Rublă rusă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rublă rusă
Российский рубль ru
Banknote 5 rubles (1997) front.jpg Bancnota de 10 ruble rusești (emisiunea 1997)
Bancnota de 5 ruble rusești (emisiunea 1997) Bancnota de 10 ruble rusești (emisiunea 1997)
Cod ISO 4217 RUB
Țări utilizatoare Rusia și autoproclamatele republici Abhazia și Osetia de Sud
Inflație 9%
Sursă Rosstat, 2006
Subunități
1/100 copeică (plural: copeici)
Simbol руб
Plural ruble
Monede 1, 5, 10, 50 copeici, 1, 2, 5, 10 ruble
Bancnote 5, 10, 50, 100, 500, 1.000, 5.000 ruble
Bancă centrală Banca Centrală a Federației Ruse
Pagină Internet www.cbr.ru
Cursul de schimb față de RONfață de MDL

Rubla, plural ruble (rusă рубль, plural рубли́) este numele valutei naționale în Rusia și în republicile autoproclamate și nerecunoscute internațional Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria. Rubla a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică.

Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́йка, plural копе́йки ). O rublă = 100 copeici.

Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR.

Deși nu există un simbol oficial pentru rublă, totuși „R”[1][2] și руб se folosesc în mod neoficial. „РР” și un „R” cu două linii orizontale deasupra (similar cu semnul pentru peso) au fost propuse ca posibile simboluri.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Origini[modificare | modificare sursă]

Cuvântul din română rublă este împrumutat din rusă рубль (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc рубить (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”[3]. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: целковый, „sănătos, întreg”[3], care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”).

Cuvântul copeică a fost împrumutat din rusă: копе́йка, citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul копьё (pronunțat [kapió], în română „suliță[3]. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică.

Denominațiile tradiționale[modificare | modificare sursă]

Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiție datează din perioada imperială. Culoarea bancnotelor a rămas neschimbată pentru mai mult de un secol:

  • 1 rublă: maro
  • 3 ruble: verde
  • 5 ruble: albastru
  • 10 ruble: roșu
  • 25 ruble: violet
  • 50 ruble: verde
  • 100 ruble: maro

Istoric[modificare | modificare sursă]

Denominația care era multiplu de 3 [1] a apărut în 1828, în perioada celei de-a patra împărțire a Poloniei. Pentru a introduce folosirea rublei în Polonia, denominația se făcea atât în ruble cât și în zlotul polonez. Rata de schimb fixă a fost de 1 rublă=0,15 zolți, și astfel, 10 zloți valorau 1,5 ruble. Zlotul a dispărut până în cele din urmă, pentru a nu mai apărea decât în momentul în care Polonia și-a recâștigat independența.

Tradiția acestei denominări a fost abandonată odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.

Aversul bancnotei de o rublă (1898)
Reversul bancnotei de o rublă (1898)

Prima generație de ruble, de la începuturi până pe 31 decembrie 1921[modificare | modificare sursă]

Rubla a fost moneda națională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărțită în 100 de copeici.

Cantitatea de metal prețios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o rublă. În vreme ce monedele obișnuite erau din argint, pentru denominațiile mari se folosea aurul sau platina.

De-a lungul istoriei sale, rubla a fost egală cel mai mult timp cu 18 grame de argint. Rubla de aur, introdusă în 1897, era egală cu 0,774235 grame de aur, sau era echivalentul a 2⅔ franci francezi. În timpul primului război mondial, rubla s-a devalorizat în trei etape în trei ani.

A doua generație de ruble, 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1922[modificare | modificare sursă]

Re-denominarea din 1922 a fost făcută la o rată de 1 rublă nouă=10.000 ruble vechi. Au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 1 la 10.000 de ruble.

A treia generație de ruble, 1 ianuarie 1923 – 6 martie 1924[modificare | modificare sursă]

Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1 rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu șase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale uniunii: RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană (Azerbaidjan, Armenia și Georgia), RSS Ucrainiană și RSS Bielorusă. Au fost emise hârtii de 10.000, 15.000 și 25.000 de ruble.

A patra generație de ruble (aur), 7 martie 1924 – 1947[modificare | modificare sursă]

Re-denominarea din 1924 a introdus „rubla aur” la o valoare de 50.000 ruble emisunea 1923. În timpul acestei emisiuni au fost introduse și cervoneții (în rusă червонец), valorând 10 ruble. În 1924 au început să fie emise și monede, continuând să fie emise bancnote în ruble pentru valorile mai mici de 10 ruble și cervoneți pentru valorile mai mari sau egale cu 10 ruble. Următoarea denominarea avea să fie făcută după încheierea războiului.

A cincea generație de ruble, 1947 - 1961[modificare | modificare sursă]

După încheierea celui de-al doilea război mondial, guvernul sovietic a făcut o reformă monetară, o redenominare confiscatorie (stabilizare), cu scopul reducerii volumului de bani aflat în circulație. Această denominare a afectat numai bancnotele. Rata de schimb a fost de 1 rublă nouă=10 ruble vechi.

A șasea generație de ruble, 1961 – 31 decembrie 1997[modificare | modificare sursă]

Bancnota sovietică de 10 ruble 1961


Re-denominarea din 1961 s-a făcut pe aceleași baze și în aceiași termeni ca cea din 1947. În mod oficial, rubla sovietică din 1961 era egală cu 0,987412 g de aur, dar preschimbarea în aur a banilor nu a fost niciodată posibilă pentru cetățenii de rând. Rubla a încetat să mai fie legată de standardul aur. După prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, rubla a rămas moneda națională a Federației Ruse. În timpul inflației de la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, rubla a pierdut în mod semnificativ din valoarea sa. Au fost emise cinci serii:

Monede ale celei de-a șasea generații de ruble
Serii Valoare Compoziție Avers Revers Emitent
1961 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici, 1 rublă 1, 2 copeici: alamă
3, 5 copeici: bronz-aluminiu
10 copeici - 1 rublă: cupru-nichel-zinc
Stema valoarea nominală URSS
1991 10, 50 copeici, 1, 5, 10 ruble 10 copeici: oțel operit cu cupru
50 copeici - 5 ruble: cupru- nichel
10 ruble: bronz-aluminiu
Kremlinul
1992 1, 5, 10, 20, 50, 100 ruble 1, 5 ruble: oțel acoperit cu alamă
10, 20 ruble: cupru-nichel ori oțel acoperit cu cupru-nichel
50 ruble: inelul: cupro-nichel
                 interior: bronz-aluminiu
100 ruble: inel: bronz-aluminiu
                   interior: cupru-nichel
emblema Bancii Rusiei cu vulturul bicefal Banca Rusiei
1993 50, 100 ruble 50 ruble: bronz-aluminiu sau oțel acoperit cu alamă
100 ruble: cupro-nichel
Bancnotele celei de-a șasea generație de ruble
Serie Valoare Avers Revers Emitent Limbi
1961 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble Lenin sau imagini ale Kremlinului Valoarea nominală plus o imagine ale Kremlinului pentru hârtiile de 50 ruble sau mai mari URSS 15
1991 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000 ruble rusă (plus celelate 14 limbi oficiale republicane)
1992 50, 200, 500, 1000, 5000, 10000 ruble URSS pentru bancnotele de 1.000 ruble sau mai mici
Banca Rusiei pentru bancnotele de 5.000 și 10.000 ruble
Rusă
1993 100, 200, 500, 1000, 5000, 10000, 50000 ruble Kremlinul cu tricolorul Rusiei Banca Rusiei
1995 1000, 5000, 10 000, 50 000, 100 000, 500 000 ruble Același design cu al bancnotelor de azi, la care valoare nominală este 1.000 ruble vechi=1 rublă nouă.

Notă[modificare | modificare sursă]

  • Bancnota cu valoarea nominală de 1 rublă nouă nu a continuat designul bancnotei de 1.000 ruble vechi. Bancnota de 1.000 ruble vechi, din 1995, avea reprezentate pe avers portul și coloana memorială din Vladivostok, iar pe revers, intrarea în oraș. Aceasta a fost prima emisiune din vremurile moderne în care pe bancnote au fost tipărite vederi din afara orașului Moscova.

A șaptea generație de ruble, 1 ianuarie 1998 – până azi[modificare | modificare sursă]

Moneda de 1 rublă a emisă de Banca Rusiei în 1998, avers și revers

Pe 1 ianuarie 1998, a fost efectuată o redominare, la o rată de 1 rublă nouă=1.000 ruble vechi. Această operațiune nu a dus și rezolvarea problemelor economice fundamentale ale Rusiei, ceea ce a a avut ca rezultat devalorizarea din 1998, ca urmare a crizei financiare asiatice. Rubla a pierdut 70% din valoarea sa față de dolar în numai 6 luni după august 1998.

Consultați și articolul: Criza financiară rusă.

Toate bancnotele sunt tipărite în Imprimeria Statului Goznak din Moscova, înființată pe 6 iunie 1919 și care a funcționat, fără întrerupere, de la acea dată. Monedele sunt bătute la Monetni Dvor (Monetăria Statului) din Sankt Peterburg (înființată în 1724 în Moscova).

Monedele[modificare | modificare sursă]

Azi, monedele sunt bătute cu următoarele valori nominale:

Monedele în uz [2]
Denominarea Valoare Greutate Compoziție Margini Avers Revers Anul primei emisiuni
1 copeică 15,5 mm 1.50 g oțel cupro-nichel și cupro-nichel netede Sfântul Gheorghe valoare 1997
5 copeici 18,5 mm 2.60 g
10 copeici 17,5 mm 1.95 alamă zimțate Sfântul Gheorghe valoare 1997
50 copeici 19,5 mm 2.90 g
1 rublă 20,5 mm 3,25 g cupro-nichel zimțate Emblema Băncii Rusiei cu vulturul bicefal valoare 1997
2 ruble 23 mm 5,1~5,2 g spice imprimate
5 ruble 25 mm 6,45 g cupro-nichel-cupru și cupro-nichel 2002
10 ruble 27 mm 8,4 g cupro-bronz zimțate Emblema Băncii Rusiei cu vulturul bicefal valoare 2002

Monedele de 1 și 5 copeici sunt folosite rareori. Aceste monede au început să fie emise în 1998, în ciuda faptului că unele dintre ele poartă gravat anul „1997”.

Bancnotele[modificare | modificare sursă]

De la disoluția Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele și monedele rusești au o caracteristică specială: lipsa chipurilor unor personalități imprimate pe una dintre fețele lor, așa cum era cazul atât a banilor țariști cât și a celor din perioada sovietică. În parte, acest fapt a fost remediat prin imprimarea pe bancnota de 500 de ruble a imaginii statuii lui Petru cel Mare, iar pe cea de 1.000 de ruble a statuii lui Iaroslav I cel Înțelept.

Emisiunile 1997 [3]
Imagine Valoare Dimensiuni Culoare Avers Revers Data imprimării Data emisiunii Filigran
Banknote 5 rubles (1997) front.jpg Banknote 5 rubles (1997) back.jpg 5 ruble1 137 x 61 mm verde Monumentul Mileniul Rusiei pe fundalul Catedralei Sfintei Sofia din Novgorod Zidurile fortăreței Kremlinului din Novgorod 1997 1 ianuarie 1998 "5", Catedrala Sfânta Sofia din Novgorod
Banknote 10 rubles (1997) front.jpg Banknote 10 rubles (1997) back.jpg 10 ruble 150 x 65 mm verde închis și maro închis Podul peste râul Enisei și Capela din Krasnoiarsk Hidrocentrala din Krasnoiarsk 1 ianuarie 1998
20012, 20043
"10", Capela
Banknote 50 rubles (1997) front.jpg Banknote 50 rubles (1997) back.jpg 50 ruble albastru Sculptura de la picioarele coloanei rostrale de pe malul Nevei, pe fundalul fortăreței Petropavlosk din Sankt Peterburg Clădirea fostei Burse și coloana rostrală "50", Catedrala Sfinții Petru și Pavel
Banknote 100 rubles (1997) front.jpg Banknote 100 rubles (1997) back.jpg 100 ruble maro-verde Sculptura de la porticul Teatrului Balșoi din Moscova Teatrul Balșoi "100", Teatrul Balșoi
Banknote 500 rubles 2004 front.jpg Banknote 500 rubles 2004 back.jpg 500 ruble violet-albastru Monumentul lui Petru cel Mare, o corabie și terminalul maritim din Arhanghelsk Mânăstirea Solovețki "500", Petru cel Mare
Banknote 1000 rubles 2004 front.jpg Banknote 1000 rubles 2004 back.jpg 1000 ruble 157 x 69 mm verde-albastru Monumentul lui Iaroslav I cel Înțelept și capela din Kremlinul din Iaroslavl Biserica Bunei-Vestiri din Iaroslavl 2000, 20043 "1000", Monumentul lui Iaroslav I cel Înțelept
Banknote 5000 rubles (1997) front.jpg Banknote 5000 rubles (1997) back.jpg 5000 ruble roșu-oranj Monumentul lui Nicolai Muraviov-Amurski din Habarovsk Podul peste râul Amur iunie 2006 "5000", capul statuii lui Muraviov-Amurski
Aceste imagini sunt la scara de 0,7 pixeli/mm.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. Bancnota de 5 ruble se găsește greu, fiind înlocuită cu moneda de 5 ruble,
  2. Bancnotele din emisiunea din 2001 au tipărită în zona filigranului "модификация 2001г." ("modificare din anul 2001").
  3. Bancnotele din emisiunea din 2004 au un text similar tipărit în zona filigranului. Au fost adăugate elemente de securitate: fir metalic, microperforații, tiparul cu cerneală care-și schimbă culoarea funcție de unghiul de incidența al luminii și altele.

Articole înrudite[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Currencies of the World
  2. ^ http://www.lonelyplanet.com/worldguide/destinations/europe/russia?a=facts
  3. ^ a b c Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rublă rusă
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rublă rusă

Legături externe[modificare | modificare sursă]