Spânzurare

Spânzurarea este uciderea unei persoane prin suspendarea acesteia de gât cu un ștreang sau o ligatură. Spânzurarea a fost o metodă standard de pedeapsă capitală încă din Evul Mediu și a fost principala metodă de execuție în numeroase țări și regiuni. Prima relatare cunoscută despre execuția prin spânzurare se găsește în Odiseea lui Homer. Această metodă este și una dintre cele mai folosite metode de sinucidere.[1]
Mecanisme tanatogeneratoare
[modificare | modificare sursă]Strangularea este cauzată de greutatea proprie a corpului, iar moartea survine prin sufocare sau/și prin fractura coloanei vertebrale în regiunea cervicală.
Moartea survine din una din cauzele:
- hipoxia hipoxică - lipsa de oxigen prin împingerea bazei limbii înapoi și în sus cu obstrucția faringelui prin pătrunderea lațului între faringe și osul hioid;
- mecanism neuroreflex - prin comprimarea zonei sinocarotidiene, a nervului vag și a nervului laringeu superior cu inhbiția centrilor vitali și deces foarte rapid prin stop cardio-respirator;
- mecanism hemodinamic - prin comprimarea vaselor sangvine de la gât (jugularele se închid la compresiuni de 2 kg, carotidele la 3-3,5 kg iar arterele vertebrale la 16-17 kg);
- luxația coloanei cervicale - prin căderea victimei în laț de la o anumită înălțime (în execuții).
Spânzurare ca metodă de sinucidere
[modificare | modificare sursă]În Canada, spânzurarea este cea mai frecventă metodă de sinucidere, iar în Statele Unite este a doua cea mai comună metodă, după rănile auto-provocate prin împușcare. În 2024, spânzurarea a fost cea mai utilizată metodă în Regatul Unit, reprezentând 56% din cele 3.504 sinucideri.[2][3][4]
Persoanele care supraviețuiesc unei tentative de sinucidere prin spânzurare, fie din cauza ruperii corzii sau a punctului de prindere, fie pentru că sunt descoperite și coborâte, se pot confrunta cu o serie de leziuni grave, incluzând anoxie cerebrală), fractură laringiană, fractură a coloanei cervicale (care poate cauza paralizie), fractură traheală, lacerații faringiene și afectarea arterei carotide.[5]
Spânzurare ca sacrificiu uman
[modificare | modificare sursă]Vikingii practicau spânzurarea ca sacrificiu uman adus lui Odin, pentru a onora propriul sacrificiu al lui Odin de a se spânzura de Yggdrasil. În Europa de Nord, se speculează pe scară largă că multe cadavre din mlaștinile din epoca fierului au fost exemple de sacrificiu uman adus zeilor.[6][7]
Galerie
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marius Popa, Medicină legală, Constanța, 2008.
- ↑ Shuler, Jack (), The thirteenth turn: a history of the noose (ed. First edition), PublicAffairs, ISBN 978-1-61039-136-8
- ↑ Navaneelan, Tanya. „Suicide rates: An overview”. Statistics Canada. Arhivat din original în . Accesat în .
- ↑ CDC (). „Suicide Data and Statistics”. Suicide Prevention (în engleză). Accesat în .
- ↑ „Trends in suicide by method in England and Wales, 1979 to 2001” (PDF). Office for National Statistics. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Salim, Ali; Martin, Matthew; Sangthong, Burapat; Brown, Carlos; Rhee, Peter; Demetriades, Demetrios (), „Near-hanging injuries: A 10-year experience”, Injury (în engleză), 37 (5), pp. 435–439, doi:10.1016/j.injury.2005.12.013
- ↑ Simek, Rudolf; Simek, Rudolf (), Dictionary of northern mythology (ed. Repr. in paperback), Brewer, ISBN 978-0-85991-513-7
- ↑ Glob, P (). The Bog People: Iron-Age Man Preserved. New York: New York Review of Books. p. 304. ISBN 978-1-59017-090-8.