile meridionale germane, valorile erau 8 Heller = 4 Pfennig = 1 Kreuzer / creițar, iar 4 creițari = 1 Batzen.

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, creițarul a fost emis din cupru.

Creițarul a fost emis în Germania, până în 1871, iar în Austria, respectiv în Austro-Ungaria, până în 1892. În Austria, până în 1858, un creițar valora 1/60 dintr-un florin, după care, trecându-se la decimalizarea[3] monetară, 1 creițar / Kreuzer = 1/100 florin. 1 creițar = o zecime dintr-o pițulă[4]. În sens figurat, cuvântul creițar era folosit cu sensul ban de valoare neînsemnată, sfanț.

Alte monede[modificare | modificare sursă]

Denumirile vechilor monede braziliene Cruzeiro și Cruzado sunt traduceri libere ale denumirii monedei Kreuzer.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române.
  2. ^ În germană Zwanzig: „douăzeci”.
  3. ^ Decimalizarea este trecerea la sistemul zecimal.
  4. ^ Pițulă