Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.
Pywikibot compat will no longer be supported - Please migrate to pywikibot core[modificare sursă]
Sorry for English, I hope someone translates this. Pywikibot (then "Pywikipediabot") was started back in 2002. In 2007 a new branch (formerly known as "rewrite", now called "core") was started from scratch using the MediaWiki API. The developers of Pywikibot have decided to stop supporting the compat version of Pywikibot due to bad performance and architectural errors that make it hard to update, compared to core. If you are using pywikibot compat it is likely your code will break due to upcoming MediaWiki API changes (e.g. T101524). It is highly recommended you migrate to the core framework. There is a migration guide, and please contact us if you have any problem.
There is an upcoming MediaWiki API breaking change that compat will not be updated for. If your bot's name is in this list, your bot will most likely break.
Thank you,
The Pywikibot development team, 19:30, 5 June 2015 (UTC)
New Wikipedia Library Accounts Available Now (June 2015)[modificare sursă]
Hello Wikimedians!
The TWL OWL says sign up today!
Today The Wikipedia Library announces signups for more free, full-access accounts to published research as part of our Publisher Donation Program. You can sign up for new accounts and research materials from:
Taylor & Francis — academic publisher of journals. The pilot includes two subject collections: Arts & Humanities and Biological, Environment & Earth Sciences. (30 accounts)
World Bank eLibrary — digital platform containing all books, working papers, and journal articles published by the World Bank from the 1990s to the present. (100 accounts)
AAAS — general interest science publisher, who publishes the journal Science among other sources (50 accounts)
New French-Language Branch!
Érudit (en Francais) — Érudit is a French-Canadian scholarly aggregator primarily, humanities and social sciences, and contains sources in both English and French. Signups on both English and French Wikipedia (50 accounts).
Cairn.info (en Francais) — Cairn.info is a Switzerland based online web portal of scholarly materials in the humanities and social sciences. Most sources are in French, but some also in English. Signups on both English and French Wikipedia (100 accounts).
L'Harmattan — French language publisher across a wide range of non-fiction and fiction, with a strong selection of francophone African materials (1000 accounts).
We need your help! Help coordinate Wikipedia Library's account distribution and global development! Please join our team at our new coordinator signup.
Acum mai bine de o săptămână au fost propuse la Discuție Wikipedia:Reclamații câteva formate de închidere a discuțiilor mai complexe. Toți utilizatorii (în special administratorii) sunt invitați să-și spună părerea și să adopte prin consens unul dintre ele. Mulțumesc. --Wintereu18 iulie 2015 12:22 (EEST)[răspunde]
Da, am văzut atunci și am înțeles că se caută o metodă de a opri o discuție, dar nu știu dacă procedeul este posibil. L-aș ruga pe Gutza să spună dacă redeschiderea unei discuții pe un subiect poate fi declarată neconformă politicilor. În timpul discuțiilor despre consens s-a spus că o problemă discutată este valabilă cât timp nu este contestată. Când cineva o contestă, nu mai e consens. Evident, contestarea necesită redeschiderea discuției (sau „o nouă discuție” — tot aia). „Rezolvarea” unei reclamații nu mai poate fi contestată? Una din întrebările mele este dacă un format de închidere taie dreptul la contestare pe veci. Iar dacă nu, la ce folosește, că cel care contestă știe foarte bine că s-a discutat, s-a tras o concluzie, dar el nu este de acord cu ea.
Altă întrebare este procedurală: ce pățește cel ce continuă discuția după închidere? Nimic? Atunci ce rost are închiderea? Sau se va contabiliza de câte ori va contesta discuția? Se poate fixa o limită, de exemplu contestarea de 3 ori a unei reclamații închise (de exemplu apelul la trei administratori pe pagina lor de discuție) să fie echivalentă cu epuizarea răbdării comunității? --Turbojet18 iulie 2015 13:11 (EEST)[răspunde]
Eu o văd mai mult ca un semnal social decât orice altceva. Wiki-avocații vor fi lăsați fără argumente de tipul "X s-a exprimat înainte ca Y să închidă discuția", iar persoanele cu un minim de responsabilitate vor ignora trolii care vor redeschide la nesfârșit aceeași discuție. Nu știu dacă e cazul să avem o limită strictă a răbdării comunității - se termină când se termină.--Strainu (دسستي) 18 iulie 2015 16:47 (EEST)[răspunde]
Exact la asta mă gândeam și eu, cel ce redeschide este lăsat fără răspuns. Însă s-ar putea ca respectivul să spună „după închidere am propus schimbarea, nimeni n-a intervenit, deci (?) am consens tacit și de acum înainte este așa cum am spus eu” (!). Să cădem de acord că dacă se pune formatul, atunci consensul tacit nu mai funcționează și ca să se schimbe ceva trebuie o altă concluzie, explicită. Este suficient să nu se tragă altă concluzie ca redeschiderea discuției să rămână fără efect. Ar fi un rost al formatului. --Turbojet18 iulie 2015 17:06 (EEST)[răspunde]
Așa cum văd eu lucrurile, scopul unui asemenea format este de a închide:
discuțiile de la Reclamații
Da, discuțiile „se termină când se termină”. Nu impunem o limită de timp. Dar dacă într-o perioadă rezonabilă de o săptămână nu a mai comentat nimeni, acestea pot fi închise, odată cu concluzia dată de un administrator pe baza consensului din acel moment. Oricine va dori să-l contesteze ulterior, poate să inițieze o nouă secțiune, în care va face trimitere către discuția în cauză și în care va argumenta de ce acest lucru este necesar și care ar fi de fapt soluția în opinia sa. Decizia de închidere nu va ține cont de comentarii care nu sunt strict pe subiect. Cei experimentați vor ști (sper) să nu dea apă la moară unor astfel de comentarii.
discuțiile de la Wikipedia:Mediere, odată cu stingerea conflictului, care poate să aibă loc și pe alte pagini
discuțiile din toate celelalte pagini, cu excepția Cafenelei și Oracolului
Există cazuri în care pe pagina de discuții ale unor îndrumări (sau pagini de ajutor, articole etc.) au avut loc discuții mai importante, care au dus la un consens sau au rămas în aer tocmai din lipsa acestuia. Deoarece reprezintă subiecte sensibile sau de o importanță crescută (prin soluția aleasă, dacă este cazul), s-a luat decizia ca acestea să rămână expuse și să nu fie arhivate împreună cu celelalte secțiuni. Un astfel de format ar evita ca, spre exemplu, după 2 luni să apară un comentariu între alte comentarii din acele discuții, făcând și mai greu de urmărit sau de reanalizat o discuție lungă. --Wintereu18 iulie 2015 20:50 (EEST)[răspunde]
Sunt perfect de acord cu Accipiter în privința birocrației – o urăsc și în viața personală și în viața profesională. Așa cum a spus și Strainu, intenția a fost numai aceea de a formaliza la nivel informativ încheierea discuției; evident că discuția poate fi redeschisă în altă parte iar consensul se poate schimba – nimeni nu propune să schimbăm principiile de dragul unui format. --GutzaDD+18 iulie 2015 23:34 (EEST)[răspunde]
Reformulând într-un mod mai simplu: Dacă iese bălăcăreală și/sau scandalul se prelungește artificial (trolling, dat la gioale care devine excesiv, etc...), folosirea formatului devine oportună, manevra rămânând la latitudinea celui/ celei care închide discuția. Eu unul văd folosirea acestui format doar ca pe o excepție și nu ca pe o regulă (și așa va fi o chestie birocratică în plus, care fără asocierea unei atitudini generale mai ferme față de derapaje nu va folosi la mare lucru). --Accipiter Q. Gentilis(D)18 iulie 2015 23:46 (EEST)[răspunde]
Cert este că numai administratorii pot închide reclamațiile. Recent i-au fost șterse comentariile ulterioare unui utilizator și toată lumea a acceptat situația. El s-a plâns că regula aceasta nu e fixată într-un loc precis. Introducerea unui format în acest sens ar fi consecința logică ca să fie evitate pe viitor astfel de situații. Referitor la toate scenariile catastrofale, discuția poate fi închisă doar după ce se exprimă toți care doresc să se exprime, dar în final totuși numai administratorii pot închide reclamațiile. Dacă administratorul respectiv a închis-o prematur șamd poate fi rezolvată problema de comun acord cu el, sau dacă abuzul este foarte grav, problema oricum nu mai e la formatul respectiv, ci la respectivul administrator, care poate fi reclamat la rândul lui. Trebuie totuși plecat de la prezumția de bună credință. --Mihai (discuție) 18 iulie 2015 23:59 (EEST)[răspunde]
Nimeni nu a observat sau a omis să puncteze faptul că acel utilizator a duplicat gratuit, cu tendința clară de a agasa, un mesaj care a fost postat anterior la Cafenea. Vă rog vedeți Wikipedia:Cafenea#Drepturile de autor și preluarea de informații din presă, ultima postare. Acesta a fost motivul pentru care am șters acel mesaj de la Reclamații. Mesajul deja exista, iar acuzația de cenzurare și pocirea nickname-ului meu în mod repetat în discuțiile de prisos ce au urmat spun totul despre bunăvoința utilizatorului cu pricina. --Silenzio (discuție) 21 iulie 2015 14:57 (EEST)[răspunde]
Off topic: Libertatea respectivului utilizator s-a sfârșit acolo unde a început libertatea celorlalți și reciproc. În esență ăsta a fost modelul cazului particular care a generat ideea acestui format.--Accipiter Q. Gentilis(D)19 iulie 2015 00:13 (EEST)[răspunde]
Nu cred că a abuzat niciun administrator de dreptul de a închide o discuție. Dimpotrivă, discuțiile de la noi au tendința de a se prelungi pe termen nelimitat. Iar cu cât o discuție se prelungește mai mult, cu atât devine mai probabil să apară un denunț referitor la „cenzură”. E un caz particular al legii lui Godwin! --Pafsanias (discuție) 19 iulie 2015 00:40 (EEST)[răspunde]
Ceea ce am detaliat mai sus reprezintă simple formalități care nu fac altceva decât să ateste faptul că o discuție s-a încheiat și rezultatul acesteia. Ele nu se aplică în masă, ci doar acolo unde este cazul. Eu am dat câteva explicații generale, însă concret, formatul ar trebui să se aplice:
La discuțiile mai dificile de la Reclamații, cum a fost cea legată de Valimali67. Cine dorește să conteste ceva de-acolo, are toată libertatea de a deschide o nouă secțiune special pentru așa ceva. Discuția inițială nu are niciun motiv de a mai fi continuată în vreun fel.
La Medieri sunt cazuri aparte, care vizează în mod special doar persoanele care solicită medierea. Odată ce conflictul a fost aplanat, nimeni nu are de ce să mai comenteze ceva acolo. Prin aplicarea formatului acolo, vor ști cu toții că discuția respectivă s-a încheiat, fiind astfel puțin probabil ca cineva să mai răspundă la noi comentarii.
La paginile de discuții de la îndrumări, pagini de ajutor (și altele) ca măsură excepțională, ce are rolul de a preveni arhivarea accidentală a unei anumite discuții specifice, cum ar fi Discuție Wikipedia:Articole_biografice#Naștere, deces. Cum ar fi dacă cineva s-ar trezi (după atâta timp) să mai adauge un comentariu printre cele de-acolo?! --Wintereu19 iulie 2015 03:58 (EEST)[răspunde]
Ca să putem să mergem mai departe la Discuție Wikipedia:Reclamații, aș zice să închidem mai întâi discuția asta: acceptați ca soluție de compromis să folosim formatul la Reclamații doar în situații excepționale (discuții aprinse/prelungite) și, în cazul în care este folosit, orice redeschidere trebuie închisă tot cu formatul? Vă rog să răspundeți explicit.
Ok (format la Reclamații doar în situații excepționale + restul frazei de mai sus). --Accipiter Q. Gentilis(D)21 iulie 2015 11:05 (EEST) P.S. La mediere mi se pare o formalitate inutilă. Oricum din moment ce protagoniștii o acceptă, se presupune că sunt de acord și cu rezultatul acesteia (chit că la final nu se trage decât concluzia că rezultatul medierii este nul).[răspunde]
De acord, însă formatul se va folosi doar dacă există un consens general sau se constată imposibilitatea ajungerii la un consens. Formatul nu se va folosi pentru a forța închiderea discuțiilor.
În măsura în care redeschiderea este justificată și se ajunge la un (nou) consens, da, se va folosi formatul, iar în discuția inițială se va adăuga o legătură către aceasta.
Strainu, cred că putem trece la pagina de discuții de la Reclamații.
Turbojet, consensul poate rămâne valabil chiar și atunci când este contestat. Dacă acea persoană nu va aduce argumente valide, contestația se va încheia repede. Presupunând, totuși, că motivele invocate sunt pertinente, mai rămâne doar „problema” ajungerii la un nou consens. --Wintereu27 iulie 2015 23:02 (EEST)[răspunde]
Două săptămâni pentru a salva libertatea panoramei în Europa[modificare sursă]
Situația curentă cu privire la libertatea panoramei în țările europene. Raportul curent ar transforma harta în roșie sau galbenă pentru întreaga Uniune Europeană.
OK, inclusiv opere de artă
OK doar pentru clădiri
OK pentru utilizări necomerciale
Nu există
Unknown
În viitor, fotografii cu Parlamentul European ar putea să nu mai fie permise pe Wikipedia......la fel ca și fotografii cu Atomium, dar și...cu Roata din Londra (Anglia), ......sau gara centrală din Rotterdam (Olanda), ......sau El Hemisférico (Valencia, Spania) și multe altele...
Feel free to translate this message into Romanian.
Salut,
Ce se întâmplă?
In the European Parliament a proposal (amendment) has been submitted to limit the Freedom of panorama in Europe. The proposal is part of a larger plan to harmonize the copyright law in the various countries of the European Union.
If this proposal is adopted and implemented, it will mean that users on Wikipedia are no longer allowed to upload photographs of modern buildings or public works of art and use them in Wikipedia.
Even if freedom of panorama is allowed only for non-commercial purposes, this is an issue for Wikipedia. The current license under what we write Wikipedia, CC-BY-SA, is not compatible with non-commercial licenses, as they would restrict the re-use of the content.
Libertatea panoramei?
Photos of modern buildings and public art currently may be uploaded on Commons / Wikipedia and used in articles, only if those pictures were taken in a country that currently has freedom of panorama (FoP), at this moment 16 of the 28 EU countries.
EU countries with freedom of panorama: Austria, Croatia, Czech Republic, Denmark*, Finland*, Germany, Ireland, Hungary, Malta, Netherlands, Poland, Portugal, Slovakia, Spain, Sweden, and United Kingdom. (* = only for buildings)
EU countries without freedom of panorama: Belgium, Bulgaria, Cyprus, Estonia, France, Greece, Italy, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Romania, and Slovenia.
In countries without freedom of panorama, the creator of a creative work (permanently placed in the public space, like buildings, public art, etc.) needs to authorize the release of the photo, also if you have taken the photo yourself.
Despre ce amendament e vorba?
Este vorba de amendmentul AM421 propus de Cavada.
Când se votează acest amendament?
Joi 9 iulie 2015.
Putem să facem ceva împotriva lui?
Yes! By making known what impact this amendment has to Wikipedia and what damage it can cause to Wikipedia. In recent years it has come to our attention that many politicians do not even know that it is forbidden to publish on their website a photo of the European Parliament in Strasbourg, without the prior permission of the architect. So in the first place creating awareness is important.
Send a tweet to one or more Members of the European Parliament from your country/area (or re-tweet) in your language. Ask them for example if they really want Wikipedia to be backed-out or stripped of thousands of images. Or send a tweet to political groups in the parliament or a general tweet about the subject. Examples: 1, 2, 3.
Din câte înțeleg eu, inclusiv prin discuții cu ONG-uri românești implicate în lobby despre drepturi de autor, e vorba de un raport asupra implementării directivei anterioare și nu are un efect legislativ imediat.
Eu vă încurajez să-i contactați pe europarlamentarii din țara voastră (personal am sunat la birourile celor 2 membri supleanți romani ai comisiei de afaceri interne înainte de dezbaterea de săptămâna trecută), dar țineți cont ca bătălia cea mare va fi în toamnă sau iarnă, când comisia va începe sa formuleze noua directiva și mai apoi, când acesta va intra în procesul parlamentar. Cu siguranță vi se va cere din nou ajutorul atunci--Strainu (دسستي) 22 iunie 2015 11:36 (EEST)[răspunde]
But the result of the current voting will be taken into account and used as base. If we get the European Parliament so far to change it now, it will be easier in autumn/winter to build upon. Romaine (discuție) 23 iunie 2015 11:14 (EEST)[răspunde]
Hello all! Thank you all for your attention to this subject.
Past Thursday we had a meeting with WMF to evaluate the political situation in Brussels and to determine if setting up a banner today would be effective. In these two weeks there are two critical points in the political process to get to a text that is safe for Wikipedia: before 1 July an MEP need to take action to get the text changed with sufficient support from other MEPs, and on 9 July the plenary voting in the European Parliament. We determined Thursday that as a result of all our actions Wikimedia wide, we have generated enough attention to get the first step done. Congratulations! But this was the small step, the large one is the plenary voting.
The question we asked ourselves is if we should already show a banner today. A banner on top of every Wikipedia page is a very powerful and sensitive instrument we should be carefully in using it, in timing and wording, certainly if it concerns a subject in the field of advocacy. Also it should be used as last resort. As said, we have arranged enough attention for point one. We also consider two weeks before the voting as too long, because when the banner is seen this week, it likely will be forgotten two weeks later. Therefore we consider it better to start with the banner on 2 July, after assessing how the situation has developed.
We advice you not to set up a banner in this week already, but this is an advice. If your local community decides otherwise, this will be respected. We recommend a strong European action at the same time together.
The international landing page about this issue is ready at: Freedom of Panorama in Europe in 2015. It would be welcome to translate this page to Romanian on a page on the Romanian Wikipedia to show that (also) this Wikipedia wants the proposal be changed. (Please add your page in the item Q20200822 on Wikidata.)
If we set up a banner on 2 July, we like to set up a CentralNotice banner also for Romania (with approval of WMF), depending on how the politics evolve. For this banner translations are needed. If you want to translate the texts of the banner from English into Romanian, add your name, language and how we can reach you at m:Talk:Freedom of Panorama in Europe in 2015/Banner and we will let you know when you can translate.
What is the plan?
We will asses the situation on 2 July, then we will set up a banner that day for multiple countries. This gives us also more time to get all the translations in the various European languages.
We have asked the Wikimedia Foundation to come with an official statement. They have indicated that they will work on this and will come with an official statement and/or blog post on 2 July.
But in the mean while just waiting? - No!
Send a personal e-mail to an MEP in your country/area. If you send an e-mail to an MEP, please write it in your own language in your own words. Sending a the same identical message to multiple MEPs, they will notice that and then it does not work any more. See: Freedom of Panorama in Europe in 2015/Contact your MEP/RO. You can link to: http://meta.wikipedia/wiki/saveFoP
Send a tweet to an MEP, make it as personal as possible. Hashtag for the action is #saveFoP
Write together a press release or an open letter from the community (like on de-wiki)
It is going fast the past 24 hours and before. Therefore this update below, written bij my colleague Dimi_z who is for the Wikimedia movement following the political developments in the EU in the past weeks and years:
1. We have managed to find enough MEPs from various groups to file a positive amendment affirming Freedom of Panorama. The signatures were collected with the help of mainly the Dutch, German and Estonian ALDE members.
2. As a result of the big pressure we exercised and the fact that his own group publicly opposed him on this, Mr. Cavada has now called everyone in the European Parliament to vote to delete his wording, but also to oppose the amendment, as a compromise. It looks like there is a solid majority for this compromise.
3. Delegations form the second largest group, the S&D, have taken public positions against the Cavada text. They have however also let us know, that they wouldn't appreciate being cornered into voting for new (ALDE) amendment. The reasons they cite are mainly of procedural nature.
4. It would take a lot of pressure to get the positive amendment through. Such an aggressive campaign pushing for the absolute maximum this early on in the legislative process could, I am afraid, hurt our standing. Especially banners are only effective if they are used conservatively and there is an imminent threat. This threat is not given any longer, which we should all congratulate ourselves for. This is something we achieved! I want to personally thank each and every single one of the hundreds of people who worked on this.
5. We can still push for the positive amendment by ALDE! We can do this by writing and calling our MEPs personally and ask them to vote for it. We can also do this by joining the petition, which will ask all its signatories to to do the same.
6. What we can and should do now is invest in the contacts we established with MEPs and their assistants. Thank the ones who answered and promised to help! Invite them to a Wikipedia meet-up! Offer you expertise! Ask them to help you with FoP on the national level if you have none!
7. Maintaining contacts is also important, as the copyright reform dossier will come to the European Parliament sometime next year. If we make friends now, it will make our lives much easier next time around.
8. The vote on 9 July will go down as follows: First the positive amendment by ALDE will be voted on, then after that the "split" (meaning deletion) of the FoP paragraph. If the positive amendment passes, we would need the deletion to be rejected. If the positive amendment is rejected, we need the deletion to get a majority.
If you need more information or if you have questions, you can ask them through our helpline.
Cum vă sună mai bine: libertatea panoramei (9 rezultate înainte de a scrie eu aici), care sugerează că panorama este liberă, libertatea de panoramă (4 rezultate), care sugerează că este vorba de o noțiune diferită de cea anterioară, sau libertatea de a panorama, (0 rezultate) care sugerează dreptul de a face o acțiune? --Turbojet27 iunie 2015 21:47 (EEST)[răspunde]
Nu confundați panorama (care e liberă oricum, nu are cum să fie interzisă, a se vedea definiția acestui cuvânt în dicționare) cu panoramarea (acțiunea de a panorama, precum și rezultatul ei - fotografia în cazul nostru). Insist pentru titlul Libertate de panoramare, care mi se pare cel corect, deoarece se referă la rezultatul acțiunii de a panorama. Poate că mă înșel, dar la ro.Wikipedia se face confuzie între „panoramă” și „fotografia unei panorame”. --Bătrânul (discuție) 28 iunie 2015 20:03 (EEST)[răspunde]
Nu e vorba de nicio confuzie, tot de rezultat vorbeam și eu.
Într-adevăr, în Dex scrie cum ziceți dvs., însă nimeni nu folosește panoramare pentru rezultat în limbajul curent. De altfel, pentru filme pare să existe un termen diferit pentru rezultat: panoramic (sensul 2), iar alte dicționare folosesc panoramă. Revistele de fotografie folosesc și ele panoramă pentru rezultat și panoramare pentru acțiunea (de ex. [1]). Deci nu cred că a merge pe mâna dexului e soluția corectă în situația de față.--Strainu (دسستي) 28 iunie 2015 22:51 (EEST)[răspunde]
Nu e un motiv anume, ci doar felul cum am apucat să vorbesc eu. E o traducere din engleză. Cazul acuzativ îmi vine natural la traducerea sintagmei freedom of panorama; genitivul mi-ar fi fost sugerat de o expresie de genul freedom of the panorama. —Andreidiscuţie1 iulie 2015 10:45 (EEST)[răspunde]
La fel este și în franceză. Ei folosesc liberté de panorama. La ei „panorama” fiind masculin, dacă ar fi genitivul, ar fi liberté du panorama, expresie care se întâlnește, dar nu pe fr:wp. --Turbojet1 iulie 2015 15:25 (EEST)[răspunde]
Drepturile de autor și preluarea de informații din presă[modificare sursă]
Având în vedere că am ajuns la un conflict de editare cu domnul Dan Mihai Pitea, rog comunitatea să mă lămurească ce este de făcut. Am pornit de la premisa că preluarea a maxim 500 de caractere și semne despre care se vorbește la Wikipedia:Drepturi de autor în România#Revista presei este una de bun simț, și în plus am rămas cu senzația că aceasta a și fost consensul unor discuții anterioare pe care nu le mai găsesc acum (prin anii 2007 sau 2008). Acolo am preluat 487 de caractere. De exemplu în articolul Fildeș am preluat din presă următoarea frază "În 2011 peste 800 de kilograme de fildeș au fost confiscate de autorități, iar specialiștii estimează că pentru ele au fost uciși cel puțin 2.500 de elefanți". Conform domnului logicii expuse de dl. Pitea, acest lucru este un plagiat. Din punctul meu de vedere, este o preluare (prin copiere) de bun simț a unei informații de presă. A încerca să reformulez informația în alte cuvinte ar fi o pierdere inutilă de timp și în plus de asta ar mai fi prefăcătorie - m-aș preface doar că nu am copiat, găsind o altă formulare pentru aceeași informație, adică, în limbaj popular - aceeași Mărie cu altă pălărie.
Cum facem? Prin copierea propoziției „Yannis Popescu a murit de cancer în anul 3333.” din presă realizez deja un plagiat? Dacă nu, atunci câte caractere pot să preiau?
Nu am întrebat cum se reformulează. Am întrebat: este plagiat preluarea aceea sau nu? Și reformularea dvs nu este o copiere, așa cum o traducere este tot copiere? Și reformularea și traducerea expun în alte cuvinte aceeași informație. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 20:59 (EEST)[răspunde]
D=le Ark25, dv sunteti ca Basescu, parca acum v-ati trezit din somn. Nu ati fost domnule, administrator al acestei wikipedii? Cine v-a ales? Nu cunoasteti politicile? Sau le-ati uitat? Sunt consternat. Asybarisaport30 iunie 2015 21:05 (EEST)[răspunde]
Diverse ciondăneli care deviază de la subiectul întrebării:
Ramificație
A încerca să reformulați informația în alte cuvinte ar fi fost o pierdere mai mare de timp decât reintroducerea ei repetată, în exact aceeași formulare, fără să corectați nici măcar erorile tipografice strecurate în textul sursă copiat? V-a luat mai puțin timp să numărați caracterele și să completați ad-hoc textul de la Wikipedia:Drepturi de autor în România#Revista presei cu o secțiune irelevantă, întrucât scopul articolelor noastre nu este acela de a face o „revistă a presei”? Acesta este un semn de respect pentru munca autorilor acelor capodopere ale jurnalismului românesc contemporan, pe care îi admirați atât de mult? --Pafsanias (discuție) 30 iunie 2015 01:57 (EEST)[răspunde]
... am pus o întrebare punctuală și mi se răspunde cu tot felul de acuzații puerile și fără prea mare legătură cu întrebarea mea. Mai pe scurt, am întrebat „câte caractere se pot copia?”, și nu am întrebat „ce vă displace la Ark25 și cum puteți să-i găsiți nod în papură?”. Pentru această întrebare s-ar putea face o secțiune separată, sau cine știe, poate chiar o pagină RFC :)
Nu văd cum ar putea fi irelevantă acea secțiune din moment ce, așa cum cum am spus, am mai văzut discutat subiectul și am rămas cu senzația că limita de 500 de caractere de acolo ar fi de bun simț și acceptabilă și în cadrul Wikipedia. Ceea ce spune CRP despre copierea din ziare pe saituri de internet este totuși relevant și o referință bine de luat în seamă, chiar dacă aici nu facem revista presei, nu văd vreun motiv să fim extrem de rigizi și să gândim regula celor 500 caractere doar pentru revista presei, mai ales că Wikipedia nu face concurență ziarelor, așa cum fac acele saituri ce fac (și) revista presei prin copiere. Mai pe scurt, deranjul de copierea în Wikipedia este mai mic decât deranjul făcut de revista presei. În plus, dacă citiți introducerea de la Wikipedia:Drepturi de autor în România, veți constata că pagina se referă la drepturile de autor în România, nu doar la interesul particular al editorilor Wikipedia în ce privește drepturile de autor. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 02:37 (EEST)[răspunde]
Iar în ce privește utilitatea presei pe care o ironizați, v-aș ruga să găsiți cărți care să descrie viața în satele Mosoru, Poiana Stoichii sau Hăulișca, mai bine decât au făcut-o acele jurnale românești contemporane. Se poate? Știu că nu veți răspunde acestei întrebări, scopul nu este de a proba cele spuse ci doar de a „demonstra” nepriceperea acuzatului prin acumularea duzinelor de acuzații. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 02:46 (EEST)[răspunde]
Ați pus o întrebare punctuală și i-ați dat o justificare, iar eu am pus trei întrebări punctuale legate de aceasta din urmă. Nici eu nu mă aștept să răspundeți, știut fiind că problema dumneavoastră principală este lipsa de timp (ceea ce nu a împiedicat contorul să ajungă la performanțe de sute de contribuții zilnic și nici discuțiile să se lățească pe zeci de pagini și mii de kB). Drepturile de autor în România sunt tratate în articolul respectiv. Paginile din spațiu de nume Wikipedia: se referă la proiect (ca de exemplu, Wikipedia:Colecții de legături externe în pagini de discuție RFC, nu-i așa?). Vă rog să nu mă mai trimiteți de la chestiunea unui text copiat în articolul Decapitare, la alte articole despre sate. Știu: Carte! Flatulență! Aceeași Mărie cu altă pălărie e o vorbă valabilă aici, dar nu pentru pretinsa „prefăcătorie” a reformulării unei informații. --Pafsanias (discuție) 30 iunie 2015 03:37 (EEST)[răspunde]
Ciudat, nu vă așteptați să răspund, deși eu sunt cel despre care s-a tot sugerat de atâtea ori că este un troll și că lungește discuțiile interminabil, deși eu sunt cel care, pe parcursul disputelor anterioare am răspuns la toate acuzațiile lansate la adresa mea, multe dintre ele lansate într-o doară. Acum, dintr-o dată, mă considerați „scump la vorbă.”
Bine, ați adresat justificarea mea, ce ar fi ca acum să răspundeți și întrebării propriu-zise pe care am adresat-o?
Dvs ați răspuns justificării mele, eu am răspuns de asemenea justificării dvs, în care ați ironizat calitatea presei așa că am venit cu exemplele despre sate. Ba chiar că este prefăcătorie să iau o informație din ziar și să o reformulez doar ca să dau senzația de originalitate, atunci când, în realitate, eu copiez ceea ce spune sursa. Fără sursa respectivă nu aș avea ce să reformulez. Informația contează și nu felul în care este exprimată.
Da, se vede că vă e teamă de evidențele cele mai limpezi precum Carte din moment ce din start vreți să le evitați, deși aici nici nu discutăm despre legături externe. Ca să ajung acolo trebuie să intrați în tematica legăturilor externe totuși. Dacă vreți, putem să intrăm și în tema asta, deși mi-e teamă că unica concluzie posibilă din partea dvs. pe această temă este că mă lungesc interminabil. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 06:30 (EEST)[răspunde]
Limita de 500 de semne se aplică citatelor, în condițiile clauzei utilizării cinstite (articolul 33 din legea românească) și în spiritul politicilor Wikipediei despre materialele protejate. Adică dacă ținem neapărat să preluăm un text, trebuie să trecem prin toate rigorile, nu numai cele 500 de semne (care asigură doar respectarea criteriului 3b de la WP:MP): să arătăm cu ghilimele că este citat, să-l atribuim explicit autorului său (așa cum cere legea și sugerează elemente din criteriul 10; notele de subsol nu sunt în general suficiente, pentru că noi le folosim pentru a arăta suportul bibliografic, nu sursa citărilor de text), și în general să recurgem la această practică cu parcimonie (criteriile 3a, 5 și 8: în cadrul secțiunii, citatele și parafrazele să fie cât mai puține și în general cu un ordin de mărime mai puține decât textul ce oferă context, recurgând la citat doar când formularea exactă a autorului este cumva relevantă sau importantă).
În practică, presa nu s-a obosit vreodată să se declare deranjată de preluarea fără ghilimele, ci doar de depășirea limitei de 500 de caractere. Exemplu aici. În mod firesc, preluarea cu ghilimele se impune atunci când preluăm declarațiile sau opiniile cuiva sau atunci când vrem să prezentăm o informație de ziar care nu este foarte clar dacă este credibilă (exemplu: În numărul 390 din Evenimentul zilei (2 octombrie 1993) ziarul își informa cititorii: „Marți, 28 septembrie a.c. în curtea gospodinei Sevastița M., aflată în strada Vatra din Pașcani , județul Iași s-a întâmplat un miracol: o găină a născut doi puii vii, unul fără un picior și altul fără o aripă”, articol scris de Cătălin Ștefănescu.) A pune ghilimele atunci când preluăm informație generală specifică presei (știri, informații din diverse studii) este de-a dreptul nefiresc. Acesta este standardul de facto aplicat de presă. N-am văzut până acum vreodată vreun ziar să preia informație din alt ziar și să pună ghilimele. Cei care fac revista presei nu pun ghilimele și nici restul presei, atunci când preiau asemenea date de gen „Yannis Popescu a murit de cancer în anul 3333.” Așa că nu văd rostul de a fi noi mai catolici decât Papa.
Aici vorbim despre un exces de scrupulozitate, activat subit de dorința de nestăpânit de a-l bloca pe Ark25, adică pe „trollul ăla care refuză să discute”. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 21:17 (EEST)[răspunde]
Am o întrebare mai ales pentru Andrei Stroe, poate e mai informat. Cum își protejează Wikipedia propriile drepturi de autor, mai ales că e așa de riguroasă cu ale altora. Sunt zeci de siteuri care reproduc materiale și poze, fără a menționa proveniența lor, măcar atât. Mi–am găsit poze în zeci de ziare locale, fără a menționa sursa și autorul. Am avut probleme cu Gândul, Adevărul, agenția Mediafax, au trecut autorul pozelor numai după ce–am sunat în redacție și–au auzit cuvântul magic „tribunal”. Am găsit un site „Biserici de lemn de pe Valea Someșului”, finanțat din fonduri europene, care reproduce integral text și foto, articolele mele și ale lui Bogdan Ilieș. Asta înseamnă că proștii muncesc, ca alții să bage bani în buzunar. La numerele de contact nu răspunde nimeni.--Țetcu Mircea Rareș 30 iunie 2015 21:22 (EEST)
@Țetcu Mircea Rareș: aici nimănui nu-i pasă cu adevărat de de protecția dreptului de autor, interesul este doar de a căuta o chiciță avocățească pentru a-l mazili pe Ark25. Așa că nu vă așteptați la vreun răspuns util. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 21:43 (EEST)[răspunde]
Nu știu dacă pot să public această observație aici sau trebuie să o includ direct în cutia cu ramificații off-topic. Totuși, înainte de cele 487 de caractere „preluate” în articolul Decapitare, au fost „preluate” și alte 934 de caractere din același text-sursă, în articolul Scaun electric. Dacă „preiau” și eu vreo 500 de caractere în articolul Spânzurare (conform aceluiași „drept”), iar ceilalți participanți la discuție câte un fragment analog pentru metodele lor preferate de execuție, ce va mai rămâne din drepturile de autor? Cunosc texte de presă referitoare la monumente de arhitectură din Republica Moldova care au fost decimate și copiate în fragmente mici, diseminate în câteva zeci de articole Wikipedia, cu rezultatul ca aproape nimic să nu mai rămână „nepreluat”. Menționez că nu e vorba de contribuții ale lui Ark25, pentru că nu doresc să folosească și această ocazie de victimizare. --Pafsanias (discuție) 30 iunie 2015 22:50 (EEST)[răspunde]
Am deschis această secțiune pentru a lămuri cât mai clar dacă și cât putem să copiem din presă, în limite legale și de bun simț, și eventual cum trebuie să aranjăm textul copiat (în cazul în care avem voie să-l copiem). Într-adevăr, am greșit copiind peste limita de 500 de cuvinte, în două articole separate. Din cauza asta am făcut revert doar în articolul Decapitare, ca să mă încadrez în limita de 500. Dar greșeala mea nu scuză încheierea discuției în coadă de pește. Am întrebat dacă și cât putem să copiem, ca să știu dacă, pe viitor, copiind în limita de 500 de caractere încalc regulile sau nu. — Ark25 (discuție) 30 iunie 2015 23:58 (EEST)[răspunde]
Părerea mea sinceră este că, dacă tot ne obosim să copiem sub 500 de caractere dintr-un text al cărui autor nu suntem, putem adăuga și două caractere suplimentare („ ”), fără prea mare efort, indiferent de cum procedează presa, care nu cred că poate constitui un model de redactare enciclopedică. Și chiar dacă timpul nu ne permite întotdeauna, consider că nu este o pierdere de vreme să încercăm reformularea în cuvinte proprii a unei informații (cel puțin, pentru a rămâne cu fruntea curată). --Pafsanias (discuție) 1 iulie 2015 00:24 (EEST)[răspunde]
Ah bun, acum discutăm (mai) amical, acum e altă mâncare de pește.
Păi adăugarea de ghilimele limitează enorm adăugarea de informație, pentru că citatele trebuiesc adăugate în cantitate foarte mică, așa cum zice mai sus Andrei.
Și eu, tot sincer, și fără nicio ironie sau răutate, consider reformularea o încercare șmecherească de a ieși cu fruntea curată. Reformularea, la fel ca și traducerea, este tot o copiere. Reformularea poate da falsa senzație că ne-am fi documentat din 10 surse pentru a menționa respectiva informație, când de fapt o preluăm, de cele mai multe ori, dintr-o singură sursă. Atâta vreme cât regula CRP este generoasă și permite 500 de caractere și până în prezent nu s-a cramponat nimeni în detalii precum ghilimelele și nici nu a luat nimeni la purecat limita de 500 de caractere, nu avem vreun motiv să ne limităm la doar 10 cuvinte sau să reformulăm. Și în fond noi aici suntem niște scribi (copiști) — unii cu talent literar, ce-i drept — nu suntem autori și nici măcar jurnaliști.
Părerea mea, mai pe larg:
Clubul Român de Presă (CRP), cel mai înalt for al presei din România, nu a aplicat legea la un mod fanatic, ci a fost moderat și chiar generos, făcând o recomandare care permite copierea a 500 de caractere. Putea foarte bine să se crispeze și să pună 100 de caractere sau 10 cuvinte. Recomandarea nu a menționat „importanța” punerii de ghilimele deoarece este acest lucru este nesemnificativ din punct de vedere practic. Dacă ar fi să dăm dovadă de exces de zel, putem spune că recomandarea CRP nu respectă legea. Așa că pare puțin cam ciudat să fim extrem de scrupuloși și să respectăm legea la sânge, când de fapt nimeni nu cere asta. Eu n-am auzit vreodată de vreun ziar sau jurnalist să se declare deranjat de preluarea unui text de mai puțin de 500 de caractere și cu atât mai puțin de lipsa ghilimelelor.
Afirmația că „notele de subsol nu sunt în general suficiente, pentru că noi le folosim pentru a arăta suportul bibliografic, nu sursa citărilor de text” este valabilă doar pentru referințele din secțiunea Bibliografie, pentru că referințele din secțiunea „Note” sau „Referințe” chiar asta fac, arată sursa citărilor de text. Așa că referințele sunt suficiente.
Regula „să recurgem la citat doar când formularea exactă a autorului este cumva relevantă sau importantă” se referă la faptul că punem ghilimele și cităm doar acolo unde este cu adevărat important să se știe că autorul a spus un anumit lucru (vedeți exemplul de mai sus din Evenimentul Zilei). În rest, copierea (în limite legale) nu impune ghilimelele și citarea. Acest lucru a fost deja încetățenit, atât în presa română cât și în Wikipedia română, aplicând regula (legea) punerii între ghilimele cu bun simț. Așa că această regulă a Wikipedia nu impune reformularea textului copiat atunci când nu vrem să facem citare cu ghilimele și cu tot tacâmul. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 00:45 (EEST)[răspunde]
Când copiem o informație punctuală (exemplu: În 2011 peste 800 de kilograme de fildeș au fost confiscate de autorități, iar specialiștii estimează că pentru ele au fost uciși cel puțin 2.500 de elefanți) dintr-un ziar, practic am copiat informația pe care ziarul respectiv a copiat-o la rândul lui din alt ziar, așa se întâmplă de cele mai multe ori, deci nu are rost să cităm o sursă care și ea a copiat, cu ghilimele și să mai și menționăm sursa în text, pe lângă referința de după frază. Este vorba de știri și nu e cazul să le ridicăm la rangul de citate. Nici măcar atunci când e vorba de studii făcute de ziarul din care copiem, decât dacă este vorba de ceva excepțional. Așa se aplică regula peste tot în presă și așa s-a aplicat și în Wikipedia. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 02:41 (EEST)[răspunde]
Aici atingeți, într-adevăr, un punct nevralgic: „practic am copiat informația pe care ziarul respectiv a copiat-o la rândul lui din alt ziar, așa se întâmplă de cele mai multe ori, deci nu are rost să precizăm o sursă care și ea a copiat”. Nu contează cine a copiat primul, important e să continuăm copierea, pentru că numai astfel ne vom asigura credibilitatea!!! --Pafsanias (discuție) 1 iulie 2015 02:51 (EEST)[răspunde]
Credibilitatea o menținem citând din surse de încredere, indiferent de unde copiază acestea. Acesta este circuitul știrilor, patentat de Reuters & Co: agenția de presă lansează știrea, iar ziarele copiază. Oricum, mă bucur că mi-ați citit cuvintele fără să săriți direct la concluzia că mă lungesc interminabil sau că aplic tot felul de tehnici de spargeri de discuție etc. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 02:59 (EEST)[răspunde]
Nu vă bucurați degeaba! Oare sursa Karl Shaw (2011): 10 Ways To Recycle A Corpse. New York: Three Rivers Press, care aparține tot unui jurnalist, deși nu e menționată în articolul nostru, și-a cedat drepturile de autor, conform circuitului patentat de Reuters & Co? Ori e suficient să-l copiem pe Marius Cosmeanu? --Pafsanias (discuție) 1 iulie 2015 03:11 (EEST)[răspunde]
Aveți dovezi că Marius Cosmeanu a copiat în mod fraudulos din Karl Shaw? Poate că dl. Cosmeanu a preluat în mod legal un text scris de un ziarist englez, care la rândul lui are dreptul de a face o sinteză din cartea lui Karl Shaw.
Copiind sub 500 de caractere din Marius Cosmeanu, în cel mai rău caz copiem 500 de caractere din Karl Shaw, deci ne încadrăm în limitele (orientative) regulamentare și în cele de bun simț. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 04:44 (EEST)[răspunde]
@ Andrei Mersi pentru intervenția punctuală, sunt aproape în întregime de acord. Nu pot fi de acord cu aserțiunea că întreaga Wikipedie e un plagiat. Există și în literatura științifică literature review articles, care nu fac în peste 15-20 de pagini nimic altceva decât să sintetizeze exact în stilul Wikipedia stadiul unui domeniu, sau literatura despre un subiect anume. De altfel, mai orice articol științific consistă după introducere din câteva pagini de literature review care explică cum a ajuns autorul să-și pună o problemă, și unde se situează soluția sau contribuția articolului său în cadrul literaturii. Deci exact acolo trebuie să se oprească Wikipedia, respectând regulile pe care le-ai enumerat mai sus. În forma cea mai inofensivă plagiatul este doar practica intenționată sau neintenționată de a folosi munca cuiva fără a-l menționa sau de a folosi în mod disproporționat. De altfel și la en.wiki există îndrumarea en:Wikipedia:Plagiarism, la fel și de:Wikipedia:Textplagiat etc. Plagiatul e dimensiunea morală a problemei, pe când violarea drepturilor de autor e cea legală.
Considerente în sus sau în jos, aceste două articole în cauză arată consecințele practice ale plagiatului: scăderea calității textului.--Mihai (discuție) 1 iulie 2015 03:20 (EEST)[răspunde]
Nu poate fi vorba de plagiat dacă folosim semnele citării și menționăm sursa. Sigur, citatele nu trebuie să fie disproporționat de mari. Atenție că numai textele au drepturi de autor, faptele științifice și întâmplările nu au drepturi de autor dacă sunt descrise în cuvintele proprii. De aici și necesitatea reformulării. Sigur, și atunci trebuie menționată sursa, pentru a fi clar pe ce se bazează cel care scrie (WP:FCO). Tgeorgescu (discuție) 1 iulie 2015 04:20 (EEST)[răspunde]
@Mihai: Păi dacă tot sunteți de acord cu Andrei că trebuiesc puse ghilimele și menționată sursa în text deși fiecare frază este urmată de referința care arată sursa, atunci vă rog să dați niște exemple concrete, pentru că nu vreau să mă trezesc cu câte o reclamație din partea dvs. după orice editare. La Discuție:Ernest Urdăreanu n-am avut noroc. Poate Discuție:Fildeș ar fi mai multe șanse. Dacă nu, atunci vă rog să-mi arătați altundeva, unde vreți, cum pun ghilimelele și menționez în text sursa. Aceeași rugăminte o adresez și domnului Andrei Stroe. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 04:28 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc frumos, într-adevăr este utilă informația, dar ceea ce scrie acolo confirmă ceea ce am spus eu mai sus: În mod firesc, preluarea cu ghilimele se impune atunci când preluăm declarațiile sau opiniile cuiva sau atunci când vrem să prezentăm o informație de ziar care nu este foarte clar dacă este credibilă (exemplu: EVZ). Iar în exemplele de acolo tocmai asta conțin: opinii (despre procese politico-sociale). Eu vreau să știu însă cum procedăm în cazul prezentării diverselor informații reci și seci cum ar fi „În 2011 peste 800 de kilograme de fildeș au fost confiscate de autorități.” Aplicăm exact aceeași regulă? 1 iulie 2015 05:00 (EEST)
[Off-topic – ma non tanto] Citind și încercând să înțeleg puhoiul de argumente, contraargumente, pseudoargumente, ... mi-am dat seama că unele formulări se pretează la a fi preluate, intenționat sau nu, ad litteram, cu efect impredictibil. Două exemple, culese la distanță de ani:
„Noi suntem doar niște scribi...”
„... întreaga Wikipedie este, în sens academic, un plagiat.”
@Ark25: Puteți explicita, vă rog, următoarea afirmație făcută mai sus de dumneavoastră: „Reformularea poate da falsa senzație că ne-am fi documentat din 10 surse pentru a menționa respectiva informație, când de fapt o preluăm, de cele mai multe ori, dintr-o singură sursă”? Consider că este o acuzație gravă la adresa celor care nu se declară plagiatori pe Wikipedia, urmărind doar discreditarea acestora (și în final, blocarea lor). --Pafsanias (discuție) 1 iulie 2015 15:23 (EEST)[răspunde]
Nu văd cum pot fi mai explicit decât atât. Și este o fantezie a spune că este o gravă acuzație. Pentru putea bănui că doresc discreditarea și în final blocarea acestora, ar trebui să fac o îndelungată și susținută campanie împotriva altora, sugerând ca soluție interdicții și blocare așa cum grupul din care dvs. faceți parte ați făcut împotriva mea, în reclamația de acum două zile scrie negru pe alb că trebuie să fiu blocat dacă nu mă opresc, asta după multe alte sugestii că ar trebui să fiu blocat. Spre deosebire de dvs., eu nu am sărit imediat la concluzia că vreți să mă discreditați și să mă blocați, din orice idee cu care nu sunt de acord, așa cum face dvs. aici. E o mică mare diferență. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 17:12 (EEST)[răspunde]
@Mihai: îndrumarea în engleză este foarte corectă dar în aceeași timp foarte comodă (pentru cei care au făcut-o) și destul de inutilă, pentru că vasta majoritate a editărilor prin copiere (în limite legale) nu se fac despre opinii, ci despre fapte și evenimente. Sunt uimit să constat că nu știți de ce am invocat exemplul Fildeș. V-am rugat să-mi arătați cum să procedez acolo unde mi-ați dat revert la Ernest Urdăreanu pe motiv de vandalism și ați refuzat, invocând metodele mele de documentare (deși nu acestea erau motivele invocate când mi-ați anulat editările) așa că am trecut la un exemplu mai banal și mai comun, specific editărilor cotidiene. — Ark25 (discuție) 1 iulie 2015 17:25 (EEST)[răspunde]
@Ark25: respectați politicile Wikipedia. Întradevăr, cele menționate la Wikipedia:Drepturi de autor în România#Revista presei sunt reguli de bun simț și ar trebui să fie suficiente. Nu uitați că, chiar și acelea sunt considerații ale Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă și nu prevederi legislative. Cu alte cuvinte, limitele acelea nu sunt obligatorii (din punct de vedere juridic). Poți să preiei și 501 caractere. După cum a spus un coleg, ziariștilor le place să ceară respectarea drepturilor de autor când este vorba de „opera” lor, dar când e vorba de opera altora... pauză.
Pe aici citești destule idei trăznite din domeniul juridic, dar nu trebuie să iei de bun tot ce se spune. Mulți își dau cu părerea, dar puțini cunosc.
Sugestia aia „nevinovată” și „binevoitoare” referitoare la ghilimele poți s-o ignori pentru că nu are absolut nicio bază. Iar dacă cineva încearcă să-ți impună acest lucru este un abuz și trebuie tratat corespunzător. SenatorulX (discuție) 1 iulie 2015 17:51 (EEST)[răspunde]
Eu sunt tare curios daca astazi, participantii la discutiile lui Ark25 reusesc sa citeasca toate textele astea .... fluviu scrise de dansul. Eu unul nu pot, e batere a apei in piuă fara precedent. Ma mir cum cineva poate intelege ceva si mai ales sa-i raspunda la obiect. Adica.... Ark25 nu este in stare sa reformuleze un text si prefera copy-paste de linkuri, iar pe de alta parte scrie... frate de se împupăzește văzul, iti pierzi rabdarea ca din condescendenta sa-i spui ceva util, poate intelege si el ceva. Eu spun ca este rea credinta crasa si merita blocat 11000 de zile. Asybarisaport1 iulie 2015 19:14 (EEST)[răspunde]
Nu mai înțeleg nimic. 11.000 de zile înseamnă .. vreo 30 de ani.. uau! sună a glumă ceea ce spuneți. Nu înțeleg cum v-ați pierdut răbarea din moment ce v-am întrebat pe dvs. simplu și concis: "Încalcă drepturile de autor sau nu?". Pe Andrei Stroe l-am întrebat la fel de scurt: "nici măcar trei cuvinte nu putem prelua fără să punem ghilimele?" - nici dumnealui nu mi-a răspuns. În rest, am fost luat la întrebări și m-am simțit obligat să răspund. Deci preluați aceeași tactică deja încetățenită de ceva vreme împotriva mea: sunt luat la întrebări, iar ca să nu fiu acuzat că nu îmi pasă, răspund, după care sunt acuzat pentru că am avut tupeul să răspund și să lungesc discuția atât de mult. Fără să remarcați faptul că discuția este lungită de fapt de cei care mă iau la întrebări.
Nu e cazul să facă cineva un rezumat al acestei discuții, ceea ce avem nevoie este ca cineva (inclusiv dvs) să răspundă cât mai clar acelei simple întrebări:
Câte cuvinte/caractere putem copia fără să încălcăm drepturile de autor?
Având în vedere că mi s-a cerut ferm să pun ghilimele și să citez în text sursa atunci când editez articole, am făcut aceste trei modificări. 1 - 2 - [2]. Deși am rugat în paginile de discuție ale respectivelor articole (primele două dintre ele) să mi se spună cum e mai bine să fac, mi s-a refuzat un răspuns. Așa că, neavând vreo altă îndrumare decât exemplele de la Wikipedia engleză, am făcut respectivele modificări. Rog pe cei care se pricep mai bine, în special pe Dan Mihai Pitea și pe Andrei Stroe să îmi spună dacă este bine cum am procedat sau dacă trebuie să mai modific ceva pentru a aduce textul la standardele de bună practică.
În cele două editări am copiat mai mult de zece cuvinte, dar cei doi au refuzat să specifice clar câte caractere sau cuvinte pot fi copiate sau să ajungă la un consens în ce privește acest lucru, așa că am folosit drept referință regula celor 500 de caractere care este aplicată pe larg în presă și a fost invocată de mai multe ori aici la Wikipedia.
Nu m-aș mira ca această secțiune să fie ștearsă (în special de către domnul Victor Blacus) pentru ca aș fi un troll, deoarece eu cer clarificări asupra regulilor. Eventual s-ar putea să fiu și blocat pe motiv că aș fi troll. Dacă așa se va întâmpla asta, atunci îi rog pe cei cărora nu li se pare că o asemenea întrebare este trolling, să menționeze acest lucru, pentru a crește șansele de a fi deblocat mai repede. Mulțumesc. — Ark25 (discuție) 2 iulie 2015 05:03 (EEST)[răspunde]
... și a ieșit o mare varză.
1. @Ark25, tu nu poți cita ca surse istorice decât articole din presă? Jurnalistul ăla este un istoric ca să forțezi nota cu un articol de-al lui? Eu zic că sunt atâtea cărți de istorie din care ai putea obține informații relevante despre Francisc Rákóczi al II-lea. Ca rezervă, ai putea face referire la articole din reviste de istorie, dar ca să citezi din România liberă... În plus, felul cum ai făcut-o aici dă impresia unui neavizat că jurnalistul Claudiu Pădurean a fost martorul momentului. Și uite așa ajungem la un articol hilar, scris într-un mod hilar pentru că sugestia hilară (aia cu ghilimelele) a fost înțeleasă aiurea. Eu cred că-ți forțezi norocul cu acest mod de a contribui pe Wikipedia.
2. Utilizatorul Ark25 este judecat aici, aici, aici, pe https://ro.wikipedia.org după reguli menționate pe https://en.wikipedia.org de parcă orice utilizator care vrea să contribuie aici ar trebui să studieze politicile de acolo. E imoral și aberant. Dacă știți că există politici pe en.wiki care nu sunt menționate pe ro.wiki nu ezitați să le traduceți. Și după aceea puteți să invocați politica respectivă atunci când judecați pe cineva, indiferent cine este acela.
3. O regulă de minim bun simț este ca atunci când se începe judecarea cuiva să fie anunțat de acest lucru astfel încât respectivul să-și construiască apărarea. La care are tot dreptul. Este aberant ca împricinatul să afle prin intermediari sau accidental de o astfel de situație. Asta nu mai este o judecată, ci o mascaradă, un simulacru de judecată. Rezultatul unei astfel de judecăți (în lipsa respectării acestui aspect) este imoral indiferent care ar fi acela. Nici nu mă obosesc să întreb care sunt motivele pentru care cel judecat nu este anunțat. Dar cred că se impune remedierea de urgență a acestei situații. SenatorulX (discuție) 2 iulie 2015 08:05 (EEST)[răspunde]
BAICAN XXX se dezvoltă nestingherit pe Wikimanuale. Știu că s-a mai discutat și cu privire la alte proiecte-surori, în domeniul cărora noi nu putem avea vreo competență. Totuși, nu există nicio soluție pentru acest caz care frizează în mod evident patologicul? --Pafsanias (discuție) 2 iulie 2015 21:08 (EEST)[răspunde]
Patologicul face parte din fiecare dintre noi sau cum ar spune un dăștept.... coexistă. Cum sa faci ceva daca nu percepi acea realitate. Cine percepe wilimanuale? Hai sa fim seriosi... cum spunea un clasic in viata pupat in dos de majoritatea romanilor: Școala scoate numai tâmpiți. Asta e unul dintre ei!!! Nu puteti sa ma acuzati de atac la persoana tampitilor din Romania, deoarece eu doar am identificat dupa capul meu ceea ce elitistul preacurist pupat a zis. Asybarisaport2 iulie 2015 22:16 (EEST)[răspunde]
Wikimanuale are un administrator, pe care de altfel l-am contactat și a încercat să discute cu Baican, dar nu a dus la niciun rezultat. În prima faza cred că ar trebui contactat unicul administrator și explicat cum să efectueze blocarea. Dacă această cale nu merge atunci trebuie contactat cineva de la Meta.
Pentru a deveni administrator într-un alt proiect, cred că trebuie arătat un minim de activitate pe proiectul respectiv, iar în acest moment nu există (cred) niciun utilizator competent cu o minimă experiență acolo. --Silenzio (discuție) 2 iulie 2015 22:29 (EEST)[răspunde]
Salutări, utilizatoarea Jastrow, vorbitoare nativă de franceză, care încă învață româna, a dezvoltat articolul scrimă. Am făcut o primă corectură, dar persistă încă unele ambiguități pe care nu le pot corecta eu, pentru că nu mă pricep la jargonul sportiv. Ar putea cineva să mai arunce o privire? --Mihai (discuție) 5 iulie 2015 23:03 (EEST)[răspunde]
Sunt nou aici , așa ca nu prea știu cum funcționeaua lucrurile.
Vreau sa modific aproape complet articolul despre Momentul Forței , in principal cel despre Momentul Forței in raport cu o axa.
Articolul deja contine informatia corecta , însa formularea o gasesc lacunară.
Ar fi nepotrivită o modificare de asemenea anvergură?
Aseriuz2 (discuție) 6 iulie 2015 20:53 (EEST)[răspunde]
Adică... d-ul Blacus va invită sa fiți curajos si sa incercați sa îmbunătățiți conținutul articolului. Nu stiți ceva anume? Contribuitorii mai vechi de pe wikipedia va vor ajuta. Asybarisaport6 iulie 2015 21:45 (EEST)[răspunde]
Doresc să atrag atenția comunității asupra faptului că la Wikivoyage nu avem niciun administrator. Deși acest proiect este practic aproape o insulă pustie, ar fi bine să existe și aici un admin, mai ales că (mai nou) și BAICANXXX a început să activeze. Dat fiind dimensiunea redusă a comunității de-acolo, este posibil doar un mandat temporar de administrator, respectiv pe 3 luni. Ulterior, însă, acesta se poate prelungi. Se oferă cineva? --Wintereu9 iulie 2015 16:32 (EEST)[răspunde]
În ultima vreme am fost prezent destul de puțin la Wikipedia, însă în ultimii ani au fost două figuri imposibil de evitat pentru orice persoană interesată de procesele administrative: Ark și Baican. Pe cel din urmă îl văd reapărând în cele mai diverse locuri, iar asta chiar în urma blocărilor sistematice. Nu are nimeni suficientă energie ca să identifice și să urmeze procedurile de la Meta pentru blocarea permanentă din toate proiectele Wikimedia? Eu unul știu că nu mai am nici timp și nici dispoziție să mă mai afund în procese birocratice de felul ăsta, însă sunt sigur că procesele există și trebuie să fie în final eficiente – altfel se va irosi timp și energie pentru urmărirea lui pe fiecare proiect în parte (aștept cu interes contribuțiile pe Wikispecii – nu mai știu dacă a trecut deja pe la Wikționar, unde ar trebui să fie savuros). --GutzaDD+7 iulie 2015 01:22 (EEST)[răspunde]
Concret (vorba lui Baican): n-ați vrea dumneavoastră să fiți administrator acolo? Dacă da, rog pe cineva să vă nominalizeze; eu nu am contribuții acolo și nu pot s-o fac. -- Victor Blacus (discuție) 9 iulie 2015 01:41 (EEST)[răspunde]
Dintre utilizatorii activi în mod curent pe ro.wiki, doar Strainu a mai editat acolo. Altfel, în ceea ce mă privește, cele doar câteva contribuții nu mă recomandă pentru așa ceva acolo, indiferent de intențiile mele. --Wintereu10 iulie 2015 16:22 (EEST)[răspunde]
Unii probabil îl folosesc deja. Eu i-am descoperit utilitatea abia zilele trecute. Este vorba despre detectorul de dezambiguizări care marchează cu galben legăturile aflate în articole și care duc către pagini de dezambiguizare. Recomand. --Wintereu7 iulie 2015 13:12 (EEST)[răspunde]
Utilizatorul Iegebintroduce în toate articolele informația că localitățile din Transilvania au aprținut de Austro-Ungaria. Știm această informație și n-o negăm. Dar este cazul să fie subliniată în toate articolele, de exemplu în locul nașterii personalităților? Nu este suficient să fie menționat în istoricul localităților? --Turbojet7 iulie 2015 22:17 (EEST)[răspunde]
Un hotărât nu. La fel toate țările de pe pământ sunt la vreo 6500 de km de centrul topit al planetei și la 8 minute-lumină de soare, dar ajunge ca aceste informații să fie menționate în articolele pământ, scoarța terestră, sistemul solar și încă câteva similare, nu peste tot. --Mihai (discuție) 7 iulie 2015 22:27 (EEST)[răspunde]
Nu are sens repetarea datelor respective în mii de articole. Este suficient să fie introduse o singură dată în istoricul fiecărei localități, exact cum văd că a precizat recent și Turbojet. Un exemplu din alt domeniu: la sulfat de cupru nu mai repetam proprietățile fizice ale cuprului. --GEO (discuție) 7 iulie 2015 22:52 (EEST)[răspunde]
Eu am pornit de la corectarea anumitor greșeli clare (falsificări de istorie neintenționate, bănuiesc, însă destul de mari). Am citit anumite articole despre personalitățile legate de Cluj și Târgu Mureș (vezi lista personalităților legate de articolele despre orașele respective) și am găsit niște lucruri foarte ciudate. De exemplu:
la articolul Emil Petrovici scria că s-ar fi născut în „1899, Begheiți, anterior Toracul Mic, Voivodina” (!) Bănuiesc că orice persoană, dacă are cel puțin cu două clase mai mult ca trenul, poate observa că această frază e o simplă porcărie. S-a născut în 1899 în Voivodina?! (Voivodina, ca regiune istorică nici n-a existat înainte de 1918, spre deosebire de Transilvania, Maramureș, Banat, etc.) Și s-a născut în „Begheiți”, anterior Toracul Mic????? Anterior de 1899???
La aarticolul Lucian Blaga localizarea era și mai ciudată: „Lancrăm, lângă Sebeș, Austro-Ungaria”. Asta vi se pare o formulare enciclopedică? S-a născut „lângă Sebeș” în Austro-Ungaria și gata... Bineee.
La articolul Gorge Bariț locul nașterii era „Jucu de Jos, comitatul Cluj, Principatul Transilvaniei”, iar locul decesului doar „Sibiu, Austro-Ungaria”. Curat murdar! Deci la locul nașterii a fost menționat și comitatul și regiunea istorică (dar statul din care făcea parte nu), la locul decesului doar localitatea și numele statului. Ba mai mult: faptul că la locul nașterii a fost menționat Principatul Transilvaniei poate să-l ducă în eroare pe un cititor laic, sugerând că Transilvania ar fi fost un stat independent pe vremuri (mai ales că la locul decesului apare Austro-Ungaria, care era într-adevăr un stat independent). Adevărul istoric însă arată altfel: în 1812 Principatul Transilvaniei n-a mai existat ca stat independent ci era o provincie al Imperiului Habsburgic sub denumirea de Marele Principat al Transilvaniei. Deci formularea originală era absolut haotică, orice spuneți. Dacă la locul nașterii a fost menționat subdiviziune administrativ-teritorială (adică „Principatul Transilvaniei”) în loc de statul respectiv (adică Imperiul Habsburgic), atunci și la locul decesului trebuie menționat subdiviziunea administrativ-teritorială (adică Regatul Ungariei) în loc de numele statului (Austro-Ungaria). Sau invers. Și dacă la locul nașterii este precizat comitatul, atunci trebuie precizat și la locul decesului (sau la nici-unul). Eu - ca să nu șterg informații ci să completez - am ales varianta să introduc denumirea comitatului ȘI la locul decesului, să introduc denumirea subdiviziunii administrativ-teritoriale ȘI la locul decesului și să introduc denumirea statului ȘI la locul nașterii. Precum vedeți, toate genurile de informații au fost trecute și în forma originală a textului, dar în mod inconsecvent, ilogig și haotic. Singurul lucru pe care am făcut a fost să sistematizez: ceea ce apare la un loc să apară în mod consecvent și la celălalt loc, dacă la locul nașterii apare comitatul, să apară și la locul decesului, dacă la locul decesului apare denumirea statului, să apară și la locul nașterii, etc.
La Gheorghe Șincai faza era și mai interesantă. Conform articolului Gheorghe Șincai s-a născut la „Râciu de Câmpie, Principatul Transilvaniei, Imperiul Austriei, astăzi (Șincai,Jud.Mureș, România)” și a murit - iată unde - în „Imperiul Austriei,Astăzi România”. În ce localitate? Nu se știe. În ce comitat? Nu se știe. Să nu fim atât de curioși că Wicipedia e „doar” o enciclopedie virtuală, nu poate să „știe” tot. Deci Gheorghe Șincai a murit undeva în Imperiul Austriac și cu asta basta! Foarte fain. Poate că ar fi destul să scriem doar atât la toate infocasetele să nu vă plictisiți de informații, stimați tovarăși redactori, nu-i așa? De ce să tot scriem atâtea informații? Dar știți ce este cel mai trist? Că informația publicată aici era nu numai incompletă ci și greșită, pentru că misteriosul loc al decesului (în Imperiul Austriei) a fost de fapt SINEA care nicidecum nu se află pe teritoriul României de azi, ci în Slovacia (pe teritoriul comitatului Șaroș de atunci, respectiv pe teritoriul Regiunii Prešov de azi). Nu-i bai, era foarte bine așa cum era: Gheorghe Șincai a murit „în Imperiul Austriac, azi România”. Bravo!!!
Nu le scriu toate tâmpeniile pe care le-am găsit (personalități născuți în județe inexistente pe vremuri: unul s-a născut în județul Mureș, altul în Cluj deși acestea nu au existat încă (în cadrul Republicii Populare Române nu erau județe ci regiuni), a fost care s-a născut în 1912 (!) într-un județ INTERBELIC(!) șșmd.)
Eu cred că într-o enciclopedie (oricât de virtuală, electronică și „democratică” ar fi asta) totuși ar trebui să există o ordine, un protocol, un sistem, sau cel puțin logică. Dacă la Mihai Eminescu scrie că s-a născut la - citez - „Botoșani, Principatul Moldovei” și a murit la „București, România”, la Ion Luca Caragiale scrie clar că s-a născut la „Haimanale, județul Prahova, Țara Românească”, etc. atunci eu pur și simplu nu înțeleg, de ce trebuie ascunse în mod intenționat informațiile similare în cazul celor născuți în Regatul Ungar, Imperiul Austriac, Imperiul Austro-Ungar etc. Adică înțeleg din păcate, dar nu cred că ar fi drept dintr-un punct de vedere obiectiv și științific.
De ce le măsurați articolele cu dublă măsură? În secolul XXI. încă este un fel de Tabu faptul că Transilvania a aparținut cândva și la Regatul Ungar, la Imperiul Austriac, la Austro-Ungaria sau că a fost și un stat sine-stătător (deși vasal al Imperiului Otoman) timp de 150 ani???? Chiar stăm așa?
Eu cred cu adevărat că dacă vă gândiți puțin obiectiv vă dați seama că nu e tot-una că un teritoriu la un moment dat a aparținut Imperiului Habsburgic, mai târziu Regatului Ungar, apoi Regatului Român, apoi Republicii Populare Române, etc. Și nici în relație cu anumite personalități nu e tot-una. Nu e deloc o informație inutilă sau nesemnificativă că un om născut undeva s-a născut ca majoritar sau minoritar în statul al cărui cetățean era. Nu e tot-una că un scriitor, savant, cleric, pedagog (etc.) românesc a realizat ce a realizat ca majoritar în România sau ca minoritar în Ungaria sau Imperiul Habsburgic. Precum și invers: nu e tot-una că o personalitate semnificativă maghiară este maghiar din Ungaria sau minoritar în România, precum nu e tot-una că și-a desfășurat activitatea în Austro-Ungaria sau în Imperiul Habsburgic. În Imperiul Habsburgic „nu era la modă” să scrii, să vorbești, să gândești ungurește, dacă erai intelectual. Faptul că cineva a scris ungurește în loc de germană, a însemnat ceva. Tot așa este și în cazul personalităților române din Regatul Ungariei (Transilvania, Banat, Maramureș, Crișana/Partium). Nu cred că e tot/una că realizările lor s-au născut în România, în Ungaria dualistă (în ciuda maghiarizării) sau în Imperiul Habsburgic (în ciuda germanizării), nu e tot-una că erau majoritari sau minoritari, nici în context negativ și nici în context pozitiv (statutul de minoritar are și avantaje: poligloția, interculturalitatea, etc.). Nici măcar autodefinirea statului nu e tot una (chiar dacă este vorbă despre același stat). Dacă citesc la un preot greco-catolic că s-a născut în Regatul României și a murit de exemplu la Jilava în Republica Socialistă Română, asta e tot-una după părerea dumneavoastră????? Sau de fapt din aceste date reiese o bucată de istorie (chiar dacă nu ne place uneori), o bucată de adevăr istoric? Gândiți-vă... nu cred că există „informație inutilă” în acest caz, iar comparația cu planetele sau cu sulfatul de cupru sunt nu numai neștiințifice (neistorice) ci chiar absurde. E clar că la sulfatul de cupru nu poate exista fără cupru, dar Transilvania - precum puteți observa zi de zi acest fenomen misterios - poate să există și fără Regatul Ungariei sau Imperiul Austriac, chiar și în cadrul României de azi! E clar că toate țările există pe planeta Terra (căci țările sunt defapt TERITORII realizate prin DIVIZAREA artificială a planetei Terra, de o anumită specie, numită Homo Sapiens Sapiens). Dar tocmai din acest motiv, statele nu sunt formațiuni la fel de „fixe” ca și elementele chimice din tabelul periodic sau planetele, deoarece - spre deosebire de cele din urmă - statele, comitatele, orașele, etc. au fost făcute de OM. Oare după o posibilă extingere a speciei Homo Sapiens Sapiens, ar exista orice „stat”? NU. Cupru da, planeta Terra da, Bucovina, Județul Olt sau Regatul Unit NU. Tocmai din această cauză este considerat istoriografia o știință UMANĂ, și tocmai din acest caz nu este de loc „evident” că Transilvania a aparținut la Regatul Ungar, la Imperiul Habsburgic, sau a fost independent. Transilvania nu era „în mod obligatoriu” o parte componentă a imperiului Habsburgic. Nu există nici-o axiomă sau experiență științifică care ar putea demonstra că Transilvania e în mod obligatoriu o parte a Imperiului Habsburgic în 1763, dar dacă înlocuim cifra de 1763 cu 1975, în mod obligatoriu devine parte a Republicii Socialiste România. Nu există o metodă fixă cu care poți calcula apartenența unui oraș, județ, comitat, teritoriu, etc. la o formațiune statală într-un moment dat. Dacă ar exista, ar fi o evidență și într-adevăr n-avea nici-un rost să repeți de mai multe ori, trebuie prezentat doar metoda de calcul și gata. În istorie însă nu există așa ceva pentru că istoria este făcută de OAMENI, se hrănește din intenții, interese, sentimente și pasiuni și se schimbă prin conflicte umane. După un război, un oraș, „pac”, nu mai aparține aceluiași stat. Convențiile omenești îi schimbă statutul. Chișinău ieri a fost în România, azi în Republica Moldova. Oare e tot-una că o personalitate s-a născut în Chișinăul românesc sau cel moldovenesc? Din punct de vedere istoric sigur că NU e tot-una.
Eu cred că nici în cazul lui Eminescu nu e tot una că s-a născut în Principatul Moldovei și a murit în România (era mai precis să scriem Regatul României). Din aceste date simple eu pot să învăț o bucată de istorie: dacă citesc datele sus-menționate, î-mi dau seama că s-a întâmplat ceva în viața lui cu principatele românești. Dacă în momentul nașterii lui Eminescu Botoșani făcea parte din Principatul Moldovei, însă în momentul decesului poetului București era deja în România (în loc de Țara Românească), asta ÎNSEAMNĂ CEVA. Pornind de aici pot să ajung să învăț faptul că cele două principate s-au unit și s-a înființat un regat românesc (pentru prima dată în istorie!!!). Oare asta ar fi o informație inutilă, nesemnificativă, indiferentă?????????
Faptul că nu vă place să citiți expresia de Regatul Ungariei sau Austro-Ungaria este de înțeles și firesc dintr-un anumit punct de vedere, care însă în fond este absolut subiectiv. Iar într-o enciclopedie tocmai subiectivismul și dubla măsură nu are nimic de căutat.
Da, eu sunt maghiar (și în mod firesc de aici provine faptul că mă interesează istoria Transilvaniei). Însă în cazul când redactez la Wikipedia, asta nu fac în mod subiectiv și/sau selectiv. Când trec datele în infocaseta despre János sau Farkas Bolyai, nu mă gândesc la politica de germanizare a habsburgilor, la discriminarea maghiarilor în propria lor țară, la revoluția anti-Habsburgică din 1848 a maghiarilor și la toate sentimentele (mai mult negative și foarte rar pozitive) a maghiarilor în general față de Habsburgi și imperiul Austriac, ci scriu adevărul istoric: că Târgu Mureș a aparținut pe vremuri Imperiului Habsburgic (și nu făcea parte din Regatul Ungar, ci din Marele Principat al Transilvaniei). Când am făcut infocaseta lui György Harag, am făcut după același model (nu cu dublă măsură): nu am ascuns faptul că s-a născut la Marghita, în Regatul României și a murit la Târgu Mureș în Republica Socialistă România. Și asta am scris în mod firesc, fără să mă deranjează adevărul istoric, fără să mă gândesc la Tratatul de la Trianon, fără reflexe naționaliste. Doar acum î-mi dau seama că am atins un punct mult prea sensibil (cel puțin pentru cei care nu pot să accepte istoria așa cum este - și foarte mulți aparțin acestui tip de persoană, indiferent de naționalitate) în momentul în care m-am băgat în acest subiect, încercând să fac o oarecare ordine, să le sistematizez după același model o serie de infocasete.
Când am terminat corectarea anumitor infocasete, m-a așteptat următoarea scrisorică de amor (sau mai degrabă de omor, după vorba lui Caragiale) de la un „coleg” de-al nostru:
„Maestre ..... nu mai faceti apologia Regatului Ungariei in toate casetele biografice ale romanilor, ungurilor, etc nascuti in Austro=Ungaria. Voi da revert la toate modificarile de acest tip.”
Deci faptul că scriu denumirea Regatul Ungariei, este considerat de unii drept apologia lui! Oare colegul nostru înțelege cu adevărat expresia de apologie? O informație în sine cum poate să fie apologie? Simpla denumire a unui lucru oare poate să funcționeze ca argument în sine??? (Și oare chiar nu a observat că eu am fost consecvent în TOATE articolele biografice în care m-am implicat și nu numai în cazul celor născuțî în Regatul Ungariei? N-a observat sau n-a vrut, e cam tot una).
După această scrisoare am fost înștiințat de un alt coleg că „există posibilitatea să fiu blocat” dacă nu mă opresc din „modificările pe care le fac în serie”, dacă nu vă conving aici. Totuși să fim concreți: care ar fi condiția exactă? Mă blocați dacă ce fac? Dacă corectez în continuare tâmpeniile de genu că Gheorghe Șincai a murit în Imperiul Austriac, România de azi sau dacă scriu vre-odată denumirea unor „state tabu”? Despre ce să vă conving? Că o informație utilă istorică nu trebuie ascunsă sau falsificată? Că într-o enciclopedie trebuie utilizată același sistem la același tipuri de articole? Că în știință nu există dublă măsură? Dacă eu trebuie să vă conving despre toate acestea, e foarte trist...
Dragi prieteni, eu pot să mă opresc, dacă asta doriți, dar am o veste proastă: falsificarea istoriei prin ascunderea adevărului (sau prin falsificare directă) nu rezultă în mod automat și schimbarea trecutului (căci ninci nu poate fi schimbat retrospectiv), doar la degradarea calității articolelelor de la WP română și la dezordine totală. Dacă eu mă opresc, cu asta nu vă ajut prea mult, însă dacă voi nu vă opriți în ceea ce privește justificarea subiectivă și selectivă a articolelor și pe dubla măsură pe care le utilizați în astfel de cazuri, atunci nu o să reușiți să contribuiți cu folos la o adevărată enciclopedie virtuală, ci doar la o antologie virtuală de pamflete și prezentări subiective, unilaterale ale adevărului.
Bănuiesc că știți că în momentul în care aplicați dubla măsură (adică la articolele personalităților născute într-un stat românesc le permiteți redactorilor să concretizeze denumirea unităților administrative și a statului, timp ce în cazul personalităților născute într-un stat maghiar, austriac, etc. le interziceți, ba chiar le amenințați cu blocare), o să ajungeți la un fenomen ce se numește cenzură. Sau chiar asta ar fi scopul dvs.?
Știu că nu vă place că scriu atât de sincer despre acest subiect sensibil dar sunt convins că nu eu trebuie să schimb atitudinea ci voi, ca să fiți destul de obiectivi pentru a redacta o enciclopedie. Dacă trebuie să faceți o comparație între articolele legate de șobolani și articolele legate de porumbei, asta trebuie să o faceți fără să implicați sentimentele voastre pozitive sau negative față de aceste animale. Nu e o soluție bună să scriem doar un ciot despre șobolan și o sută de pagini despre porumbel, doar din motivul că unul dintre aceste două animale ne pare dezgustător, iar altul esta atât de drăguț, că nici nu putem să scriem destule informații despre el!
Deci pornind de la metafora de mai sus, chiar dacă este un șobolan, Regatul Ungariei este tot atât de important într-o enciclopedie cât porumbelul numit România...
Deci hotărâți-vă, dragi colegi, decideți care să fie sistemul UNITAR, OBIECTIV ȘI CONSECVENT pe care vreți să-l aplicați și eu mă supun voinței voastre. Dacă spuneți că este inutil să menționăm denumirea statului, județului, comitatului, căci oricum reiese din articolul despre localitate, bine, să facem așa. Dar atunci să nu mă atacați când o să le șterg și din articolul Mihai Eminescu sau Ion Luca Caragiale pe același informații „inutile”! Trebuie să vă faceți ordine în primul rând în capul vostru, în al doilea rând în sistemul (deocamdată nu numai haotic ci absolut inexistent) de redactare a infocasetelor și dacă v-ați hotărât, eu, repet, mă supun acestei ordine. Până când nu există decât haos și inconsecvență, ce fel de reguli ar trebui să fie respectate? Regulile gustului vostru subiectiv? Pardon, atunci mai bine să mă blocați...--Iegeb (discuție) 8 iulie 2015 05:56 (EEST)[răspunde]
WOW, un raspuns de peste 18000 de octeti. Nici macar Ark25 nu a reusit performanta asta. Maghiarul Iegeb sufera!!!
În articolul Ion Luca Caragiale informația că satul Haimanale se numește acum Caragiale a fost pusă chiar la crearea paginii. Vă spun și de ce: în cărțile de școală (după care am învățat și eu) metodologii au căutat o formulare prin care elevii să nu rețină că el ar fi o haimana (văd că stăpâniți limba română foarte bine, așa că nu vă mai explic sensul peiorativ al cuvântului), ba dimpotrivă, că a fost așa de remarcabil că a dat el numele lui satului. Și așa a rămas și în percepția lui Bogdan (creatorul paginii). :) În opinia mea, în manuale a fost o formulare pentru copii, nu una naționalistă. La acel articol s-a lucrat foarte mult, devenind articol de calitate, și, cu toții știind de Haimanale = Caragiale, nu ne-a sărit în ochi. Mulți au luat acel articol de model, având impresia că așa e „natural”, „complet”, „amănunțit”, într-n cuvânt, că așa se face. Și a venit Bogdan Muraru, un utilizator cunoscut ca „promovând” Moldova, care a făcut „la fel” la Mihai Eminescu, că doar n-o să-l lase mai prejos decât Caragiale, și o să ne arate el nouă că el știe istoria. Și-a și găsit unde să ne arate asta. :) În opinia mea aceste două exemple nu sunt altceva decât rateuri.
Știm foarte bine că toți cei născuți în Transilvania înainte de unirea ei cu România (például, az enyém nagyszülők) sunt născuți în Austro-Ungaria. De asemenea, știm că localitățile din Transilvania aveau nume maghiare și, uneori, și germane sau sârbești. Acestea sunt fapte istorice, care pot, și în opinia mea trebuie, menționate în secțiunile de istorie ale localităților. „În secolul al YY-lea localitatea se numea ... și făcea parte din comitatul... etc.”
În ce privește persoanele, eu cred că numele localității de lângă datele nașterii și decesului servesc la identificarea punctului pe hartă, iar cea mai logică indicație este numele actual. Iar menționarea județului, ținutului sau a țării servește doar dacă este nevoie de dezambiguizare (deși opinia mea personală este ca această informație de dezambiguizare să fie plasată în legătură, „sub” cuvântul cu albastru). Urmând legătura, un utilizator află precis cine administra o localitate într-o anumită perioadă. Dacă se simte nevoia să se sublinieze că persoana respectivă a fost formată în altă „civilizație” (de exemplu, foarte mulți dintre profesorii cu care s-a înființat politehnica din Timișoara au fost formați la politehnica din Budapesta) sau că a plecat din țară și a murit departe de ea, acest lucru se poate face în text. Dacă este nevoie și pe un ton neutru, fără a sugera că „civilizația” ar fi superioară, sau că țara din care ar fi plecat ar fi inferioară. :)
Cred că „ordinea” propusă va obține consensul celorlalți, nu pentru că ar fi naționalistă, ci pentru simplitate, și, eventual, pentru similaritate cu articolele de pe en:wp. --Turbojet8 iulie 2015 10:27 (EEST)[răspunde]
În primul rând vă mulțumesc pentru răspuns și pentru faptul că mi-ați adreset într-un ton obiectiv. Propunerea dumneavoastră este una logică, dar după părerea mea nu este destul de istorică (sau istoriografică? cum este corect?). Dacă scriem denumirile și unitățile actuale, putem ajunge la greșeli fatale (felsificări de istorie nevoite), de exemplu:
Avram Iancu nu s-a născut la Avram Iancu ci la Vidra de Sus. Și nu în România (căci doar nu înpotriva statului român a militat ca revoluționar ci împotriva statului separatist maghiar, pe partea imperiului habsburgic).
Samuel Brukenthal nu s-a născut și nu a trăit în Sibiu, Comitatul / Județul Sibiu, România, ci la Sibiu, Scaunul Sibiului, Pământul Crăiesc, Marele Principat al Transilvaniei, Imperiul Habsburgic. De ce e important acest fapt? Pentru că sașii pe vremuri aveau autonomie și în 1761 tocmai Samuel Brukenthal a fost ales de sași să conducă autoguvernarea lor, adică Universitatea Săsească, ca „contele sașilor”. Mai târziu, Brukenthal a devenit și guvernator al Transilvaniei. Dacă s-ar fi născut la Sibiul românesc în județul Sibiu, era imposibil să ajungă la toate aceste funcții și titluri, căci în cadrul statului Român nu există nici-un fel de autonomie, Transilvania nu a avut și nu are guvernatori, ba mai mult, nici scaune nu mai există, etc. Deci este chiar foarte important să precizăm data și unitatea administrativă.
În Wikipedia engleză toate aceste date sunt precizate foarte corect:
George Washington s-a născut în 1732 în Comitatul Westmoreland, Virginia, British America și a murit în Mount Vernon, Virginia, U.S. Deci se vede clar că Virginia înainte de Washington a fost o colonie engleză, iar după Washington a aparținut la Statele Unite ale Americii, al cărui primă președinte a fost el însuși. Deci e clar că denumirile nu sunt doar pentru localizare geografică ci și pentru contextualizare istorică.
Imanuel Kant (ce trist e că nu există această pagină) nu s-a născut în Kaliningrad, Rusia, ci în Königsberg, Prusia. Ce ar fi căutat el în Rusia? Am verificat în variantele engleză, germană, spaniolă, franceză și maghiară și în toate articolele este menționat statul istoric în loc de cel actual (deci Prusia și nu Rusia). Ba mai mult, în varianta franceză în text este subliniat și statutul important al orașului în cadrul Prusiei: „Né le 22 avril 1724 à Königsberg, capitale de la Prusse-Orientale”, iar în infocasetă scrie: „Naissance 22 avril 1724 à Königsberg en Prusse-Orientale”
La Edgar Allan Poe este menționat și localitatea și statul (Massachusetts) și țara (United States)
La Heinrich von Kleist scrie în varianta engleză că s-a născut în „Frankfurt (Oder), Margraviate of Brandenburg, Holy Roman Empire”, iar la locul decesului: „Kleiner Wannsee, Berlin, Kingdom of Prussia” (aici fiind precizat și locul exact al sinuciderii lui).
Puteți verifica pe orice articol biografic în orice limbă de circulație internațională, o să vedeți că totdeauna sunt menționate statele și unitățile administrative istorice și doar pe lângă acestea este menționat eventual în unele cazuri și unitatea administrativ-teritorială sau statală de azi. Asta o să vedeți la articolele legate de Ludwig van Beethoven, de Mozart, Moliere, Oscar Wilde etc. Shakespeare s-a născut în „Stratford-upon-Avon, Warwickshire, England” (Localitate, Comitat, Stat istoric), deci nu în Marea Britanie, căci asta nu a existat încă. Goethe în Sfântul Imperiu Roman, Theodor Herlz la Budapest, Kingdom of Hungary, Eminescu în „Principality of Moldavia”, Sándor Petőfi la „Kiskőrös, Kingdom of Hungary, Austrian Empire” etc.
Deci statele istorice sunt totdeauna menționate, statele actuale doar în câteva cazuri. Din punct de vedere istoric așa e și firesc. Nu poți să scrii că „Matia Corvin s-a născut la Cluj-Napoca, Județul Cluj, România”, căci nu este adevărat (1. Denumirea orașului în limba română mai demult nu era Cluj-Napoca ci doar Cluj. Înainte de 1974 nici-un român nu zicea: „Cluj-Napoca” când făcea referire la acest oraș 2. Nu era în România 3. Nu a existat Județul Cluj).
Deci orcât de logic ar fi propunerea dumneavoastră, nu este corectă științific. În toate limbile sunt menționate în mod obligatoriu statele istorice și uneori și unitățile administrative istorice la WP. Dacă doriți să simplificăm modelul, putem să le scoatem steagurile de exemplu (în Wikipedia engleză nu se pune icoanele mici despre steaguri, în alte limbi se pune, deci sistemele se diferă în anumite limbi), sau putem să le scoatem comitatele și județele, dacă vi se pare că apar „prea multe informații” (în Wikipedia engleză nu prea sunt menționate județe, comitate, districte, doar denumirea statului istoric și provinciile sau statele componente, în cazul în care este vorbă despre un stat/regat/republică federală - în alte limbi se menționează în mod consecvent și județul/comitatul, deci puteți să alegeți și dintre aceste două metode). În unele limbi (de exemplu în maghiară, franceză, dar multe ori și în engleză) se menționează în mod aproape obligatoriu și statul actual la care aparține localitatea. Eu zic că ar fi o idee bună să introducem și pe această practică, dar dacă voi doriți să reduceți cantitatea informațiilor publicate în infocasete, nu este obligatoriu. Un lucru însă e cert: înlocuirea denumirilor istorice cu cele actuale nu este de loc o soluție corectă din punct de vedere științific, asta nu se face în nici-o limbă, în nici-o enciclopedie.
Eu am următoarea propunere:
să scoatem steagurile din toate infocasetele să nu vă deranjează ochii
să precizăm în paranteză apartenența actuală a localităților la statele contemporane (ca să nu creadă nimeni că redarea adevărului istoric ar provine dintr-o intenție rea, separatistă, șovină sau din sentimente naționaliste)
dar să menținem în mod obligatoriu denumirea istorică a localității, a statului istoric și cel puțin a unei dintre unitățile administrative (de exemplu în cazul Imperiului Habsburgic Transilvania, Pământul Crăiesc sau Secuimea erau entități separate, timp ce în Austro-Ungaria au fost asimilate în sistemul administrativ bazat pe comitate).
Și încă ceva, stimate Turbojet, ați scris o afirmație absolut greșită când scriați că: „Știm foarte bine că toți cei născuți în Transilvania înainte de unirea ei cu România (például, az enyém nagyszülők) sunt născuți în Austro-Ungaria.”
Dacă așa știți, nu știți de loc „foarte bine”. Această e o greșeală foarte frecventă și în cadrul maghiarimii: mulți transilvăneni cred că înainte de Marea Unire, Transilvania a fost totdeauna parte integrantă a regatului ungar, de la descălecare până la Tratatul de la Trianon. Dar asta nu e adevărat. De iure poate, de facto NU. Transilvania făcea parte din Regatul Ungariei până în 1541 și după 1867 (adică doar cca șaizeci de ani până la Tratatul de la Trianon). Adevărul istoric este că:
Între 1867 și 1920 (Tratatul de la Trianon) Transilvania făcea parte din nou din Regatul Ungariei, însă de acum încolo nu mai avea autonomie, nu era voievodat ci a fost asimilat în sistemul administrativ bazat pe comitate.
Bănuiesc că de aici încolo știți deja istoria Ardeaalului (din secolul XX.). Dar de loc nu este de sine înțeles că o personalitate născută înainte de 1920 în Transilvania s-a născut în Imperiul Austriac, în Austro-Ungaria, în Principatul Transilvaniei sau în Regatul Ungariei, precum nici subdiviziunile nu erau stabile (vezi: scaunele secuiești și cele săsești, schimbarea granițelor comitatelor, voievodatul, principatul, etc.).
Și încă nici nu am vorbit despre Banatul, care la un moment dat nu făcea parte nici din Regatul Ungariei și nici din Marele Principat al Transilvaniei, ci a fost o provincie distinctă, numită Voivodina sârbească și Banatul timișan, pe care Habsburgii le-au stăpânit nu ca împărați austriaci, regi ungari sau principi transilvăneni ci ca voievozi sârbești și bani ai Timișului. În același perioadă când Voivodina sârbească și Banatul timișan și Marele Principat al Transilvaniei au fost provincii distincte în cadrul imperiului, Maramureșul făcea parte din Regatul Ungariei, deci un român, maghiar sau neamț maramureșean s-a născut în Regatul Ungariei, transilvăneanul în Marele Principat al Transilvaniei, timișoreanul în Voievodatul sârbesc și Banatul timișean, dar de fapt toți s-au născut în Imperiul Austriac, același persoană era domnitorul lor (dar pin titluri și ranguri diferite).
Bine, eu am terminat cu argumentele mele (îmi cer scuze dacă am scris prea mult, dar sper că le citiți și le luați în considerare). Acuma voi să-mi spuneți, cum să fac de acum încolo și o să le „corectez” pe toate infocasetele în care am făcut modificări. Eu am propus o variantă, acuma aștept părerile, îndemnele, înjurăturile (și bineînțeles și poeziile și scrisorile) etc. Ce să fie, cum să fie?--Iegeb (discuție) 8 iulie 2015 16:19 (EEST)[răspunde]
Putem presupune că viața unei personaliăți se poate derula astfel:
Nu, se poate specifica Orașul Stalin, Regiunea Stalin din Republica Populară Romînă și poate sta în Categorie:Brașoveni. Argumentele prezentate de utilizatorul Iegeb îmi sunt suficiente și sunt întrutotul de acord cu ele. De altfel așa procedez și eu, încerc să fiu cât mai exact în determinarea locului nașterii și a decesului subiecților, deoarece aceste aspecte au o relevanță considerabilă asupra dezvoltării lor și sunt semnificative pentru înțelegerea lor. --Silenzio (discuție) 9 iulie 2015 01:08 (EEST)[răspunde]
Din subtila ironie a colegului GEO deduc faptul că ar prefera să facem referire doar la denumirile prezente ale localităților, spre a nu asalta inutil intelectul cititorului mediu. Propun să modificăm, spre aducere la zi astfel:
Eu îmi mențin părerea: Informațiile istorice să fie introduse în primul rând la istoricul localităților, iar după un an, doi, discutăm din nou dacă mai este cazul ca acestea să fie repetate și la articolele biografice sau cele despre companii și celelalte instituții. Spre exemplu, din articolul Sarmizegetusa, Hunedoara nu reiese că acolo se găsesc ruinele orașului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa (capitala provinciei romane Dacia); din articolul Grădiștea de Munte, Hunedoara nu reiese că acolo a fost capitala statului dac al lui Decebal, Sarmizegetusa Regia, etc. Este mult mai simplu să începem astfel. Să nu uităm că sunt zeci de mii de articole de completat. --GEO (discuție) 9 iulie 2015 14:48 (EEST)[răspunde]
Mi se pare foarte util să se introducă această informație subtilă asupra contextului istoric în care s-a născut (și eventual a copilărit) cineva. Nu ați observat ce densitate de informații poate proveni de acolo? Ca cititor, îți deschide calea înțelegerii unor amănunte din viața persoanei. Am făcut asta recent la Nicolae Costin (primar), dar și la alte biografii. Nu văd de ce am forța o raportare la granițele actuale, când este mult mai informativ să se precizeze în ce țară era localitatea respectivă la momentul nașterii. —Andreidiscuţie13 iulie 2015 11:33 (EEST)[răspunde]
Și de unde știm din ce țară era localitatea respectivă dacă în articolul dedicat acesteia nu este precizat acest amănunt? Adică, dacă există 10 personalități sau 10 organizații în acea localitate, nu ezităm să multiplicăm tot de atâtea ori informația respectivă pentru fiecare entitate în parte, (bineînțeles , însoțită de sursele de rigoare, de asemenea multiplicate), dar nu suntem dispuși să acceptăm că este strict necesar ca aceasta să figureze (în primul rând) exact acolo unde îi este locul și unde va putea fi dezvoltat subiectul. Nu văd de ce este chiar atât de greu să se înceapă cu începutul și să se modifice cinci mii de articole în loc de cincizeci de mii de articole. Deci, da, la istoricul localității, să se precizeze în ce țară era localitatea respectivă, dar nu numai la momentul nașterii cuiva, ci de-a lungul întregii sale istorii. --GEO (discuție) 14 iulie 2015 10:47 (EEST)[răspunde]
Încercați să vedeți din perspectiva cititorului și a ce observă el. El nu va merge la articolul despre localitate decât dacă va vrea să vadă ceva anume despre ea. Or, informația despre în ce țară s-a născut persoana care este subiectul articolului este importantă pentru biografia lui. Sigur că istoricul oricărei localități ar trebui să urmeze traseul ei de la înființare până astăzi, dar aici e vorba de biografii și de ce e important de aflat despre viața persoanei respective. Și țara în care s-a născut este un amănunt foarte important. Și normal că nu o să repetăm toată istoria unei localități în toate articolele, dar vom extrage doar acest amănunt, care îi dă cititorului maximă informație în puține cuvinte. —Andreidiscuţie14 iulie 2015 11:25 (EEST)[răspunde]
De unde extragem acest amănunt dacă în articolul localității nu există? Sau noi poate avem deja informația, dar refuzăm să o adăugăm și acolo unde este cel mai important? În acest caz, ar fi chiar rea voință. --GEO (discuție) 14 iulie 2015 11:36 (EEST)[răspunde]
Da, în primul rând trebuie să existe în articolele respective. Dar o găsim în mod cert în sursele pe baza cărora scriem biografia respectivei persoane. —Andreidiscuţie14 iulie 2015 12:05 (EEST)[răspunde]
Și eu, tot în numele cititorului, pot pune la îndoială veridicitatea acestor informații și ca atare, în caz că nu știu de unde sunt extrase, îmi rezerv dreptul de a solicita citare la toate acele adăugiri. --GEO (discuție) 14 iulie 2015 12:21 (EEST)[răspunde]
Numai să nu cădeți în ridicol, contestând fapte evidente, ca apartenența localităților din Cadrilater la România între 1913 și 1940, apartenența localităților dintre Prut și Nistru la România între 1918 și 1940, a celor din Transilvania la Regatul Ungariei înainte de 1918, a Nisei și Savoiei la Regatul Sardiniei între 1814 și 1860. Cazurile la limită sunt cele care necesită de regulă explicitare sau citare mai atentă. —Andreidiscuţie14 iulie 2015 12:46 (EEST)[răspunde]
De aici se înțelege că apartenența localităților la țări este atât de evidentă încât devine inexplicabilă insistența cuiva de a mai repeta în zeci de mii de articole fapte atât de evidente. --GEO (discuție) 14 iulie 2015 13:21 (EEST)[răspunde]
Trimiterea în subsol: înainte de punct sau după punct?[modificare sursă]
Atunci când întroducem o notă de subsol la sfărșitul propoziției, unde trebuie să punem semnul/trimiterea -- înaine de punct sau după punct? La enwiki se pune după, deoarece asta e punctuația limbii engleze. rowiki pare să-i urmeze exemplul (chiar și Ajutor:Note#Exemple este tradus din enwiki). Nu am găsit nici o sursă (am căutat prin ghiduri de redactare, ghiduri pentru elaborarea lucrărilor științifice etc.) care să susțină introducerea trimiterilor la subsol după punct (adică după sfârșitul propoziției). Nu am căutat bine, sau...? --Vitalie Ciubotaru (discuție) 13 iulie 2015 09:34 (EEST)[răspunde]
La o frază mai lungă, sau la un paragraf, logic ar fi ca trimiterea la nota de subsol să fie la sfârșit (după punct), dacă nota respectivă se referă la întregul paragraf. Dacă nota se referă însă numai la o parte a paragrafului, sau frazei, referirea la nota de subsol ar trebui introdusă imediat după partea respectivă, nu la sfârșitul paragrafului/frazei. --Bătrânul (discuție) 13 iulie 2015 13:10 (EEST)[răspunde]
Sursa citată de Dvs la capitolul note de subsol parafrazează cărțile lui Umberto Eco, un scriitor de limbă italiană, pe când eu am întrebat despre regulile de punctuație ale limbii române.
Ceea ce am găsit eu:
Ghid de redactare instituțional: „În cazul în care se introduce o notă de subsol la finalul citatului, punctul final se plasează întotdeauna după nota de subsol”
Există o școală de gândire care cere un nbsp între textul precedent și ref. Numai că, pentru consecvență, ar trebui intercalat un nbsp și între mai multe ref succesive, ceea ce ține referințele laolaltă, dar totodată lungește și diluează. -- Victor Blacus (discuție) 13 iulie 2015 19:34 (EEST)[răspunde]
Hm... nu am nici o problemă cu semnul trimiterii după punct, dar nu pot scăpa de impresia că e ceva nou, „importat” din ingliș. În orice caz, vă mulțumesc pentru răspunsuri. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 13 iulie 2015 19:58 (EEST)[răspunde]
Nu cred că trebuie să privim lucrurile atât de în alb și negru - ambele stiluri majore de citare sunt importate. Ce-i drept, Academia Română recomandă sistemul european/APA/numeric, dar majoritatea recomandărilor din mediul academic românesc pe care le-am citit zic că notele ar trebui folosite pentru explicații sau citate, iar pentru menționarea surselor se recomandă sistemul Harvard, care la Wikipedia oricum n-a prins. Noi avem o chestie mixtă, dar mai apropiată de sistemul european, cu referințele puse la note și cu anul după nume.
În ceea ce privește plasarea notelor față de punctuație, în mediul academic situația pare împărțită: la ASE se recomandă după punct, în alte locuri înainte. Există și variante mixte, asemănătore cu ce zice Bătrânul, dar și un standard ISO (ISO 690), care acceptă însă ambele metode de citare a surselor, impunând doar o anumită formatare a referințelor. Plecând totuși de la premisa că mergem pe APA, am putea să ne luăm după acest exeplu, care, fără să documenteze explicit acest lucru, pune numerele după punctuație.
Totuși, cred că cel mai bun motiv pentru situația curentă e tocmai faptul că, dintre numeroasele variante posibile, aceasta e varianta folosită cel mai mult în lucrarea de față.--Strainu (دسستي) 14 iulie 2015 01:20 (EEST)[răspunde]
Deci, dacă referința este pentru un fragment care este chiar la sfârșitul frazei suntem obligați să punem după ea cel puțin un cuvânt, ca să se vadă că nu se referă la întreaga frază? Plasarea referinței înainte de punct, respectiv după punct avea tocmai acest scop funcțional, nu unul estetic sau normat. Tare aș dori un marcaj (la nevoie invizibil) care să indice la care afirmație se referă o referință. Mai ales când se vine cu „cum e corect”, sugerând că cealaltă variantă ar fi incorectă, nu voită, cu rostul ei. --Turbojet14 iulie 2015 11:07 (EEST)[răspunde]
@Vitalie. Nu există o singură variantă. Iulian de exemplu le pune înaintea semnului de punctuație (și folosește un stil de formatare a referințelor luat – cred – de pe fr.wikipedia), eu le pun totdeauna după și folosesc un stil care e o combinație de note clasice cu hyperlink spre carte. Îți pot spune că și istoriografia românească recentă folosește ambele variante, de la caz la caz. --Mihai (discuție) 18 iulie 2015 00:56 (EEST)[răspunde]
Am comis-o. Textul meu rămâne valabil, doar că am ales exemplul din memorie fără să verific: Iulian le pune de fapt tot după semnul de punctuație. Salutări, --Mihai (discuție) 18 iulie 2015 03:53 (EEST)[răspunde]
Poate cineva să repare formatul Format:Charmap astfel încât rândul „Nume Unicode” să afișeze textul introdus cu small caps, cum se întâmplă în cel de pe en.wp? Actualmente ceva nu-i în regulă cu el, afișează textul „FORMAT:NOCAPS”, dar e prea complicat pentru mine, am încercat să găsesc sursa dar fără succes...
A apărut o eroare (Lua error în Modul:Infobox la linia 67: attempt to index global 'caption' - a nil value) la afișarea acesteia în articole (vezi aici). Rog un cunoscător să verifice. Mulțumesc -- Nicu Farcaș(mesaj)14 iulie 2015 15:48 (EEST).[răspunde]
Ieri sonda New Horizons a fotografiat Pluton de aproape și cică a trimis primele fotografii color. Având în vedere că acest documentar a fost postat acum o lună (!) și că în min 8:50, 13:40, 28:20 se văd diferite corpuri în culoarea care cică a transmis-o sonda, crede cineva că imaginile trimise de sondă n-au fost „colorizate” de NASA cum presupuneau ei dinainte? --Turbojet14 iulie 2015 22:40 (EEST)[răspunde]
La 8:50 e o chestie alb-negru, iar la 13:40 e Eris.
Nu știu ce se vede la dvs pe monitor, dar la mine la 28:20 se vede o chestie total diferită (mult mai roșiatică) decât ce a publicat NASA [3]. Dar ce-i drept, niciuna din imagini nu este o poză în sensul comun - sunt imagini procesate folosind informații de la mai mulți senzori - vezi descrierea de la imaginea de mai sus, dar și [4]. Dacă procesul nu a fost total automat, e posibil ca oamenii care au făcut procesarea să fi fost influențați de imagini mai vechi.--Strainu (دسستي) 14 iulie 2015 23:27 (EEST)[răspunde]
Imaginile respective sunt niște „artist's rendition”, nu fotografii reale. --ANDROBETA-- 15 iulie 2015 03:55 (EEST)
Exact, imaginile din film sunt „artist's rendition”. Și seamănă foarte bine cu imaginile din documentarul „Întâlnirea cu Pluto”, care s-a difuzat toată săptămâna la National Geographic (și se mai difuzează încă, documentar care neapărat a trebuit turnat anterior) și cu acelea care cică le-a luat în premieră sonda New Horizons — cică nu există imagini color mai vechi. Cineva trișează aici. NASA presupune că toate corpurile din centura Kuipert au această culoare roșiatică standard, care a fost „indicată” artiștilor. Ar fi culmea ca presupunerea anterioară fotografierii să se potrivească exact cu realitatea. --Turbojet17 iulie 2015 09:01 (EEST)[răspunde]
În sintagma „bosonul Higgs”, „Higgs” nu devine substantiv comun, care ar trebui scris cu inițială mică, la fel ca „watt”, „joule”, „coulomb”, etc.? Sau se poate considera echivalent cu „bosonul lui Higgs”? --ANDROBETA-- 18 iulie 2015 21:36 (EEST)
„watt” etc. sunt unități de măsură, definite astfel prin acte normative (broșura SI), similar cu „metru”.
[Conflict de editare] Nu, nu devine substantiv comun. Sensul denumirii e bosonul prezis de Higgs. Denumirea e consacrată în literatura de specialitate și trebuie preluată ca atare. Așa cum se zice/scrie contracția Lorentz, spațiul Minkowski, ... Pe de altă parte da, se zice/scrie ecuațiile lui Maxwell, ecuația lui Dirac, ... Cu alte cuvinte, judecăm cu common sense, nu întindem denumirile în patul lui Procust. -- Victor Blacus (discuție) 18 iulie 2015 22:20 (EEST)[răspunde]
În jargon de „insider” i s-a spus și God particle (particula Dumnezeu), denumire preluată de textele de popularizare în forma greșită God's particle (particula lui Dumnezeu). -- Victor Blacus (discuție) 18 iulie 2015 22:32 (EEST)[răspunde]
Dacă da, se numește Template sau Șablon sau altceva?
Pot găsi undeva o listă cu denumirile românești pentru meta-conceptele wikipedia? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Jobava-ro (discuție • contribuții).
2.Cum pot să fac să afișeze pe un singur rând: „De la data de 2015 iulie 18 au fost descoperite 1933 exoplanete în 1223 sisteme planetare, cu 484 cu mai mult de o exoplanetă."
3.Cum formatez data să afișeze: „18 iulie 2015” ( Format:Dată ) în loc de „2015 iulie 18”?
Propun să folosiți drept sursă de inspirație doar pentru subiecte (NU ȘI PENTRU INFORMAȚII) manualele școlare începând cu clasele V-VIII și IX-XII deoarece mulți copii sunt interesați să obțină informații despre anumite subiecte și mulți tineri folosesc wikipedia drept sursă de informare de cele mai multe ori pentru teme sau referate care sunt date de profesori.Însă ca munca să nu fie atât de ușoară infomatiile trebuiesc amestecate în mai multe pagini pentru ca acei tineri care caută să nu primească totul ¨mură-n gur㨠ci să depună un anumit efort gen folosirea propriului limbaj...Informațiile să fie precise și fără prea multe amănunte ca ei să își dezvolte ideile. Poate fi făcută o pagină specială de unde își pot lua informațiile.Tineri pot contribui și ei la dezvoltarea paginei wikipedia printr-un simplu loc gen un forum unde ei ajung rapid după ce își obțin datele necasare și unde pot trimite formularea lor celor de la wikipedia,astfel munca va fi mai ușoară fiind doar de verificat anumite lucruri, însă trebuie luat în calcul căci dacă acest lucru va merge bine pot apărea dificultăți în masă fiind multe subiecte de corectat și prea puține pesoane care contribuie din interior pentru „a-i medita” oarecum pe ceilalți...„Vorba multă sărăcia omului”sau mai bine spus „fapte nu vorbe” .Cam atât am avut de spus. --Draghicenoiu Bogdan (discuție) 23 iunie 2015 20:10 (EEST)Draghicenoiu Bogdan[răspunde]
Wikipedia se vrea o enciclopedie, nu un aparat de făcut temele elevilor leneși, care pregetă să se documenteze din varii surse și care doresc să „consume” informațiile gata „mestecate” de alții. Nimeni nu vă oprește să verificați ce subiecte enciclopedice prezente și în programa școlară sunt mai slab reprezentate sau lipsesc cu desăvârșire și să le dezvoltați chiar dumneavoastră în articole, respectând cerințele impuse. Wikipedia nu este casă de comenzi, iar „cei da la Wikipedia” sunt toți voluntari, care scriu de plăcere, pe temele care îi interesează și mai ales în domenii la care se pricep. Iar elevii leneși, care nu-și fac timp să se documenteze pentru temele de la școală, mai mult ca sigur nu-și vor face timp nici pentru a contribui la Wikipedia! Spre susținerea părerii mele, vă recomand să citiți articolul Analfabetism funcțional. --Miehs (discuție) 24 iunie 2015 10:54 (EEST)[răspunde]
@Draghicenoiu Bogdan: Și eu intenționez să dezvolt subiectele școlare, mai ales că în ultimii ani am luat la cunoștință mai îndeaproape cu programa școlară din România. Mă interesează mai ales științele exacte. Însă am avut surpriza să constat că modul de introducere a noțiunilor este foarte diferit de modul în care judec eu acum. La fizică, dinamica este ceva care cam leagă totul, însă în gimnaziu nu se introduce noțiunea de accelerație. Noțiunea de forță este introdusă ca opoziție la schimbarea stării de mișcare și nu se stabilește nicio legătură între forță și masă, decât la greutate, unde „g”-ul este „o constantă”, neexplicată. Nu mi se pare potrivit să se scrie articolele așa cum au nevoie profesorii în clasă, iar aceștia s-ar simți călcați pe coadă dacă elevii ar spune altfel. Știți cum merge: „eu vă spun cum mi s-a spus și vă pun notă bună dacă spuneți și voi cum spun eu”. Însă sunt de acord să propuneți subiecte. Dar până la toamnă nu pot să mă ocup de asta.
Și mai am o propunere: utilitatea subiectelor, prin prisma unui angajator, nu prin prisma programei școlare, care este făcută conform intereselor corpului didactic, cu puțină aplicație în viața de toate zilele. --Turbojet24 iunie 2015 17:35 (EEST)[răspunde]
Foarte buna remarca ut Turbojet despre alcătuirea programei școlare conform intereselor corpului didactic. Ce componentă sau principiu in epoca informatiei lipsește din formarea programei școlare pentru a fi utilă practic, nu doar pentru școală? (după cum zicea Seneca in antichitate, al cărui dicton a fost inversat pentru a se susține interesele corpului didactic) Cine ar putea s-o pună in aplicare pentru utilitate practică?--5.15.182.91 (discuție) 24 iunie 2015 18:21 (EEST)[răspunde]
Eu as fi de parere ca toate manualele scolare sa dispara si elevii sa invete de pe wikipedia. La lucrari pot da copy-paste mai usor si astfel toata lumea ar fi fericita. Putem pune aici responsabili pe discipline, profesori eminenti si in acest mod se pot desfiinta scolile si corpurile didactice care nu sunt decat pietre de moara in invatamant, purtatoare de costuri. Sunt de ajuns 30-40 de profesori eminenti la nivel national, pe care-i facem si administratori - patrulatori, ei vor face munca benevol neplatita. Eu zic ca este de bine, hai sa facem un sondaj printre elevi si veti vedea ca peste 50% dintre ei vor fi de acord. Asybarisaport24 iunie 2015 19:21 (EEST)[răspunde]
Știu că sunteți ironic, dar putem spune ceva despre dezvoltarea unor manuale colaborative. Având în vedere costul achiziției anuale de manuale, statul (sau chiar firme, oameni) ar putea investi în realizarea colaborativă a unor manuale libere (preferabil copyleft). Anual sau periodic pot apărea actualizări, profesorii pot alege variante neoficiale îmbunătățite (dacă statul e prea lent cu autorizarea) sau varianta „oficială”, iar editurile vor trebui să se ocupe doar cu aranjarea în pagină, nu cu editarea unor manuale complet noi an de an. În plus, s-ar reduce interesul economic al unor inspectori de rang înalt care sunt cei care editează manuale.Jobava-ro (discuție) 24 iulie 2014 02:30 (EEST)[răspunde]
Eu nu sunt ironic, ce spun este chiar realizabil deoarece eu propun o varianta idealista, benevola si nu platita. Ironic sunteti domnia voastra propunand, dupa cum inteleg din interventia de mai sus, ca noi ăștia de pe aici sa facem gratis, editurile sa preia si vanda pe bani doar aranjand textele, statul nu inteleg cum investeste. Ne plateste statul pe noi care ne identificam doar cu un username? Inteleg ca scopul propunerii dv ar fi reducerea coruptiei institutionale. Sa nu uitam ca ro.wikipedia.org este o enciclopedie, daca vreti manuale solicitati ajutorul la wikimanuale. Cum acolo nu sunt contribuitori adevarati, va propun sa incepeti dv editarea in folosul editurilor si in detrimentul inspectorilor de nivel inalt. Poate puteti coagula un grup de editori dur care sa poata dezvolta proiectul. Asybarisaport24 iulie 2015 15:44 (EEST)[răspunde]
Asybaris, cred că e vorba de o propunere generică ce umblă printre ONG-urile românești cam de când cu manualele digitale, nu de o chestie specifică Wikipediei. Bineînțeles, nimeni nu vrea să se bage neplătit la chestia asta, altfel era făcută până acum, măcar pentru o materie și o clasă.--Strainu (دسستي) 24 iulie 2015 16:17 (EEST)[răspunde]
În primul rând, să mă scuzați că am intuit greșit tonul mesajului.
1. „ca noi ăștia de pe aici sa facem gratis, editurile sa preia si vanda pe bani doar aranjand textele” -- nici momentan nu e ilegal (conform licențelor GFDL și CC-BY-SA) ca cineva să valorifice comercial textele de pe wikipedia, atâta timp cât nu le plaseasă sub restricții de reproducere suplimentare.
2. „statul nu înțeleg cum investește” -- Statul poate să contribuie pentru niște bunuri de proprietate intelectuală care devin apoi accesibile tuturor pentru a fi modificate sau copiate. Statul folosește fonduri publice care ar trebui folosite în scopuri publice. În prezent statul cumpără doar niște „licențe” de conținut + maculatura cu acel conținut imprimat. Deficiențele sistemului sunt vizibile pe măsură ce se introduc manuale electronice: apar niște dispozitive proprietare care rulează programe proprietare și conținut încuiat, necopiabil, nemodificabil (și, fiind vorba de cooperativa Siveco-Asesoft-Teamnet, nici măcar utilizabile!). Prin punerea conținutului manualelor sub licențe publice statul poate să evite încuierea platformelor pe viitor și poate permite oricui să tipărească oricât de multe manuale dorește (copii identice sau derivate). Scopul ar trebuie să fie propagarea informațiilor de calitate.
3. Cât despre cum poate statul contribui la proiectul Wikipedia sau Wikimanuale, dacă este bunăvoință în mod clar se poate! Deși cred că valoarea contribuțiilor voluntare poate fi mai mare, dacă se promovează puțin modul de lucru colaborativ.Jobava-ro (discuție) 24 iulie 2014 14:30 (EEST)[răspunde]
Jobava-ro, pentru mine nu e nici pe departe prima dată când aud ideile astea. Sunt însă foarte circumspect din mai multe motive:
Vezi ce-am zis mai sus: dacă se voia cu adevărat, până acum era gata un model, cât de mic. Sunt multe organizații neguvernamentale în domeniu, dar majoritatea preferă să lucreze tot închis și evitând canalele oficiale. Deocamdată sunt doar vorbe.
Consider că pentru manualele folosite în educația formală ar trebui să existe un control al calității riguros; din păcate am constatat de multe ori aici la Wikipedia că voluntarii reacționează urât la critici, oricât de bine formulate.
Ideea unor materiale libere e că ele pot fi îmbunătățite și rămân libere. Totuși, cele mai multe reutilizări ale conținutului liber de care știu sunt simple reproduceri, eventual reformulări. În acea situație, care ar mai fi diferența dintre diferiții ofertanți? Prețul?--Strainu (دسستي) 24 iulie 2015 16:48 (EEST)[răspunde]
ONG-uri sunt sugative la bugetul public, de aceea sunt asa de multe - ca paduchii. Ele nu doresc sa munceasca pentru ca de obicei au doar doi angajati: Seful si nevasta. Ei ar vrea ca noi voluntarii sa muncim gratis si ei sa faca contractele cu statul sa ia parnosul.Asybarisaport24 iulie 2015 16:57 (EEST)[răspunde]
Articolul Pentaquarc, creat astăzi, prezintă un subiect de actualitate. Prilej de a aduce în discuție termenul quarc și mai ales pluralul quarcuri.
DEX așa definește: quarc/quarcuri. Nu am întâlnit în vreun text de specialitate acest plural. Dar DEX a dat și alte rateuri cu termeni științifici, de exemplu matrice/matrice (probabil o contaminare de la matriță/matrițe, care e altceva). Vorbind despre particule subatomice, avem electron/electroni, proton/protoni, foton/fotoni, mezon/mezoni, ...; atunci de ce quarc/quarcuri? Chiar singularul e discutabil: de ce originalul quark e preluat în limba română sub forma quarc?
Experții români (fizicienii care se ocupă de particule elementare) își scriu lucrările în limba engleză și folosesc termenul quark, așa cum l-a inventat Gell-Mann, cu pluralul quarks. Vor fi existând și texte în limba română, dar eu nu le cunosc; în jargonul vorbit spun adesea cuarci, în niciun caz cuarcuri.
Și varianta „[quark]” apare în dicționare, DCR2 dă chiar și trei surse unde termenul este folosit ca atare, dar tot ca substantiv neutru, evident, pentru că nu ar fi posibil „quarki”. Iar DOOM, care ar trebui să fie autoritatea principală în această problemă, menționează tot forma quarc/quarcuri. Eu zic să o lăsăm așa. În lucrările de pupularizare a științei (am lângă mine „Spațiu, timp, univers: trei drumuri către gravitația cuantică” de Lee Smolin și „Descoperirea particulelor subatomice” de Steven Weinberg) este folosită forma cuarc/cuarci. Mă gândesc că forma neutră a fost luată după modelul arc/arcuri. În orice caz, eu optez pentru varianta DOOM ca principală și menționarea celorlalte două forme, până când o ediție viitoare va lista și forma cuarc/cuarci. Ideală ar fi fost existența unui institut de standardizare a terminologiilor tehnice și științifice.
Oricum pe mine mă deranjează mai puțin inconsecvența formelor termenului quarc și mai mult inexistența unei terminologii autohtone sau mai obiective a numelor quarcurilor. --ANDROBETA-- 16 iulie 2015 22:36 (EEST)
Un euro, doi euro (nicidecum doi euroi!), un cuarc/quark, doi cuarc/quark, consoderând modelul numelor proprii: un Maiacovski, doi Maiacovski. N-am fi singura limbă europeană care acceptă astfel de pluraluri. Stres, fiind mai vechi, a apucat un plural acceptabil, stresuri, la fel dres – dresuri. –84.250.158.224 (discuție) 16 iulie 2015 23:52 (EEST)[răspunde]
Un cuarc, doi cuarc? R.I.P. limba română... --ANDROBETA-- 17 iulie 2015 01:34 (EEST)
Puteti vedea aici critica d-nei Isabela Vasiliu-Scraba vis-a-vis de comportamentul discriminator al administratorilor wikipediei romanesti in raport cu activitatea editoriala a enciclopediei. Sunt amintiti numiții: MyComp, AdyJapan, Alexander Tender, Cezarika. Articolul este foarte lung si se doreste a fi complet, bazat pe argumente pe care d-na Isabela le considera a fi de necontestat. Interesant este ca aminteste in vreo doua randuri folosirea de catre admnistratori de username-uri diferite, in spate lor fiind aceeasi persoana. Ar trebui ca wikipedia romaneasca sa aiba macar o luare de pozitie bazata pe argumente solide la comentarea articolului. Cum Cezarika si MyComp nu mai sunt printre noi, ar trebui ca macar Alexander Tendler si numitul AdyJapan sa ia o pozitie... oficiala, oricare ar fi ea... Asybarisaport22 iulie 2015 17:05 (EEST)P.S. Articolul se numeste Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse, oare chiar asa sa fie?[răspunde]
Nu cred că trebuie acordată prea multă atenție textului de pe blogul respectiv - pare a fi o reflectare a frustrărilor autoarei în legătură cu articolul Isabela Vasiliu-Scraba de pe ro.Wikipedia, mai exact cele legate de modificările și corecturile efectuate de diferiți wikipediști din 2006 și până în prezent. Partea cea mai ciudată este cea cu criticile aduse utilizatorului Alexander Tendler, care „a îndrăznit” să intervină de două ori în articol: la 19 iulie 2012 a introdus două legături interne (spre articolele Emil Cioran și Mircea Eliade), iar la 23 octombrie 2012 a corectat cuvântul „discilolii” prin „discipolii”. De-a lungul timpului am avut mai multe controverse cu Alexander Tendler, dar de data aceasta trebuie să îi iau apărarea, constatând că afirmația din blog «„Alexander Tendler” în aceeași noapte vandalizează același articol» este o minciună sfruntată. --Bătrânul (discuție) 22 iulie 2015 17:54 (EEST)[răspunde]
[conflict de editare]Urăsc să mă implic în subiectele umaniste (sau bpv-uri) tocmai datorită luptelor intestine și ranchiunei care face ca certurile dintre wikipediști să pară discuții amicale, dar să scrii "41774car./ 5791 cuv." despre modificări care n-au existat niciodată cere totuși un răspuns.
Nu cred că e important că Mycomp și Alexander Tendler nu au fost niciodată administratori; mulți cred că orice utilizator care știe să folosească uneltele Wikipediei e "administrator".
Isabelavs nu a editat niciodată articolele Mircea Eliade sau Arsenie Boca. De fapt, nu a editat niciodată din 2006 încoace (și da, am verificat și contribuțiile "cenzurate" - aka șterse - nu există niciuna). Cel mai probabil a încercat să editeze și dintr-un motiv oarecare pagina nu a fost salvată. Mircea Eliade nu a fost niciodată editat pe 7 aprilie, în niciun an, iar în varianta italiană au fost introduse niște legături interne de-abia pe 7 aprilie 2013.
"Vandalizarea" articolului Isabela Vasiliu-Scraba de către Mycomp a avut loc în noiembrie 2011. Sunt acolo unele modificări nepotrivite ({{nc}} deși erau menționate surse; ștergerea unor secțiuni deși o parte din conținut ar fi putut fi păstrat, poate sub un alt nume sau în text), dar care ar fi putut fi mediate în cazul în care Mirelvv (cel mai probabil aflat în conflict de interese, dar trecem peste) ar fi încercat să continue discuția cu Mycomp sau alt utilizator.
Nu pot să nu mă întreb de ce această doamnă s-a abținut 8, respectiv 4 ani de la a scrie despre aceste "abuzuri"? Și de ce nu o face aici, față în față cu cei pe care îi acuză?--Strainu (دسستي) 22 iulie 2015 18:16 (EEST)[răspunde]
Cred că acest capitol ar trebui mutat la pagina de discuții a articolului ce are ca titlu numele distinsei chimiste filozoafe, pentru ca aceste mostre de rectitudine profesională ale domniei sale să poată lumina pe veci cititorii care nu au apucat să se adape la izvoarele operei dumisale, oprite brusc în 2004, pentru care presupun că s-a documentat la fel de profund ca pentru prezenta critică. --Miehs (discuție) 22 iulie 2015 19:09 (EEST)[răspunde]
Găsesc foarte interesantă semnalarea colegului Asybaris01 și cred că doamna respectivă trebuie să-i fie recunoscătoare pentru numărul sporit de cititori pe care l-a dobândit blogul dânsei. Nu am înțeles, însă, prea bine care e poziția dumnealui în această chestiune: autoarea are sau nu are dreptate? --Pafsanias (discuție) 23 iulie 2015 00:39 (EEST)[răspunde]
Interesanta sau nu, articolul exista si am dat de el din pura intamplare. Din cate vad eu, articolul este scris pe 25 mai 2015, adica acum doua luni. Ati fi vrut sa nu scriu aici despre el daca l-am vazut, pentru ca numarul sporit de cititori pe care l-a dobandit sa nu fie asa numeros? Eu nu am stat sa sap in arhive sa vad daca are dreptate sau nu, asta-i treaba administratorilor si nu a celor mai de rand contribuitori. Foarte bine ca Strainu a facut sapaturi, ar fi bine ca si dv, d-le Pafsanias sa faceti. Eu am zis ca in mod normal acuzatii din articol ar fi bine sa ia o pozitie... Se pare ca nu doresc si ca prefera ca altii sa le apere spatele... Parerea mea si nu pozitia, pentru ca nu am de ce sa iau o pozitie, este una echilibrata pe principiul popular: Nu iese fum fara foc. Acum cine a facut focul si de ce iese fumul, asta trebuie sa stabiliti voi... admnii cu respectiva persoana, doar nu-mi veti cere mie sa ma iau la harță cu ea, nestiind cu adevarat conflictele in cauza. Nu adminii detin sculele de cautare si interogare necesare? Ba da. Deci engheidj, daca doriti, daca nu, la fel de bine. Asybarisaport23 iulie 2015 11:32 (EEST) P.S. La finalul discutiilor cu persoana in cauza, daca aceste discutii vor avea cumva loc, as ruga pe cineva dintre admini sa ne informeze si pe noi despre rezultate.[răspunde]
Profit de acestă discuție ca să vă spun lucruri de care mă lovesc aproape zilnic.
Artiștii în general și scriitorii în special se identifică cu opera lor. Dialogul merge așa: „Cum să vă fac pagina dacă nimeni n-a publicat data și locul nașterii dv.?” „Asta nu este important, important este ce am publicat.” „Bine, dar asta este o biografie, despre persoană, nu o listă de lucrări publicate.” „N-am nicio pretenție cu privire la persoana mea.” „Dar Wikipedia cere surse despre dv.” „Apar în dicționarul Cutare.” (un dicționar exhaustiv, cu o listă de lucrări) „Acolo apar 10000, toți ziceți că sunt notabili?” „Cum adică nu sunt important? (NB. confuzia) Ce drept aveți voi să stabiliți cine este important?”. Și dă-i, și explică-i ce se înțelege aici prin notabilitate. Și oripilează-l spunându-i că niciun ziar cu tiraj mare n-a publicat lista lucrărilor lui, deoarece nimeni n-ar citi-o, iar nepublicată Wikipedia n-o poate cita. Cum bine zicea doamna pe situl ei, ceea ce o interesa pe ea era fișa ei pe Wikipedia. Și toți vor și caracterizările cu care i-au gratulat „grei” ai lumii lor și nimic altceva. Sigur că MyComp a uzat de conceptul de „surse de încredere”, eliminând tocmai locurile unde se găseau informațiile dorite de doamnă, lucru pe care doamna l-a luat la nivel personal. Desigur că este posibil să se cunoască și MyComp să-i fi dat la gioale (tare-mi place expresia) cu „legea” Wikipediei de partea ei/(lui?), ceea ce arată discrepanța dintre viziunea Wikipediei și viziunea din viața reală.
Cred că termenul de „notabilitate” este foarte prost ales. Poate mai bine ar fi „vizibilitate”. Lipsă de vizibilitate în surse, nu lipsă de importanță, cum se interpretează. Nu propun schimbarea numelui politicii, pentru consistență cu en:wp, dar aș propune ca în discuții, în articole și la ștergeri să folosim termenul vizibilitate, iar formatele să fie adaptate în acest sens. Poate așa vom fi scutiți de acuzațiile că administratorii stabilesc „cum vrea mușchiul lor” cine să aibă și cine nu pagină pe Wikipedia și ce să conțină această pagină.
Tot pentru a elimina neînțelegerile, aș propune să redenumim funcția de administrator în sysop, denumire admisă pe en:wp, care nu ar mai oferi interpretarea de șef în ochii publicului. Sper ca administratorii să fie de acord, căci altfel voi rămâne cu impresia că chiar asta doresc să fie, șefi. --Turbojet23 iulie 2015 12:05 (EEST)[răspunde]
La Wikipedia în germană, notabilitate se cheamă Relevanz. Cu ani în urmă, când s-a discutat îndelung despre termenul potrivit, am sugerat relevanță, dar propunerea a fost imediat măturată din discuție. -- Victor Blacus (discuție) 23 iulie 2015 23:02 (EEST)[răspunde]
Pe Wikipedia în greacă, echivalentul „notabilității” noastre este „enciclopedicitatea” (εγκυκλοπαιδικότητα), dar e un cuvânt atât de cumplit, încât cred că nici vorbitorii nativi nu pot să-l pronunțe dintr-o suflare! --Pafsanias (discuție) 24 iulie 2015 00:02 (EEST)[răspunde]
Doamna chimistă filozoafă a remarcat că deși ziarul german „Die Zeit”, nr. 26, 23 Juni 1995 a informat că Emil Cioran s-a născut în 1911 în România, „mafia anti-românească din spatele Wikipediei.ro a avut grijă să apară că Cioran s-a născut în „Regatul Ungariei””. Filozofic vorbind, ilustra doamnă ne informează despre unele din rezultatele cercetărilor domniei sale, și anume că în 1918 Transilvania nu s-a desprins din Ungaria pentru a se uni cu România, ci din România. Mai remarc și că doamna are o profundă frustrare deoarece scrierile lui Horia-Roman Patapievici (despre care precizează că este odrasla lui Dionisie Patapievici, securist (/NKVD-ist ?) ajuns în România cu armata sovietică de ocupație) au fost publicate în numeroase ediții de Editura Humanitas (fosta Editură „Politică” a Partidului Comunist Român), în timp ce domnia sa nu a avut acces la această editură demnă de dispreț, fiind obligată să publice la edituri mai puțin celebre, precum Ed. Mirisa; Ed. Star Tipp, Slobozia; Ed. Fundației „I. Perlea”; Slobozia, ed. Ecodava, Slobozia. De aceea cred că ar trebui scrise câteva cuvinte laudative la adresa doamnei și la articolul Slobozia, oraș copleșit de publicațiile domniei sale. Așa, ca să ne spălăm obrazul pe care ni l-a scuipat (cu pHacid).--Miehs (discuție) 23 iulie 2015 13:07 (EEST)[răspunde]
@Asybaris01: Am revăzut statutul administratorilor (sau sysopilor, dacă se preferă) și nu rezultă de nicăieri că aceștia ar avea vreo atribuție specială pentru cazuri ca cel semnalat aici. Altfel ar fi stat lucrurile dacă utilizatorul afectat ar fi reclamat pretinsele abuzuri pe căile prevăzute în proiect. Nu vă cere nimeni să vă luați la harță cu autoarea textului polemic. Dimpotrivă, părerea (și deci poziția) mea este că trebuie ignorată. Adevărata sa răfuială este cu establishmentul filosofic post-decembrist de la noi, în care nu a reușit să se infiltreze, deși a făcut mari eforturi pentru a fi acceptată. Wikipedia este implicată în această răfuială de outsider doar colateral, în virtutea popularității ei și pentru că a dezamăgit speranțele autoarei că ar putea deveni o tribună pe care să o folosească pentru autopromovare și pentru a-și etala liber gândirea „critică”. Acuzațiile lansate ocazional de dânsa nu se susțin. Astfel de fumigene avem suficiente și în interiorul proiectului și nu cred că principiul popular al echilibrului justifică în vreun fel sporirea acestora prin importuri suplimentare din afara lui. Altfel, mă tem că wikipedia românească va deveni realmente o wkipedie romanescă, după cum sugerează și titlul acestei secțiuni. --Pafsanias (discuție) 23 iulie 2015 13:33 (EEST)[răspunde]
@Pafsanias:Sa inteleg ca aveti ceva cu mine cum ca mi-as fi permis sa atentionez comunitatea despre articolul in cauza? Nu inteleg fitileala cu faptul ca eu nu scriu aici cu diacritice. Nu inteleg nici de ce as avea aceeasi parere cu domnia voastra, pozitie neavand de ce. Libertatea de pareri este garantata prin lege, deci nu avem de ce sa ne contram si nici de ce sa ma apuc in mod mimetic sa demosntrez ceva doar ca asa doriti dv. Asybarisaport23 iulie 2015 13:44 (EEST)[răspunde]
În conformitate cu principiul referitor la biografiile personalităților în viață, deoarece este vorba de o fostă utilizatoare - cantitatea și calitatea intervențiilor Ds. la roWp. sunt irelevante - și care s-ar părea că se află într-o stare confuzională, atât ideic, cât și în limbajul folosit, propun să punem punct aceastei discuții inutile, reacție la un articol care se cere ocultat. Rog un admin. să șteargă tot acest capitol care nu poate trata cu suficientă toleranță nici articolul pomenit mai sus și, mai ales, nici pe autoarea sa. --Alex F. (discuție) 23 iulie 2015 17:21 (EEST)[răspunde]
Sunt de acord să se șteargă această secțiune, mai puțin cele două propuneri ale mele privind terminologia, deoarece le consider importante. Pentru mine la asta duce această discuție (asta la întrebarea lui Gutza). Și nu consider că propunerile mele ar fi un moft, ci că ar evita pe viitor foarte multe discuții de genul respectiv prin percepția mai corectă a situațiilor de către cei care nu sunt familiarizați cu jargonul Wikipediei. --Turbojet23 iulie 2015 23:09 (EEST)[răspunde]
De acord, discuția despre terminologie și felul în care este percepută este legitimă – însă v-aș sugera să o deschideți într-o secțiune nouă; discuția nu are decât de câștigat prin decuplarea de un astfel de subiect inflamator și neconstructiv. --GutzaDD+24 iulie 2015 00:42 (EEST)[răspunde]
Consider că s-ar crea un precedent contraindicat prin ștergerea unei întregi secțiuni de la Cafenea, după ce au intervenit aici mai mulți wikipediști (dacă secțiunea era ștearsă imediat după inițiere, pe motive bine întemeiate, era altă situație). Nu sunt de acord cu ștergerea acestei secțiuni; cel mult cu mutarea ei pe o altă pagină de discuții (cum a propus Miehs) sau cu arhivarea (automată, peste 30 de zile, sau manuală, oricând). --Bătrânul (discuție) 24 iulie 2015 06:57 (EEST)[răspunde]
Nu trebuie ștearsă, dar hai să nu continuăm o discuție despre o discuție despre nimic. Turbojet, vă încurajez să deschideți o nouă secțiune privitoare la terminologie; chiar dacă nu obținem consens pentru schimbare, măcar aflăm că nu am obținut consens. --GutzaDD+24 iulie 2015 11:02 (EEST)[răspunde]
Bine, am salvat tot dialogul care mă interesează și dif-ul de început, ca să le regăsesc ușor.
M-a impresionat foarte prost că deja ați dat un verdict fără să cunoașteți cum suntem văzuți în mesajele de la OTRS — pare că tratați lumea din afara Wikipediei ca Alexandra. Dar o să vă spun când o să redeschidem discuția (fără să dau nicio dată sensibilă, bineînțeles).
„chiar dacă nu obținem consens pentru schimbare, măcar aflăm că nu am obținut consens.” = „eu mă voi opune, deci sigur «nu vom avea consens»”. --Turbojet25 iulie 2015 10:37 (EEST)[răspunde]
Și ne sucește, în stilul bine cunoscut, mâna la spate: Sper ca administratorii să fie de acord, căci altfel voi rămâne cu impresia că chiar asta doresc să fie, șefi. :) E, iaca, eu nu vreau să fiu șef, dar propunerea de schimbare a terminologiei administrator în sysop mi se pare cam forțată și lipsită de naturalețe. Eu propun indivizi de atacat aiurea, deoarece sunteți atacați aiurea în mod constant și de cei lipsiți de experiență (care cel puțin au o scuză) și de către cei cu experiență (care n-au scuze, dar așa dă bine). --Silenzio (discuție) 25 iulie 2015 14:46 (EEST)[răspunde]
Ei.... hai sa ne victimizam, suntem niste fecioare ingenue, fara de pata al caror scop in viata e parfumul zeilor si nu reproducerea si satisfacerea orgoliilor in utopica suficiență ierarhică. Asybarisaport26 iulie 2015 08:16 (EEST)[răspunde]
Ma numesc Dumitrescu Vladimir Luchyan si am facut o greseala: daca va uitati sus la utilizator, apare numele meu scris asa: "Dumitrescu VL.L." Adica la initiala primului prenume am pus "VL" adica doua litere majuscule. Cum schimb "VL" in "Vl" ?
Proposal to create PNG thumbnails of static GIF images[modificare sursă]
The thumbnail of this gif is of really bad quality.How a PNG thumb of this GIF would look like
There is a proposal at the Commons Village Pump requesting feedback about the thumbnails of static GIF images: It states that static GIF files should have their thumbnails created in PNG. The advantages of PNG over GIF would be visible especially with GIF images using an alpha channel. (compare the thumbnails on the side)
This change would affect all wikis, so if you support/oppose or want to give general feedback/concerns, please post them to the proposal page.
Editorul vizual de traduceri pentru pagini existente[modificare sursă]
Aș vrea ca editorul vizual de traduceri să poată traduce o pagină existentă, în cazul în care acea pagină este foarte scurtă sau încă un „ciot”. Pot să propun ștergerea unui „ciot” în ideea de a furniza o traducere pentru un articol nou? Avantajele editoruluipentru traduceri e importul automat de imagini, găsirea automată sau interactivă linkurilor și atașarea automată a referințelor. Jobava-ro (discuție) 25 iulie 2015 18:50 (EEST)[răspunde]
Ați putea cere ștergerea conform criteriului G6, dar e posibil să fiți refuzat atât timp cât nu există o pagină de înlocuire. Eu văd două soluții:
Preluați wikitextul din engleză și încercați să îl editați apoi cu editorul vizual (sau cel clasic)
Forțați titlul din română la o pagină din spațiul dvs. de utilizator (gen Utilizator:Jobava-ro/titlu) și traduceți articolul. Puteți apoi să-l mutați la titlul corect, din spațiul de nume al articolelor. În mod normal asta ar trebui făcut folosind opțiunea "Redenumire", dar nu veți putea s-o folosiți pentru că destinația există deja. Totuși, pentru că sunteți singurul autor, asta nu e o problemă majoră - puteți ori să cereți ca mutarea să fie făcută de un administrator, ori, preferabil, să copiați wikitextul din pagina dvs. în articol și apoi să cereți ștergerea rapidă a paginii în care ați făcut traducerea.--Strainu (دسستي) 25 iulie 2015 23:27 (EEST)[răspunde]
Ah, și nu uitați să folosiți formatul {{Pagină tradusă}} în pagina de discuție a articolului tradus. Același lucru ar fi frumos să-l faceți în toate paginile traduse pentru a respecta atribuirea autorilor articolului original.--Strainu (دسستي) 25 iulie 2015 23:29 (EEST)[răspunde]
Commons e o biblioteca de fișiere media comuna pentru toate site urile Wikimedia, deci fișierele de acolo pot fi folosite ca și cele locale pe oricare din site-urile respective.
Aș vrea să mut lista de demonime de la Demonim#Formarea demonimelor în limba română într-un articol nou tip listă, numit Listă de demonime în limba română, iar acolo lăsate doar câteva noțiuni generale. Problema ar fi că lista respectivă ar fi practic un minidicționar de demonime, ceea ce la o primă apreciere ar fi împotriva politicilor Wikipedia, însă dacă stau să mă gândesc mai bine, nu toate listele sunt un fel de minidicționare? Am întrebat la Wikționar dacă e în regulă să mut lista acolo ([5]), însă un utilizator mi-a zis că Wikționarul e doar pentru cuvinte individuale iar articolele asemănătoare existente deja acolo sunt relicve pe care le va șterge. Plus că Wikționarul nu permite formatarea din cadrul articolului de pe Wikipedia, poate numai dacă m-aș apuca să mut acolo tot felul de formate prezente aici, dar nu vreau să intru în tot felul de războaie cu alți utilizatori.
Deci ce credeți, merge să fac un articol separat de tip listă aici? --ANDROBETA-- 25 iulie 2015 22:05 (EEST)
Ideea e că nu vreau să muncesc degeaba și să-mi pierd timpul cu războie cu ceilalți utilizatori, dar în cel mai rău caz o mut pe o subpagină a paginii mele de utilizator, pentru că e cea mai cuprinzătoare listă de acest fel disponibilă pe internet, din câte am putut observa, și ar fi păcat să fie ștearsă. --ANDROBETA-- 26 iulie 2015 00:13 (EEST)
Ăăăă... mulțumesc mult pentru efort, dar există o mică problemă, cuvintele respective trebuie să aibă surse care să menționeze că ele reprezintă numele locuitorilor entităților geografice respective, în caz contrar se folosește formula „locuitor al locului x”. De exemplu „uranian” nu există în limba română cu acest sens în prezent, ci are un alt înțeles [6], de aceea am lăsat doar câteva cuvinte în acea secțiune. Eu am încercat să adaug referințe la cât mai multe cuvinte, dar chiar dacă m-am grăbit și la multe nu am adăugat, am verificat numele respective înainte să le introduc în listă, și am să încerc să adaug la toate cu timpul. --ANDROBETA-- 26 iulie 2015 10:01 (EEST)
ANDROBETA, am preluat denumirile din en.wikipedia (la articolele respective, căutare după cuvântul „adjective”). Ar trebuie să fie aproximativ echivalente cu cele din română, mai ales că și în engleză sunt derivate din latină. Nu am vreo problemă în alte privințe și vă las decizia de editare dacă aveți de gând.Jobava-ro (discuție) 26 iulie 2015 10:50 (EEST)[răspunde]
Tocmai, că nu trebuie să fie adjective, trebuie să fie substantive pentru a se referi la numele locuitorilor. --ANDROBETA-- 26 iulie 2015 11:37 (EEST)
Sper că îmi permiteți să mă implic în această propunere deoarece sunt acest „utilizator” (de fapt eu sunt unul din cei doi administratori/birocrați activi) care l-a sfătuit pe Androbeta că o asemenea listă nu este adecvată în Wikționar.
Așa cum am explicat la Cafenea pe Wikționar, o să explic și aici pe Wikipedia: listele și apendicele nu sunt încurajate pentru publicație deoarece aceste nu sunt „termeni”, „cuvinte” sau „fraze”. Faptul că totuși există liste și apendice care au fost create în faza incipientă a proiectului, când aveam doar câteva sute de articole, nu înseamnă că încă avem nevoie de ele acum. Scopul lor era să garanteze că, oricum dacă nu aveam un articol separat pentru cuvântul căutat, nimeni nu trebuia să rămână fără rezultat pentru căutarea respectivă. Actualmente, cu peste 117 000 de articole, nu există nici-un rost să avem și liste; aceste nu sunt necesare. Intenția mea este să șterg listele și apendicele vechi când timplul îmi va permite.
Cercetările mele referitoare la această temă de discuție arată că nici Wikționarul englezesc și nici cel francez se folosesc de liste. Ați folosit voi cumva un dicționar – virtual sau tipărit – cu liste? Eu nu am întâlnit niciodată această și eu am multe dicționare în foarte multe limbi ca referință.
În fine, am încercat să comunic aceste puncte de vedere la Cafeneaua Wikționarului și am încercat să corijez schimbările afectate de acest subiect care nu au fost făcute în conformitate cu regulile Wikționarului. Din păcate am fost întâmpinat pe pagina mea de discuții cu următorul comentariu al lui Androbeta: „Acum înțeleg de ce nu există contribuitori pe Wikționar, suferiți de sindromul dictatorului irațional (nu e un atac la persoană, e o constatare)”. Nu este această acuzație un atac personal? Bineînțeles că aceste cuvinte sunt supărătoare pentru că intențiile mele sunt bune și, ca administrator, pun întotdeauna binele Wikționarului înaintea intereselor mele personale. --Robbie SWE (discuție) 26 iulie 2015 15:44 (EEST)[răspunde]
Awww, ce drăguț... ați venit să mă pârâți la doamna educatoare... Domnule Robbie, mie nu-mi place să mă cert cu lumea, de aceea nu v-am mai răspuns la mesaje, văd că nu ați suportat tăcerea mea și ați venit să mă combateți și aici. Motivul pentru care am izbucnit este acela că nu suport când oamenii încearcă să mă prostească în față iar experiența (restrânsă ce-i drept) pe Wikipedia m-a învățat că atunci când se întâmplă asta uneori cel mai bine e să lași lucrurile baltă și să te retragi. Dar nu îmi retrag cuvintele pe care vi le-am adresat, deoarece consider că ceea ce ați făcut e un abuz nejustificat, genul de care m-am săturat aici pe Wikipedia, și presupun că toată lumea a trcut prin cel puțin un episod de acest fel.
Acum să analizăm puțin reproșurile mele, în principal legate de categorii.
Primul ar fi că d-voastră ați împărțit categoriile în felul următor: „Cuvinte de genul x în limba română” și „cuvinte de genul x în alte limbi”. Eu am creat o categorie „Cuvinte de genul x după limbă” în care am plasat categoriile „Cuvinte de genul x în română” și „Cuvinte de genul x în engleză”. D-voastră ați zis că acolo nu e Wikipedia și că altcumva se stabilesc categoriile și ați mai invocat faptul că pe niciun alt Wikționar nu se mai procedează cum am făcut eu, prin urmare ați șters categoriile create de mine. M-am uitat la Wikționarul englez și erau exact cum le-am făcut și eu [7], logic... Nu există categorie separată pentru limba engleză și una la grămadă pentru celelalte limbi acolo așa cum în mod absurd procedați dumneavoastră.
Am creat o categorie pentru demonime în limba engleză unde am adăugat o pagină, ați șters categoria. Am adăugat categoria „Demonime în română” la articolele cu demonime românești, ați șters categoria de la toate demonimele care erau și naționalități pe motiv de simplificare și de inutilitate având în vedere că există deja categorii pentru acele cuvinte. Asta cu toate că există articole care au o tonă de categorii [8], multe dintre ele prezentând circularitate. De exemplu ați scos categoria „Demonime în română” de la articolul „coreeană” [9], unde observăm categoriile: „Română”, „Substantive în română”, „Naționalități în română” și „Limbi în română”. Ultimele trei sunt subcategorii ale categoriei „Română” iar ultimele două sunt subcategorii ale categoriei „Substantive în română”, deci doar două dintre ele au ce căuta acolo, cu toate astea ați șters doar categoria „Demonime în română” și ați înlocuit-o cu „Naționalități în română” (care pe Wikționarul englezesc este o subcategorie a demonimelor, evident, din moment ce toate numele de naționalități sunt demonime). În schimb ați adăugat termenul „demonim” în categoria „Demonime în română”, cu toate că acesta nu este un demonim și nu avea ce căuta acolo.
Ziceți că nu ați văzut astfel de liste în niciun dicționar? Păi găsiți una chiar în DOOM, intitulată „Nume proprii geografice și nume de locuitori” --ANDROBETA-- 28 iulie 2015 20:28 (EEST)
Prin urmare d-voastră anulați și ștergeți contribuții ale utilizatorilor fără a discuta, fără a avertiza, fără a presupune că ei au argumente pentru contribuțiile aduse, pur și simplu vă comportați ca un zeu dictator acolo. Eu nu zic că nu faceți și treabă bună și că ajutați foarte mult Wikționarul, dar deciziile d-voastră, împotriva cărora m-am pronunțat, sunt proaste și nu sunt reflectate, așa cum ați pretins, în celelalte proiecte Wiktionary. În rest, îmi pare rău pentru neînțelegeri, nu am să vă mai deranjez, așa cum v-am zis deja. --ANDROBETA-- 28 iulie 2015 20:44 (EEST)
Am uitat, în privința listelor și a apendicelor pe celelalte Wikționare, mă mințiți în față, îmi pare rău să o spun, Wikționarul englez este plin de liste și apendice: [10], [11], [12], [13] etc. --ANDROBETA-- 28 iulie 2015 21:14 (EEST)
Androbeta, acest răspuns este ultimul pe care o să vi-l dau. În primul rând, cum vă permiteți să vorbiți în acest fel? Eu nu vă cunosc personal, nu am nici-o relație cu dumneavoastră de aceea nu pot să vă pârăsc cuiva pentru ceva – pur și simplu nu am nici-un interes să-mi irosesc timpul argumentând cu persoane care (1) se adresează utilizatorilor cu un ton batjocoritor și jignitor și (2) care aruncă acuzații încoace și încolo când nu sunt întâmpinați cum își doresc.
Vreau să vă lămuresc câteva lucruri:
Eu nu am inventat aceste forme de creare a categoriilor pe Wikționar – au fost dezvoltate înaintea participării mele și eu, ca administrator, sunt obligat să le mențin și să le impun utilizatorilor noi. Wikționarul englezesc folosește formate diferite, dar sunt compatible cu cele pe care noi le folosim pe Wikționar. De ce nu ați dat Wikționarul francez ca exemplu, deoarece acesta folosește formate asemănătoare cu cele pe care noi le folosim pe Wikționar? Nu vă satisface? Adevărul este că sunteți primul – și singurul – utilizator care a făcut o găină dintr-un fulg pentru ceva atât lipsit de importanță cum sunt categoriile.
Categoria adăugată de dumneavoastră numită „Demonime în engleză” este goală – deoarece cuvântul „Romanian” exista deja în categoria „Naționalități în română”. Politica Wikționarului este să evităm categorii multiple cu același cuprins– deci, ca să înțelegeți; dacă folosim exemplul „român”, este o adevărată aberație să avem următoarele categorii (i)logice: „Naționalități în română”, „Demonime în română”, „Oameni în română”, „Toponime în română”, „Etnonime în română” ș.a.m.d. Nu vi se pare că o asemenea categorizare este inutilă? Dacă revenim la exemplul dumneavoastră „coreeană” nu pot decât să constatez că dumneavoastră nu ați înțeles cum funcționează Wikționarul. Un dicționar multilingv nu funcționează ca o enciclopedie în limba română – noi avem articole integrate în peste 333 de limbi și aceasta ne obligă să folosim formate care crează categorii în fiecare limbă respectivă. Din această cauză avem categoria „Română” pentru „coreeană” (cuvânt român, prin includerea formatului) > „Substantive în română„ (pentru că, evident, este un substantiv, prin includerea formatului) > „Naționalități în română” (subcategorie adăugată manual) și în sfârșit > „Limbi în română” (pentru că limba coreeană este o limbă). Aceste categorii sunt evidente și demarcate – nu există dublete așa cum ați vrut dumneavoastră să faceți incluzând „Demonime în română” în timp ce „Naționalități în română” impune același sens.
Nu v-am mințit niciodată Androbeta pentru că nu am nici-un motiv. Dumneavoastră ar trebui să știți diferența între un „articol” și o „pagină de proiect”. Exemplele dumneavoastră sunt pagini de proiect (din această cauză se scrie „Wiktionary:[...]” la început) și sunt absolut de un alt caracter și implicit o altă discuție. Dumneavoastră nu mi-ați comunicat niciodată intențiile dumneavoastră reale – dacă ați avut intenții să creați pagini de proiect sau articole cu liste. Dumneavostră ați început imediat să faceți schimbări fără să discutați propunerea mai profund cu mine și fără să folosiți „cutia cu nisip” care este standard pentru propuneri noi. Vreau să vă amintesc că nu v-am anulat fiecare schimbare (N.B. și v-am explicat motivele mele pentru fiecare anulare, chiar dacă dumneavoastră ați refuzat să le acceptați), dar cum să fiu indulgent când mă faceți „dictator” (acum și „zeu dictator”, ce urmează?...) și persistați cu acest ton aici pe Wikipedia?
Cu aceste cuvinte închei discuția cu dumneavoastră Androbeta, și regret că vă simțiți persecutat oriunde participați. Să nu uitați că această atitudine acuzatoare pe care o demonstrați v-a creat probleme nu doar aici pe Wikipedia (și acum pe Wikționar) dar și pe Wikipedia englezească. Sper că înțelegeți că, regretabil, comportamentul dumneavoastră nu vă face nici-o favoare, nicăieri. --Robbie SWE (discuție) 28 iulie 2015 23:23 (EEST)[răspunde]
Domnule Robbie, am și eu o întrebare, eu am dreptul să mă simt jignit? Pentru că eu am impresia că vă bateți joc de mine... Sau dacă zic asta e tot un atac la persoană? Acesta e motivul pentru care sunt ironic...
„nu am nici-un interes să-mi irosesc timpul argumentând cu persoane care (...)”, dar ați făcut-o... chiar și după ce eu nu v-am mai răspuns...
Dacă nu ați inventat d-voastră acele forme de creare a categoriilor ci erau dinainte, nu intră la categoria „relicve pe care o să le ștergeți când aveți timp”? Pe astea trebuie să le „impuneți utilizatorilor noi”? Cum stabiliți care obiceiuri trebuie desființate și care impuse mai departe? Stabiliți asta unilateral? Adică noii utilizatori nu mai au dreptul de a pune în discuție aceste aspecte? Ei, asta înseamnă dictatură... De ce nu am dat Wikționarul francez ca exemplu? Pentru că nu acela e proiectul principal, ci cel în limba engleză. De ce să-l fi dat pe cel francez și nu pe cel chinez? Pentru că trebuie să dau neapărat exemplul care vă convine d-voastră? Sunt singurul care a făcut „găină dintr-un fulg” pentru un subiect insignifiant? Eu zic că suntem cel puțin doi.
Dacă v-ați obosit să ștergeți categoria respectivă de la articolul Romanian, atunci de ce nu v-ați obosit și să o adăugați la un articol pe care îl considerați corespunzător, dacă tot mi-am pierdut timpul s-o creez? Nu, d-voastră nu stați la discuții, nu mă avertizați că dacă nu o folosesc în altă parte o ștergeți, ci pur și simplu o ștergeți după bunul plac. Nu era nevoie să aveți categoriile „Naționalități în română” și „Demonime în română” în același loc, deoarece naționalitățile sunt o subcategorie a demonimelor, deci categoria „Naționalități” intra în cea a demonimelor, așa cum se procedează pe Wicționarul englez.
Eu am înțeles cum funcționează Wikționarul și am observat că anumite formate inserează automat categorii, asta nu schimbă faptul că acele categorii sunt de pe aceeași ramură. Dar uitați-vă la un articolul Romanian din engleză, [14], nu există și categoria „English” dar și „English nouns” în același loc, așa cum pe întâmplă la articolul românesc, cu toate că sunt aceleași formate. Ideea era alta, dacă oricum formatele adaugă o tonă de categorii, care mai sunt și de pe aceeași ramură, atunci despre ce simplificare vorbiți?
ar trebui să știți diferența între un „articol” și o „pagină de proiect”, pfff... asta-i o vrăjeală atât de penibilă încât mi se face rău... e practic bătaie de joc pe față... Dragul meu domn, eu v-am întrebat pur și simplu dacă pot muta lista respectivă acolo, nu dacă pot face un „articol” sau „o pagină de proiect”; că în fața titlului scrie „Wikționar:” sau „Apendice:” sau „Kiki Riki Miki:” sau whatever, e absolut irelevant... După cum am spus, Wikționarul englez conține și o grămadă de pagini tip „Apendice”, care tot liste conțin: [15], [16], [17], [18]; de genul ăsta de pagini nu mai puteți susține că nu v-am zis. Dumneavostră ați început imediat să faceți schimbări fără să discutați propunerea mai profund cu mine și fără să folosiți „cutia cu nisip” :| Schimbările mele nu au avut absolut nicio legătură cu propunerea făcută, ci au fost legate de adăugarea articolului „demonim”. Propunerea făcută nu m-am apucat să o implementez pt că mi-ați dat de înțeles că nu există absolut nicio formă sub care lista respectivă poate să fie transpusă în Wikționar, iar eu nu am avut niciun chef să intru în tot felul de războaie de editare cu d-voastră, așa că am renunțat, desigur asta nu însemna că aveam să scap așa ușor...
această atitudine acuzatoare pe care o demonstrați v-a creat probleme nu doar aici pe Wikipedia (și acum pe Wikționar) dar și pe Wikipedia englezească. Îmi place că m-ați studiat... Ce pot să zic, evident că nu poți evita conflictele ca și contribuitor, dar ce ce presupuneți că eu am fost tot timpul vinovat? Dacă stau să mă uit prin toate conflictele pe care le-ați avut d-voastră de când mi-am făcut eu cont pe Wikipedia, credeți că aveți mai puține, mă îndoiesc, profund...
În fine, nu mă mai interesează nici „logica” pe care „o impuneți” d-voastră categoriilor de pe Wikționar și nici să mut lista respectivă acolo, așa că nu vă mai deranjez. Toate cele bune! --ANDROBETA-- 29 iulie 2015 02:35 (EEST)
Am o problemă cu traducătorul vizual. Am încercat să adaug o traducere pentru articolul en:90482 Orcus. După ce adaug paragraful cu infocaseta din partea de sus nu mai este posibil de adăugat niciun alt paragraf (clic pe „+” nu are niciun efect). Este posibil de adăugat alte paragrafe dacă nu se adaugă infocaseta. Dacă după ce s-au adăugat câteva paragrafe se adaugă infocaseta, din nou nu mai e posibilă adăugarea altor paragrafe. Jobava-ro (discuție) 26 iulie 2015 09:54 (EEST)[răspunde]
În cele din urmă am folosit editorul pentru a crea pagina Orcus. Se pare că varianta engleză are o formatare mai ciudată (dar interesantă și mai modulară), care a dat peste cap editorul de traduceri. Pe lângă bug-ul semnalat mai sus, cândva după primele două paragrafe nu a mai permis copierea textului în fereastra din dreapta (atunci când se face clic pe "+"-ul mare dreptul paragrafului). Prin urmare, nu a mai copiat automat referințele și nu a mai auto-detectat legăturile. E folositor încă prin faptul că se permite căutarea rapidă de nume de pagini (pentru a vedea dacă există). Am plasat pagina în spațiul meu privat de ciorne, și după mai multe retușuri și adăugiri le-am copiat în pagina efectivă. Mai aveți cumva indicații asupra modului de lucru, pentru a deveni mai eficient și mai enciclopedic? Jobava-ro (discuție) 27 iulie 2015 22:18 (EEST)[răspunde]
În măsura în care aveți timp și dispoziție pentru așa ceva, vă rog să completați un pic un mini-sondaj legat de „Proiectul săptămânii”. Astfel, vă rog să spuneți maxim 3 motive pentru care:
Nu ați colabora la articolele active
Ați colabora la articolele active
Nu ați face propuneri pentru articole
Ați face propuneri pentru articole
Nu ați face parte din mini-echipe dedicate unor obiective punctuale
Ați face parte din mini-echipe dedicate unor obiective punctuale
Nu am timp, cunoștințe, bibliografie și/sau interes, nu sunt accesibile traduceri de calitate bună din ediții de Wikipedia în limbile străine pe care le cunosc
Am timp și: bibliografie la îndemână, sau văd un articol la un nivel superior de calitate scris pe o altă ediție a Wikipediei într-o limbă pe care o înțeleg; este vreun eveniment de actualitate pe care îl pot documenta din surse actuale
Lipsă de idei
Găsesc un subiect ce mi se pare important, dar pe care nu am cum să-l dezvolt momentan; îmi dau seama că se apropie un eveniment important de actualitate
Nu am posibilitatea să ajut o astfel de echipă
Dacă văd că pot ajuta în vreun fel (ca și la alte activități din Wikipedia)
Au prioritate cele la care am început deja documentarea și editarea, riscul să dau peste un șmecher căruia nu-i sunt suficiente nici 10 argumente ca să introduc un text sau să fac o modificare
Timp, posibilități mari de documentare
Subiectele posibile apar pe măsură ce mă documentez pentru un subiect existent
Să dau posibilitatea altora să dezvolte un articol atunci când posibilitățile mele de documentare în acel domeniu sunt reduse
Dacă subiectul nu este atractiv pentru mine, dacă nu am posibilitatea de documentare și, foarte mult, de colegii de echipă
Am constatat abia acum că pe data de 6 decembrie 2005, utilizatorul anonim cu IP 81.180.68.7 a vandalizat articolul Georg Wilhelm Friedrich Hegel, înlăturând secțiuni întregi privind conținutul filozofiei hegeliene. Această acțiune incalificabilă nu a fost corectată până acum. Aștept răspuns. MobyDick (discuție) 29 iulie 2015 17:28 (EEST)[răspunde]
Și eu astept. Este incalificabila situatia, sunt de acord. Trebuie sa se ia masuri administrative, cineva nu-si face treaba si nu este bine. 29 iulie 2015 17:40 (EEST) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Asybaris01 (discuție • contribuții).
Eu nu stiu cum sa lupt cu vandalii si nici n-am sculele software necesare, scule pe care doar adminii le au. De aceea MobyDick are perfecta dreptate, eu il sustin. Asybarisaport29 iulie 2015 18:43 (EEST)[răspunde]
Nu cred că e vorba de niște scule secrete păstrate de cabala adminilor pentru a-și menține puterea :) Ar fi interesant de descris, dacă au disponibilitatea. Dar în afară de vizualizarea frecventă a paginii cu Special:Schimbări recente nu cred că e mare lucru în plus. (Apropo, vorbim de acum de mai bine de 8 ani, e un eveniment din preistorie, practic, din punct de vedere al internetului.) Jobava-ro (discuție) 29 iulie 2015 18:48 (EEST)[răspunde]
Si cum ne dam seama ca un contribuitor e vandal sau nu, daca n-avem scule? Nu inteleg, rog un admin sa ne explice... sa putem aplica teoria in practica. Parol ! Asybarisaport29 iulie 2015 18:52 (EEST)[răspunde]
Acolo nu era un vandalism care să se rezolve prin revert („scule”, „soft”). Ionutzmovie a trebuit să rezolve manual. Oricine altul putea, efortul era același. Și nu „sculele” identifică vandalismele. --Turbojet29 iulie 2015 18:54 (EEST)[răspunde]
„Sculele” administratorilor sunt niște posibilități de revert mai puternice. Acolo nu se putea rezolva prin revert. Nu există scule-minune care să facă orice. --Turbojet29 iulie 2015 18:57 (EEST)[răspunde]
Da? Nu stiam. In trecut se dadeau premiile wikipediei si era parca si un premiu de Luptator contra vandalilor sau asa ceva, credeam ca avea scule, ca incercasem sa antivandalizez si eu dar nu eram asa rapid ca altii. Era un fel de concurs care omoara mai multi vandali. Pai asa se poate da revert la orice si oricand pe motiv de vandalism... nu? Si atunci vine un admin si-l blocheaza pe vandal si ramane articolul ca mai-nainte. Eu asa cred, asa dispar si conflictele editoriale. Mishto. Asybarisaport29 iulie 2015 19:03 (EEST)[răspunde]
Da ... da si matrozul avea scule: parâma, velele, ancora, prora si PUPA. Daca nu avea PUPA nu avea practic nimic, adica PUPA e scula principala. Degeaba ai vele, parâme, etc, daca n-ai PUPA esti ca fara de maini si fara de picioare. Adica matrozul e un fel admin, sufla in PUPĂ. Asybarisaport29 iulie 2015 19:13 (EEST)[răspunde]
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Este o chestiune de procedură, nu de scule. Era și un gadget prin care la schimbări recente vedeai începutul unei pagini fără s-o deschizi, îl putea folosi oricine, dar acum nu mai merge. La legăturile care „promiteau” vandalisme, se accesa direct istoricul (nu se deschidea pagina) în fereastră separată și se dădea revert (administratorii aveau de dat un clic — nu li se cere confirmarea — în loc de două, ca utilizatorilor obișnuiți). Oricine lucra organizat era rapid.
Spațiul de nume Wikipedia e plin de pagini nefolosite din perioada romantică a Wikipediei. De obicei, acestea sunt abandonate sau sunt marcate cu {{Actualizare}}. Sunt totuși câteva care mi-au atras atenția:
Primele două fac parte dintr-un efort din 2012 al lui Terraflorin de a traduce un tutorial pentru utilizatorii noi și, din câte înțeleg, aveau rolul de a focusa discuțiile pe câte un subiect anume, iar ultima a fost până prin 2010 principalul loc pentru discuțiile majore. Din păcate proiectul nu a fost finalizat, iar discuțiile s-au mutat aproape exclusiv la Cafenea și Oracol. Paginile pot fi accesate în continuare din mesajul de bun venit și mai sunt vandalizate din când în când.
Aș vrea să le scoatem cumva din uz, dar nu sunt sigur care e cea mai bună metodă: un format, protejare, ambele sau altceva? Voi ce ziceți?--Strainu (دسستي) 29 iulie 2015 19:15 (EEST)[răspunde]
Sunt pagini care fac parte din istoria ro.wikipedia. Eu propun ca ele să fie protejate, cu adăugarea unei legături către Cafenea. --Wintereu29 iulie 2015 19:45 (EEST)[răspunde]
Bag de seamă din lectura cărții lui Francesco Veiga, Istoria Gărzii de Fier 1919-1941 că Legiunea Arhanghelului Mihai (numită generic Mișcarea Legionară) și Garda de Fier sunt două entități diferite. Prima este o organizație înființată în 24.06.1927 (pag. 88), iar a doua este un partid înființat în ?? iunie 1930 (pag. 116) și dizolvat pe 11 ianuarie 1931 de Ion Mihalache. Confirmarea am găsit-o și aici. În acest caz, nu s-ar impune să fie două articole distincte? SenatorulX (discuție) 31 iulie 2015 00:44 (EEST)[răspunde]
Am văzut că este posibilă denumirea modulară a referințelor, la secțiunea de sfârșit, în loc să fie necesară scrierea acestora în interiorul corpului de text (inline). Referințele pot fi apoi folosite sub forma: <ref name=etichetă /> în corpul de text. Ele mai pot pot fi folosite în mai multe locuri dacă este necesar. Articol exemplu: Orcus
Tehnic se poate, dar mi se pare o idee complet greșită din punct de vedere al fluxului de lucru cu wikitext: dacă vrei să editezi o referință, dar nu vrei să editezi tot articolul, trebuie să te duci mai întâi în secțiunea respectivă, să vezi numele referinței, apoi să te duci în secțiunea de referințe și să cauți numele respectiv. În plus, editorul vizual nu este capabil să editeze asemenea referințe.
Și eu sunt de părere că din punctul de vedere al cititorului ar fi de dorit ca referințele să nu fie intercalate în text, ci la sfârșitul paginii. Făcând abstracție de acest fapt, oricare dintre sisteme pare bun dacă este analizat separat. Complicațiile încep să apară atunci când acestea sunt folosite simultan în cadrul aceluiași articol. Spre exemplu, un mod simplu de a plasa referințele la sfârșitul paginii se poate realiza cu ajutorul formatelor {{Note}} și {{Ref}} și respectiv {{Note label}} și {{Ref label}}, dar nu știu dacă acestea pot acoperi toate situațiile care pot să apară în practică. --GEO (discuție) 31 iulie 2015 13:43 (EEST)[răspunde]
Orice cititor este și un potențial contribuitor. Fiind tentat vreodată să editeze, cu cât va găsi sursa textului mai încărcată de cod criptic, cu atât cresc șansele ca acesta să se simtă intimidat și să abandoneze. --GEO (discuție) 31 iulie 2015 14:24 (EEST)[răspunde]
Articolul Jupiter are două referințe rupte. Mai este și niște marcaj care nu mi-e cunoscut {{Sisterlinks}}. Nu știu să repar secțiunea cu Legături externe să aibă spațierea corespunzătoare a rândurilor. Jobava-ro (discuție) 31 iulie 2015 19:51 (EEST)[răspunde]
Rezolvat în mare parte de XXN și Mishu57. --Mihai (discuție) 7 iulie 2015 23:16 (EEST)
Botoșani, Principatul Moldovei” și a murit la „
București, România”, la Ion Luca Caragiale scrie clar că s-a născut la „Haimanale, județul Prahova, Țara Românească”, etc. atunci eu pur și simplu nu înțeleg, de ce trebuie ascunse în mod intenționat informațiile similare în cazul celor născuți în Regatul Ungar, Imperiul Austriac, Imperiul Austro-Ungar etc. Adică înțeleg din păcate, dar nu cred că ar fi drept dintr-un punct de vedere obiectiv și științific.
--ANDROBETA-- 18 iulie 2015 22:33 (EEST)-3-phenyl-cyclohexanone.gif)
-3-phenyl-cyclohexanone.svg)
Mulțumesc! Jobava-ro (discuție) 31 iulie 2015 22:37 (EEST)