Ferdinand al II-lea al Portugaliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ferdinand al II-lea
Dom Fernando II of Portugal by Pincon.jpg
Rege al Portugaliei
Domnie 16 septembrie 1837 – 15 noiembrie 1853
Predecesor Maria a II-a
Succesor Pedro al V-lea
Căsătorit(ă) cu Maria a II-a
Elisa Hensler (morganatic)
Urmași
Pedro al V-lea al Portugaliei
Luís I al Portugaliei
Infantele João, Duce de Beja
Infanta Maria Ana
Infanta Antónia, Prințesă de Hohenzollern-Sigmaringen
Infantele Augusto, Duce de Coimbra
Casa regală Casa de Saxa-Coburg și Gotha
Tată Prințul Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha
Mamă Maria Antonia Koháry
Naștere 29 octombrie 1816(1816-10-29)
Viena
Deces 15 decembrie 1885 (69 de ani)
Lisabona

Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha (n. 29 octombrie 1816 – d. 15 decembrie 1885) a fost regele consort al Mariei a II-a a Portugaliei, de la căsătoria lor în 1836, până la moartea ei în 1853. Pentru a respecta legea portugheză, numai după nașterea copilului lor în 1837 a fost numit Ferdinand al II-lea al Portugaliei. A fost regentul fiului său Petru al V-lea din 1853 până în 1855. La naștere a fost un prinț german, aparținând Casei de Saxa-Coburg-Gotha.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha

Născut Ferdinand August Franz Anton, a fost fiu al Prințului Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha și a soției acestuia, Maria Antonia Koháry. Prințul Ferdinand a crescut în câteva locuri: domeniile familiei situate astăzi în Slovacia, curțile imperiale din Austria și Germania. A fost nepot de frate al regelui Leopold I al Belgiei și verișor primar cu: Leopold al II-lea al Belgiei, Charlotte a Belgiei, regina Victoria a Regatului Unit, Albert, Prinț Consort, Alexandru de Württemberg.

Rege al Portugaliei[modificare | modificare sursă]

Conform legislației portugheze, soțul unei regine care domnește ar putea primi titlul de rege după nașterea unui copil din acea căsătorie (acesta a fost motivul pentru care primul soț al reginei, Auguste, Duce de Leuchtenberg, nu a deținut niciodată titlul de rege). După nașterea viitorului rege Pedro al V-lea al Portugaliei, Ferdinand a fost proclamat regele Dom Fernando al II-lea.

Deși Maria a II-a era cea care deținea puterea, cuplul regal a format o echipă bună și împreună au rezolvat mai multe probleme în timpul domniei Mariei a II-a. Regele a jucat un rol foarte important în istoria politică portugheză, domnind el însuși în timpul sarcinilor soției sale.

În cele din urmă, Maria a II-a a murit ca urmare a nașterii celui de-al unsprezecelea copil al lor. Domnia lui Fernando al II-lea s-a încheiat dar și-a asumat regența Portugaliei în perioada 1853-1855 în timpul minoratului fiului său, regele Pedro al V-lea.

Ultimii ani[modificare | modificare sursă]

În 1869 el a respins oferta de a-și asuma tronul Spaniei. Mai târziu, Fernando al II-lea s-a căsătorit cu cântăreața de operă Elisa Hensler, contesă de Edla.

Fernando al II-lea a fost un om inteligent, modern și cu idei liberale. A fost adeptul picturilor în acuarelă, a gravurilor și a ceramicii. A fost președintele Academiei Regale de Științe și Arte, Lord Protector al Universității din Coimbra și Marele Maestru al Rosicrucienilor.

În 1838 a construit în apropiere de Sintra, Palatul Național Pena, o fantezie sălbatică arhitectură într-un stil eclectic plin de simbolism, care ar putea fi comparat cu Castelul Neuschwanstein al regelui Ludwig al II-lea al Bavariei. Și-a petrecut ultimii ani în acest castel împreună cu cea de-a doua soție, primind marii artisști ai vremii.

Căsătorii și descendenți[modificare | modificare sursă]

Ferdinand și cea de-a doua soție, Elisa Hensler

Fernando al II-lea s-a căsătorit cu Maria a II-a, regină a Portugaliei, fiica regelui Dom Pedro al IV-lea (și, de asemenea, împăratul Dom Pedro I al Braziliei). Mai târziu, după decesul Mariei, el s-a căsătorit la Lisabona, la 10 iunie 1869, cu actrița Elisa Hensler[1] (1836-1929), numită Gräfin von Edla, cu care nu a avut copii.[2]

Ferdinand și Maria au avut 11 copii:

Prin fiul său Luís a fost bunicul regelui Carlos I al Portugaliei și străbunicul regelui Manuel al II-lea al Portugaliei.
Prin fiica sa Maria Ana a fost bunicul regelui Frederick Augustus al III-lea al Saxoniei și străbunicul regelui Carol I al Austriei, ultimul împărat al Austriei.
Prin fiica sa Antónia a fost bunicul regelui Ferdinand I al României, străbunicul regelui Carol al II-lea al României și stră-străbunicul regelui Mihai al României.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sora lui Anton Hensler, copil al lui Jean Conrad Hensler (Röschitz, c. 1797 – Viena, 14 aprilie 1872) și a soției acestuia, Josephe Hechelbacher (Wallerstein, c. 1805 – după 1872). Bunicii paterni au fost Michael Hensler și Katharina Prauneis și bunicii materni au fost Karl Hechelnbacher și Theresia Schretzmayer.
  2. ^ Ea a avut o fiică numită Alice Hensler (Paris, 25 decembrie 1855 – Lisabona, Benfica, 18 iunie 1941), al cărei tată a fost necunoscut. S-a căsătorit la Lisabona la 30 septembrie 1883 cu ofițerul marin Manuel de Azevedo Gomes (1848-1907) cu care a avut copii