Bancnotă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Diferite bancnote având valoarea nominală de 5.000 de unități de cont

Bancnota este un mijloc de plată din hârtie tipărită, emisă de o bancă. Este o monedă fiduciară, cunoscută și sub denumirile de bilet de bancă și de bani de hârtie.

Din secolul al XIX-lea, bancnotele sunt tipărite pe o hârtie fină multistrat, foarte rezistentă la îmbătrânire și la mânuire, purtătoare de un filigran, compusă exclusiv din pastă de hârtie de bumbac, suferind un proces de purificare crescut; această hârtie, fără clei, este unsă cu gelatină, apoi uscată cu aer, înainte de a suferi o calandrare foarte puternică.

De vreo treizeci de ani, din ce în ce mai multe state au trecut la adoptarea bancnotelor din polimeri (cum este, de exemplu, polipropilena), care sunt mult mai rezistente la rupere și la șifonare decât cele de hârtie. În 2008, cinci țări aveau în circulație, în totalitate, bancnotele din polimeri: Australia, Noua Zeelandă, Brunei, România și Vietnam. O duzină de alte state au astfel de bancnote în circulație, în paralel cu cele de hârtie.

Prima bancnotă de polimeri emisă de România a fost cea de 2.000 de lei (ROL), din 1999, cu ocazia eclipsei totale de soare, din 11 august a acelui an, România fiind prima țară europeană care a pus în circulație astfel de bancnote de polimeri.

Cuprins

Istorie [modificare]

Banii de hârtie au fost, fără îndoială, introduși la începutul secolului al X-lea, de negustorii chinezi de ceai, care încheiau mari tranzacții cu bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice. Administrația chineză a adoptat oficial bancnotele în 1024. Monedele metalice erau reprezentate simbolic pe bancnotele emise sub dinastia Song.

Prima mențiune occidentală a unei forme de bancnotă a fost făcută de Marco Polo, la sfârșitul secolului al XIII-lea.

Probleme sanitare [modificare]

S-a pus problema, de mult timp, dacă monedele metalice și bancnotele, care sunt obiecte care trec din mână în mână, și circulă uneori repede în lumea întreagă, ar putea să vehiculeze microorganisme patogene (ciuperci, bacterii și viruși).

Lucrătorii din comerțul alimentar, care ating alimentele și încasează banii clienților pot fi agenți de transmitere a epidemiilor? În 2007, un studiu a confirmat că virușii gripali pot supraviețui până la cinci zile pe bancnote (bancnote de 50 de franci elevețieni emise de Banca Națională a Elveției). Virușii supraviețuiesc mai ușor atunci când concentrația virală este ridicată și chiar mai bine atunci când sunt protejați de mucus. Pentru acest studiu, au fost folosite secrețiile nazale a 14 bolnavi de gripă. În jumătate de cazuri, virusul a supraviețuit 24 de ore, iar în 5 cazuri, virusul era prezent după 48 de ore. Bancnotele ar fi deci vectori potențiali ai pandemiilor gripale, dar în timpuri normale, circulația monetară ar putea contribui la întreținerea imunității umane față de microbii benigni cei mai curenți.

Galerie de imagini [modificare]

Notafilie [modificare]

Notafilia, denumirea sub care este cunoscută colecționarea de bancnote, este un hobby popular în unele țări.

Notafilul caută, pentru colecția sa, bancnote în stare cât mai bună, pe cât posibil, fără să fie rupte, pliate sau găurite cu ace cu gămălie sau murdare.

Note [modificare]

Vezi și [modificare]

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bancnotă