Montréal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Ville de Montréal | |
Vedere din centrul oraşului cu cel mai înalt turn din oraş şi catedrala Mariei Regina Lumii |
|
 |
 |
  |
|
| Locuitori
Atestare
|
3.316.615
1677 km²
1642
|
| Provincie | Québec
45°30′N 73°40′V
m
|
| Fus orar
Prefix
|
EST (UTC-5)
1-514, 438
|
| Ville de Montreal.qc.ca | |
Montréal (engleză Montreal) este cel mai mare oraş din provincia canadiană Québec. Se află pe Insula Montreal, formată la confluenţa fluviului Sfântul Laurenţiu şi râului Ottawa. Insula împarte fluviul Sfântul Laurenţiu între canalul principal şi Rivière des Prairies. Oraşul este desfăşurat şi pe alte 74 de insule vecine, ca Insula Maicilor, Ile-Bizard, Ile-Ste-Helene şi Ile-Notre-Dame). În timp ce oraşul propriu-zis avea (inainte de defuziunile municipale din 2006) un numar de 1.852.723 locuitori, 3.316.615 de persoane locuiesc în zona sa urbană, iar 3.635.571 de persoane în aria metropolitană, ceea ce fac din Montreal cea mai populată aglomeraţie urbană francofonă din lume, după Paris. Un număr aproximativ de 40.000 de locuitori din Montreal şi-au declarat originea etnică românească [1]. Numărul actual este semnificativ mai mare, oraşul fiind destinaţia marii majorităţi dintre cei 11.569 de emigranţi proveniţi din România în Québec, între 2000 şi 2004.
Oraşul ocupă o suprafaţă de 482,84 km² şi se găseşte la 45°30 N, 73°30 V, în fusul orar al Canadei (UTC-5). Mai demult, era cel mai mare oraş din ţară, însă acum ocupă locul secund după Toronto. Este un important centru de comerţ, industrie şi cultură. În Montreal, multe persoane vorbesc atât engleza cât şi franceza.
În privinţa transportului, Montreal este un important oraş portuar, prin care se aduc cantităţi importante de cereale, zahăr, petrol, maşinării şi bunuri de consum. De asemenea este conectat prin căi ferate cu restul ţării, iar în imediata vecinătate a sa se află două aeroporturi internaţionale: Pierre Elliot Trudeau (care deserveşte aproape tot traficul de pasageri) şi Mirabel. Oraşul are un sistem complex de autobuze şi un sistem de transport subteran inaugurat în 1966 pentru a servi la expoziţia mondială care a avut loc în anul următor.
Principalele industrii montrealene sunt cea farmaceutică, a textilelor, electronică, a tehnologiei de transport, a imprimării şi a tutunului. Centrul oraşului se află la poalele Mont Royal, de unde provine şi numele actual al oraşului. In partea de sud a insulei se găseşte centrul istoric (Vieux Montreal) care reuneşte atracţii precum Vieux-Port, Place Jacques-Cartier, Palatul Consiliului, Place D'Armes şi Bazilica Notre-Dame.
Inima oraşului este formată din duzine de zgârie-nori, cum ar fi 1000 de La Gauchetière, 1250 René-Lévesque şi Piaţa Ville-Marie (proiectată de Ioeh Ming Pei). Acest turn cruciform de birouri inaugurat în 1962 se ridică deasupra nucleului oraşului subteran, un complex arhitectonic cu acces la sute de magazine, restaurante, birouri şi terminale de transport.
Montreal este un mare centru cultural al Canadei şi Provinciei Quebec. Dispune de un Muzeu al Artelor Frumoase, un Muzeu de Artă Contemporană, diferite muzee de istorie (cum este McCord şi Pointe-à-Callière), de artizanat sau muzee specializate. Complexul din Place des Artes adăposteşte Muzeul de Artă Contemporană, câteva teatre, Opera din Montreal şi Orchestra Simfonică. Complexul olimpic din estul oraşului include un modern muzeu ecologic (Biodome), un insectar şi a doua cea mai mare grădină botanică din lume.
Poreclit "Cetatea sfinţilor", Montreal este faimos pentru frumoasele sale biserici. Sunt patru biserici romano-catolice: Catedrala Marie-Reine-du-Monde, Bazilica Notre-Dame, Biserica Saint Patrick şi Oratoriul (Oratoire Saint-Joseph). Ultima este biserica cea mai mare din Canada, iar cupola sa este cea mai mare din lume după Basilia Sfântul Petru din Roma. Alte biserici faimoase, cunoscute ca locuri de " pelerinaj sunt Notre-Dame-du-Bon-Secours (zisă a marinarilor) şi biserica anglicană Catedrala lui Cristos, care a fost complet excavată şi suspendată în timpul construcţiei unei părţi a metroului.
Montreal are un număr important de stundenţi datorită celor patru universităţi urbane: Universitatea din Montreal si Universitatea Québec din Montreal (francofone), Universitatea Concordia şi Universitatea McGill (anglofone).
Oraşul a găzduit Expoziţia Mondială în 1967 şi Jocurile Olimpice în 1976. Stadionul Olimpic are turnul înclinat cel mai înalt din lume şi a fost sediul echipei de baseball Expos din Montreal, mutata acum la Washington. În 2006 a fost locul de desfăşurare a Jocurilor Homosexuale datorită sprijinului municipalităţii, Montreal având cel mai mare cartier homeosexual din America de Nord.
[modifică] Istorie
Triburi Huron, Algonquin si Iroquis sunt atestate ca ar fi trait pe aceasta insula si imprejurimi cu 8 milenii inainte.O fortăreaţă indigenă, Hochelaga, se afla pe insulă când primul european Jacques Cartier a vizitat-o în 1535. Samuel de Champlain a vizitat-o mai târziu, în 1603 dar francezii nu au colonizat-o până în 1642, când un grup de călugări, maici şi colonişti au fondat satul Ville-Marie la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Oraşul a crescut până a devenit un important centru de comerţ cu piele. Era punctul de lansare pentru expediţiile franceze din interior ale unor oameni precum Louis Joliet, Robert Cavelier de La Salle, La Vérendrye şi Duluth. Cetatea a fost fortificată în 1725 şi a rămas în posesie franceză până în 1760, când Vaudreuil de Cavagnal a predat-o Regatului Unit din ordinul lui Geoffrey Amherst.
Creşterea oraşului a fost stimulată de deschiderea canalului Lachine, care a permis bărcilor să evite inavigabilele Cataracte de la Lachine, în sudul insulei. Montreal a fost capitala Provinciei Canada din 1844 până în 1849. Compania feroviară Pacific Canadian a fost fondată aici în 1880.
La 1 ianuarie 2002, Insula Montreal (reşedinţă a 1,8 milioane de persoane) şi insulele periferice care au făcut parte din Aglomeraţia Urbană Montreal, au fuzionat într-un nou mega-oraş. Cele 27 de cartiere rezultate, precum şi oraşul vechi, au devenit districte municipale păstrându-şi vechile numere (în cazul zonelor din Montrealul vechi) ale districtelor.
La 20 iunie 2004 districtele Baie-d'Urfé, Beaconsfield, Côte-Saint-Luc, Dollar-des-Ormeaux, Dorval, Hampstead, Kirkland, L'Île-Dorval, Montréal-Est, Montréal-Ouest, Mont-Royal, Pointe-Claire, Sainte-Anne-de-Bellevue, Senneville şi Westmount au câştigat prin referendum dreptul de a se detaşa de Montreal şi şi-au recuperat statutul lor de municipii, precum şi puterile pe care le posedau înainte, dar sub autoritea unui consiliu metropolitan. Separarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006.
Anjou, LaSalle, L'Île-Bizard, Pierrefonds, Roxboro, Sainte-Geneviève şi Saint-Laurent, care sperau într-o majoritate favorabilă separării nu au obţinut voturi suficientente pentru detaşare, motiv pentru care continuă să facă parte din Montreal.
În Lachine, Montréal-Nord, Outremont, Saint-Léonard, Verdun, sau în oricare district care făcea parte din vechiul oraş nu a avut loc referendum.
În Montreal se găseşte circuitul de Formula 1 unde se organizează în fiecare an Marele Premiu al Canadei, acesta fiind considerat cel mai mare eveniment sportiv anual din Canada. Circuitul de Formula 1 Gilles Villeneuve a fost creat pe insula Notre Dame, şi poartă numele faimosului pilot canadian al anilor ’70 -’80 , tatăl pilotului Jacques Villeneuve. Această insulă artificială a fost creată în anul 1960, prin depozitarea pământului excavat din metroul din oraş în albia fluviului St. Laurent. Pe această insulă mai intâlnim şi parcul Jean-Dreapeau în preajma căruia se află Cazinoul din oraş, Biosfera, respectiv parcul de distracţii La Ronde.
[modifică] Legături externe
- Pagini Romanesti -unul dintre ziarele care apar in Montreal
- Sunapemobil - una din firmele de telefonie cu Romania, bazata in Montreal
- Quebec.Ro - Comunitatea românilor din Montreal, sfaturi emigrare Quebec, Canada
Echipe profesioniste de sport din Montreal
Automobilism
- Marele Premiu de Formula 1 al Canadei (Circuitul Gilles-Villeneuve din Montreal)
