Cancer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Metastaze hepatice ale unui cancer pancreatic

Cancerul (denumirea științifică: neoplasm malign) este o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolată a unui grup de celule, care au capacitatea de a invada alte țesuturi din organism, fie prin creștere directă în țesuturi adiacente (invazie) sau prin migrația celulelor spre locuri mai îndepărtate în organism (metastază). Diviziunea și înmulțirea necontrolată a celulelor este declanșată de anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Aceste anomalii apar ca o consecință a integrării unor virusuri în genomul celular sau a mutațiilor genelor care controlează înmulțirea acestor celule. Una sau, frecvent, mai multe astfel de mutații pot duce la diviziunea și înmulțirea necontrolată a celulelor, în unele cazuri cu formarea unei tumori maligne. Tumorile maligne sunt acele tumori care au capacitatea de a invada alte țesuturi, fie din vecinătate (prin invazie tumorală), fie la distanță (prin metastaze tumorale).

Simptomatologie[modificare | modificare sursă]

Simptomele bolii depind de țesutul afectat sau de localizarea tumorii primare și de mărimea acesteia, de stadiul bolii și de prezența sau absența metastazelor, dar există și unele simptome sugestive pentru cancer,[1] indiferent de localizare.

Cauze[modificare | modificare sursă]

Substanțe chimice[modificare | modificare sursă]

Dietă și stil de viață[modificare | modificare sursă]

Radiații[modificare | modificare sursă]

Infecții virale[modificare | modificare sursă]

Cauzele virotice ale diverselor tipuri de cancer:

Ereditate[modificare | modificare sursă]

Factori fizici[modificare | modificare sursă]

Cauze hormonale[modificare | modificare sursă]

Alte cauze[modificare | modificare sursă]

Diagnostic[modificare | modificare sursă]

  • Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu- sunt în special imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesară examinarea anatomo-patologică a țesutului afectat, examenul microscopic confirmând și precizând natura cancerului. Fragmentele de țesut pentru analiză se pot obține prin biopsie sau prin intervenție chirurgicală deschisă sau laparoscopică, în cazul tumorilor solide, ,prin puncție în cazul țesuturilor moi de pot fi aspirate în seringă(de exemplu prin puncție medulară, în cazul leucemiilor) sau prin puncție-biopsie cu ace speciale tăietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuată pentru diagnosticul cancerului hepatic).

Tratament[modificare | modificare sursă]

Tratamentul profilactic[modificare | modificare sursă]

Profilaxia primară în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea factorilor de risc.

Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prin vaccinare împotriva virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular[2], apărut pe fondul infecției cronice cu virusul hepatitei B și al cancerului de col uterin[3], care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției cronice cu tipurile oncogene de papilomavirus uman (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz la începutul anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea ce privește HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18), responsabile de majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca organismul să vină în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale) împiedică infecția ulterioară și previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la nivelul colului uterin. Pe termen lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2 tipuri virale cancerigene. Totuși, deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale oncogene, este necesar ca și femeile vaccinate să efectueze screening-ul periodic pentru depistarea precoce a cancerului de col. În România, vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită împotriva HPV, finanțată din Programul Național de Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10 ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.

Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în carcinogeneză.

Profilaxia secundară vizează depistarea bolii prin metode de screening în stadiile incipiente, precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Metoda de screening depinde de tipul de cancer vizat. De exemplu screeningul pentru cancerul pulmonar se realizează prin efectuarea anuală a examenului radiologic pulmonar. Metoda de screening pentru cancerul de col uterin este examenul citologic Babeș-Papanicolau, care în mod ideal ar trebui efectuat la toate femeile active sexual de 2 ori pe an sau măcar anual. Pentru cancerul de sân, pe lângă autopalpare sau palparea sistematică a sânului cu ocazia oricărui consult medical, există screeningul prin mamografie.

Tratamentul curativ[modificare | modificare sursă]

Există 3 posibilități de tratament curativ al unui cancer: cură chirurgicală, chimioterapie și radioterapie. Fiecare din aceste metode poate fi aplicată singură sau, de regulă, în diverse combinații cu celelalte. Cura chirurgicală vizează îndepărtarea tumorii maligne și a țesuturilor invadate tumoral. Chimioterapia și radioterapia vizează distrugerea celulelor canceroase, atât din tumora primară, cât și de la nivelul metastazelor.

Tratamentul paliativ[modificare | modificare sursă]

Cancerele depistate în stadii avansate nu sunt curabile. În aceste situații se aplică tratamente paliative, cu scopul de a controla simptomele supărătoare și a ameliora calitatea vieții pacienților aflați în stadii avansate de boală. Cel mai cunoscut simptom al cancerului care beneficiază de tratament paliativ este durerea canceroasă. Un alt exemplu este icterul mecanic prin compresie tumorală din cadrul neoplasmului de cap de pancreas, care beneficiază de tratament paliativ chirurgical.

Evoluție și prognostic[modificare | modificare sursă]

Cancerele depistate și tratate în stadiile incipiente pot fi vindecate. Cancerele depistate în stadii avansate sau netratate evoluează invariabil către deces, cancerul fiind una dintre cauzele principale de deces în țările dezvoltate.

Epidemiologie[modificare | modificare sursă]

În anul 2008, cancerul a cauzat 7,7 milioane de decese la nivel mondial, iar 1,5 milioane dintre acestea au fost provocate de infecții care ar fi putut fi prevenite sau tratate.[4] Un raport al Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenție a Organizației Mondiale a Sănătățtii – arată că, în 2030, vor ajunge să moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni în fiecare an – aproape de două ori mai mulți decât în 2008.[5]

În SUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi și este a doua cea mai răspândită boală, după afecțiunile de inimă[6]. În România, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000‑96.000 de persoane, din care peste jumătate ‑ în fază incurabilă[6].

Tipuri de cancer după localizare[modificare | modificare sursă]

Clasificare după histologie[modificare | modificare sursă]

Stadializarea cancerului[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Simptomele cancerului
  2. ^ Dumitru Matei: Actualități în diagnosticul și tratamentul hepatitelor cronice, www.ecmb.ro, 2007 (accesat la 4 septembrie 2010)
  3. ^ Dumitru Matei, Adela Iancu, Rodica Matei, Eliza Cinteză, Florina Comănici: Tendințe actuale privind folosirea vaccinurilor în România, revista Practica medicală, pag. 236-245, Vol. 4, Nr. 4(16)/2009 (ediție online accesată la 4 septembrie 2010)
  4. ^ Unul din șase cazuri de cancer apare ca urmare a infecțiilor netratate, 11 mai 2012, Descoperă, accesat la 22 mai 2012
  5. ^ În anii 2030, cancerul va ucide peste 13 milioane de oameni anual, 2 iunie 2010, Descoperă, accesat la 23 mai 2012
  6. ^ a b Forbes. Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în șase minute, 18 octombrie 2010, Raluca Bâra-Iacob, Viorela Pitulice, adevarul.ro, accesat la 3 august 2011
  7. ^ Știți cum să vă feriți de boli? Azi: Cancerul de ficat, 27 octombrie 2009, Amos News, accesat la 13 iulie 2013
  8. ^ Știți cum să vă feriți de boli? Azi: cancerul tiroidian, 2 august 2009, Amos News, accesat la 13 iulie 2013
  9. ^ Știți cum să vă feriți de boli? Azi: Cancerul labial, 10 decembrie 2009, Amos News, accesat la 13 iulie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]