Alicante

Alicante
—  Capitala Alicante  —
Alicante / Alacant
Drapel Stemă
Alicante Poziția geografică
Coordonate: 38°20′43″N 0°28′59″V
Țară	Spania
Prima atestare	324 î.Hr. (Lucentum)
Guvernare
- Primar (Alcaldesa)	Sonia Castedo Ramos (PP Partido Popular, ales 2008)
Suprafață
- Urbană	201,27 km²
Altitudine minimă	3 m m.d.m.
Populație (2011)
- Municipiu	▲ 334,329 locuitori
- Densitate	1.661,1 loc./km²
Fus orar	UTC+1 (UTC+1)
- Ora de vară (DST)	UTC+02:00 (UTC+2)
Cod poștal	03000-03016
Prefix telefonic	+34 (Spania) 96 (Alicante)
Deviză	Muy Ilustre Fiel y Siempre Heroica Ciudad de Alicante // Molt Il·lustre Fidel i Sempre Heróica Ciutat d'Alacant
Site: [www.alicante.es Site oficial al orașului]

Alicante (catalană: Alacant, spaniolă: Alicante) este capitala provinciei Alicante, a comunității autonome Valencia, situată în sud-estul Spaniei, la Marea Mediterană. Populația era de 331.750 de locuitori în 2008.

În prezent, Alicante este unul dintre cele mai moderne și mai frumoase orașe de pe coasta Spaniei. Această metropolă, denumită în limba catalană Alacant, este (alături de Barcelona și de Valencia) unul dintre cele mai importante porturi și stațiuni turistice la Marea Mediterană și totodată, principalul centru comercial și de pescuit al regiunii Valencia.

Comunitatea românească de aici numără oficial 12 213 locuitori, fiind numeric a șasea comunitate străină din provincia Alicante.

Istorie

Castelul Santa Barbara

Spre deosebire de Valencia, istoria orașului Alicante a fost întotdeauna mai strâns legată de apă decât de uscat. Apărată numai de Castelul Santa Barbara, localitatea și-a concentrat toată atenția în direcția mării. Castelul Santa Barbara construit în secolul XVI de regele spaniol Filip al II-lea a fost precedat de citadela construită de mauri în secolul VIII.

Alicante este una dintre cele mai vechi așezări umane de pe coasta spaniolă a Mării Mediterane. În istoria orașului un rol important a fost jucat de greci, de cartaginezi, de romani și de mauri. Așezarea a fost întemeiată de greci, care în secolul IV î.Hr. au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere colonia Leukon Teijos (Orașul Luminii), botezată mai apoi Akra Leuke (Muntele Alb sau Punctul Alb).

Așezarea a fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei. Lucentum, numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și zona cartierului Benalin din ziua de astăzi.

Mai târziu, pe vremea maurilor (711 - 1244), acesta a devenit unul dintre cele mai populate sectoare ale orașului, cunoscut sub numele de Al-Lukant. Ca urmare a tratatului semnat între Aragon și Castilia, în 1179 orașul s-a regăsit la granițele zonei afectate de Reconquista, pentru ca sub domnia lui Jaime al II-lea să intre în componența Regatului de Aragon (1304). În 1490, Alicante a primit de la Ferdinand al II-lea Catolicul statutul de oraș. În 1691, Castelul Santa Barbara a fost asediat de francezi, iar în timpul Războiului Spaniol de Succesiune (1701 - 1714) a fost ocupat temporar de austrieci. Războaiele napoleoniene au ocolit orașul, care în perioada ocupației Valenciei (1811) a devenit capitala provizorie a regiunii. Alicante a suferit totuși în timpul Războiului Civil Spaniol (1936 - 1939), când au fost distruse și furate multe dintre operele de artă importante, care împodobeau bisericile și mânăstirile locale.

Clima

Grafic clima Alicante

Clima este subtropicală, cu veri lungi și fierbinți și ierni blânde.

Observatorul din Ciudad Jardín

1971 - 2000	ian	feb	mar	apr	mai	iun	iul	aug	sept	oct	nov	dec	TOTAL
Temp. max.(°C)	16,8	17,8	19,2	20,9	23,6	27,2	30,1	30,6	28,4	24,4	20,4	17,6	23,1
Temp. min. (°C)	6,2	7,0	8,2	10,1	13,3	17,1	19,7	20,4	17,8	13,7	10,0	7,3	12,6
Precip. (mm)	22	26	26	30	33	17	6	8	47	52	42	26	336

Populație

Demografia Alicante (1900-2005)

an populație 1250 2.500 1350 3.250 1418 1.539 1609 5.040 1646 6.174 1717 11.019 1735 12.604 1754 14.394 1768 17.213 1786 17.345

an populație 1797 19.313 1803 21.447 1857 27.550 1860 31.162 1877 34.926 1887 40.115 1897 49.463 1900 50.495 1910 55.116 1920 63.382

an populatie 1930 71.271 1940 89.198 1950 101.791 1960 121.832 1970 181.550 1981 245.963 1991 265,473 1996 274.577 2001 288.481 2006 322.431 2011 334.329

|

Populație străină
(date oficiale, 2011)

Naționalitate	Populație
Columbia	4,545
Maroc	4,036
România	3,989
Algeria	3,699
Ecuador	3,544
Italia	3,126
Argentina	2,748
Franța	2,404
Bulgaria	1,378
Rusia	1,300

|}

Economie

Alicante harbour.

Alicante este unul din orașele cu cea mai mare creștere din Spania din punct de vedere economic. Economia locală este bazată pe turismul de agrement, facilitat de existența plajelor curate ca și Costa Blanca cât și a diferitelor sărbători populare. Sectorul terțiar cât și administrația publică joacă un rol important în economia orașului. Dezvoltarea sectorului construcțiilor a ridicat mai multe întrebări legate de probleme de mediu. Orașul găsduiește sediul Oficiului pentru Armoizarea Pieței Interne, și un procent însemnat din funcționarii oficiului locuiesc aici. Universitatea din Alicante este localizată în San Vicente del Raspeig, lângă orașul Alicante. Peste 25000 de studenți frecventează cursurile universității.

Primari ai orașului Alicante

Primari în timpul a doua Republică Spaniolă (1931–1939)

Perioada	Numele primarului	Partidul politic
1931–1934	Lorenzo Carbonell Santacruz	PRRS
1934–1936	Alfonso Martín Santaolalla	PRRS
1936–1936	Lorenzo Carbonell Santacruz	IR
1936–1937	Rafael Millá Santos	PCE
1937–1938	Santiago Martín Hernández	PSOE
1938–1939	Ángel Company Sevila	FAI
1939–1939	Ramón Hernández Fuster	PSOE

Personalități

• Carlos Arniches (1866-1943), nuvelist
• Gabriel Miró (1879-1930), nuvelist
• Antonio Gades (1936-2004), dansator flamenco
• Juan Escarré (n.1969), jucător hochei
• Belen Rueda, actriță
• Miriam Blasco, judoka, medalie de aur la jocurile olimpice de iarnă
• Isabel Fernandez, judoka, medalie de aur la jocurile olimpice de iarnă
• Zouso
• Vanessa Romero, model și actriță
• Maria Jurado, model și actriță
• Esther Cañadas, supermodel/actriță

Orașe înfrățite

• Carloforte
• Herțlia
• León
• Nisa
• Oran
• Riga
• Toyooka
• Wenzhou

Legături externe

• es Site oficial