Principatul Transilvaniei (1711-1867)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Marele Principat al Transilvaniei)
Jump to navigation Jump to search
Principatul Transilvaniei
Transilvania
Marele Principat al Transilvaniei (ro)
Erdélyi Nagyfejedelemség (hu)
Großfürstentum Siebenbürgen (de)
Flag of Transylvania before 1918.svg – Flag of the Habsburg Monarchy.svg
DrapelStemă
DrapelStemă
Marele Principat al Transilvaniei
Marele Principat al Transilvaniei
CapitalăSibiu
Cluj
Limbălatina și germana (în administrație)
româna, maghiara și germana (în popor)
Guvernare
Formă de guvernareprincipat
Principe al Transilvaniei 
 - 1711 - 1740Carol al VI-lea, totodată Principe al Transilvaniei
 - 1848 - 1867Franz Joseph I, totodată Mare Principe al Transilvaniei
LegislativDieta Transilvaniei
Istorie
Pacea de la Sătmar
Dualismul
Economie
MonedăTaler
În prezent parte din
Imperiul Habsburgic
Imperiul Austriac
Ungaria Regală
Imperiul Austriac

Principatul Transilvaniei (în germană Großherzogtum Siebenbürgen, iar în maghiară Erdélyi Nagyhercegség; după 1765, Marele Principat al Transilvaniei — în germană Großfürstentum Siebenbürgen, iar în maghiară Erdélyi Nagyfejedelemség) a fost, începând cu anul 1711, o țară constituentă a Monarhiei Habsburgice, care a cucerit, treptat, după 1699, fostul Principat autonom al Transilvaniei, vasal Imperiului Otoman. În 1804 a devenit o țară componentă a Imperiului Austriac. În această perioadă nu a mai existat un principe al Transilvaniei separat, titlul fiind adăugat la pleiada de titluri ale monarhului habsburgic, care a domnit prin guvernatori numiți direct. Țara a păstrat o adunare legislativă cu puteri limitate și o largă autonomie administrativă acordată fiecărei regiuni componente.

Monarhii habsburgici, acționând ca monarhi absoluți, au manevrat în politica internă transilvăneană pentru a asigura componentei catolice o pondere cât mai însemnată, atrăgând de partea sa o parte a grupului etnic românesc majoritar. Războaiele napoleoniene au răspândit naționalismul, apoi au izbucnit tensiuni interetnice, manifestate în Revoluția din 1848 care s-a soldat cu masacre și cu lupte grele pe teritoriul Principatului. Acesta a dispărut în 1867, prin includerea în partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar.

Instaurarea dominației habsburgice[modificare | modificare sursă]

În urma Marelui Război Otoman, în care otomanii asediaseră Viena, dar au fost în cele din urmă învinși de o alianță creștină, trupele habsburgice au ocupat în 1690 Transilvania, care anterior era vasală otomanilor. Principele Mihai Apafi I i-a recunoscut autoritatea împăratului Leopold I, care și-a asumat rolul de conducător al Principatului prin Diploma leopoldină din 1691.[1] Succesorul lui Apafi, Mihai Apafi al II-lea, a încercat să recupereze titlul, dar a cedat funcția cu totul lui Leopold în 1696. După o înfrângere decisivă a otomanilor pe Tisa, noul împărat Carol al VI-lea a acceptat pacea, anexând teritoriile deja ocupate. Nobilii maghiari s-au opus dominației habsburgice în Răscoala lui Rákóczi, în contextul mai larg al izbucnirii Războiului Succesiunii Spaniole, dar au fost învinși în 1711, când s-a semnat pacea de la Satu Mare,[2] prin care autoritatea directă a lui Leopold a fost recunoscută în schimbul unei amnistii generale.

Din acel moment, Principatul Transilvaniei a devenit una din componentele monarhiei de Habsburg. Titlul de principe al Transilvaniei a fost de atunci atributul exclusiv al monarhului Habsburg, care guverna provincia prin intermediul unui guvernator numit direct. Din 1765, în urma insistențelor Dietei transilvane dominate de nobili maghiari, titlul a fost transformat în Mare Principat, printr-o diplomă în care se declara că provincia „nu este supusă niciunui alt regat sau altei stăpâniri”, dar se reafirma că „este cârmuită de propriile sale legi, magistrate și instituții și administrată de guvernatorul și consiliul provincial sub supravegherea noastră”.[3]În toată această perioadă, însă autonomia principatului s-a diminuat, iar Dieta nu mai era decât o cameră de înregistrare a deciziilor imperiale.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Organizarea teritorială a Principatului Transilvaniei, până în 1711

.

Principatul era unul multietnic, în care însă predominau etnicii români, în cea mai mare parte țărani ce munceau alături de țărani maghiari minoritari, pe domeniile nobililor maghiari. Puterea politică a fostului Principat a cărui autonomie a fost suprimată în 1711 era rezervată adepților religiilor recepte (catolicii, predominant secui maghiarofoni din est; reformații calvini din rândul cărora făceau parte în mare parte nobilii maghiari; sașii luterani; și unitarienii, o mică minoritate protestantă din sânul comunității secuiești). Ortodocșii (în principal etnici români majoritari) aveau statut de religie tolerată (care nu avea drepturi politice, dar nici nu era activ persecutată). Aranjamentul era unul foarte tolerant față de standardele vremii în Europa Centrală, unde un stat avea de cele mai multe ori o singură astfel de religie oficială, celelalte fiind activ prigonite. În trecut, reformații încercaseră să atragă românii ortodocși spre grupul lor prin prozelitismul unor misionari, dar și prin acțiuni ca cea a lui Gabriel Bethlen, care încercase deschiderea unui mare colegiu reformat la Aiud, în care să se predea și în limba română; sau cele ale principesei Zsuzsanna Lorántffy, stăpână a Cetății Făgărașului, văduva principelui Gheorghe Rákóczi I, care înființase prima școală românească (de nivel mediu) la Făgăraș (înființată prin diploma din 3 aprilie 1657), școală funcționând sub patronajul principesei.[4]

În aceste condiții, habsburgii catolici, puternici adversari ai Reformei Protestante, au fost nevoiți să manevreze cu grijă în politica transilvăneană, mai ales în condițiile în care puterile protestante Anglia și Țările de Jos se oferiseră drept protectoare ale Transilvaniei multiconfesionale. Cu consimțământul Sfântului Scaun și al multor preoți și ierarhi ortodocși mai ales din nordul Transilvaniei, s-a dus la capăt în 1716 un proiect început încă înainte de anexare, și anume formarea unei biserici greco-catolice, în care se practica ritul bizantin, dar care se afla sub autoritatea ecleziastică a Romei. Aceasta a conferit drepturi politice și sociale multor etnici români, care acum aveau chiar ocazia de a studia în universitățile catolice din Imperiu, lărgind considerabil baza socială a catolicismului în detrimentul cultelor protestante,[5] chiar dacă și corpul acestora a fost suplimentat prin completarea comunităților săsești din sud cu landleri protestanți veniți din Austria.

În timp, stimulate și de măsurile împăratului Iosif al II-lea, un monarh luminat care simpatiza cu românii,[a] a luat naștere o puternică mișcare de emancipare culturală a etnicilor români, denumită Școala Ardeleană, precum și mișcări pentru drepturi politice, manifestate prin petiția Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae.[7] Pe plan social, țăranii, predominant români, s-au răsculat în frunte cu Horea, Cloșca și Crișan în 1784, cerând desființarea iobăgiei,[8] de către împăratul Iosif al II-lea al Austriei, care a dispărut, de jure, însă abia în 1848, în condiții favorabile nobililor.[9] După Răscoala din 1784 și, mai ales, după Revoluția Franceză și Războaiele Napoleoniene însă, regimul politic a căpătat un puternic caracter reacționar.

Din punct de vedere politic, Dieta ardeleană nu a fost suprimată, dar puterile ei au fost drastic reduse, Habsburgii înscriindu-se în epoca absolutismului luminat. În timpul Războaielor Napoleoniene, în 1804 Imperiul Habsburgic a devenit Imperiul Austriac, iar Dieta a dorit ca Marele Principat să devină un regat al Imperiului printre altele, dar entitatea a rămas la rangul de mare principat, pe care îl primise în 1765. Deși învins, ideile lui Napoleon au contribuit în toată Europa la dezvoltarea naționalismelor, care s-au manifestat în timpul revoluției de la 1848. Atunci, Principatul a devenit teatrul unor lupte sociale. Maghiarii răsculați au revendicat teritoriul pentru o Ungarie independentă, dar iacobinismul lor i-a îndepărtat pe românii majoritari, care au sfârșit prin a se alia cu forțele imperiale împotriva maghiarilor, ceea ce a dus la sfârșitul revoluției.[10]

Imperiul era însă slăbit, și nu a putut face față războiului cu Prusia din 1866. În urma acestuia, împăratul Franz Joseph de Habsburg a acceptat organizarea posesiunilor sale în „dubla-monarhie” a Austro-Ungariei: a acceptat împărțirea imperiului în două entități, teritoriul Transilvaniei fiind acordat Țărilor Coroanei Sfântului Ștefan, în cadrul cărora Principatul a fost desființat cu totul: Dieta a fost absorbită de Parlamentul de la Budapesta, iar teritoriul său a fost apoi împărțit în 16 noi comitate. Ultimul guvernator, Louis Folliot de Crenneville, a fost fiul unui imigrant francez.[b]

Administrație și teritoriu[modificare | modificare sursă]

Principatul a avut ca nucleu Principatul Transilvaniei în întinderea sa istorică, plus comitatele Sătmar și Maramureș.

Capitalele Transilvaniei au fost, rând pe rând, Alba Iulia/Gyulafehérvár/Karlsburg, Sibiu/Nagyszeben/Hermannstadt, apoi Cluj/Kolozsvar/Klausenburg. În 1784, Marele Principat, până atunci împărțit în nouă comitate și numeroase scaune secuiești și săsești, a fost reorganizat de către împăratul Iosif al II-lea al Austriei în zece Bezirke (districte): Broos/Orăștie, Dees/Dej, Hermannstadt/Sibiu, Karlsburg/Alba Iulia, Klausenburg/Cluj, Kronstadt/Brașov, Neumarkt/Târgu Mureș, Nösnerland/Țara Năsăudului, Schomenland/Țara Someșului (?), Szeklersland/Ținutul Secuiesc,[11] unități administrative lipsite de autonomie, subordonate statului.[12]

Legea din aprilie 1848 a proclamat încorporarea Marelui Principat al Transilvaniei în Ungaria, dar după ce revoluția maghiară a fost zdrobită, Transilvania a rămas sub conducerea militară timp de mai mulți ani, iar Constituția din martie (1849) a Austriei a definit Principatul Transilvaniei ca fiind o țară a coroanei separată, în întregime independentă de Ungaria.[13]

În urma compromisului austro-ungar din 1867, începând din 1876, Marele Principat al Transilvaniei a fost împărțit în 15 comitate / varmeghii:

Monarhii habsburgici au domnit ca regi apostolici ai Ungariei în unire personală. Guvernarea lor era reprezentată de un guvernator. Habsburgii purtau titlul de Mare Principe al Transilvaniei chiar și după dizolvarea Marelui Principat al Transilvaniei (din 1867 până în 1918). Următorii monarhi au purtat acest titlul:

Harta iozefină (senzitivă) a Marelui Principat al Transilvaniei[modificare | modificare sursă]

Planşa 1: Căuaş, Craidorolţ, MoftinPlanşa 2: Pir, Săuca, SantăuPlanşa 3: Acâş, Săcăşeni, Săuca, TăşnadPlanşa 4: Acâş, Beltiug, CraidorolţPlanşa 5: Asuaju de Sus, Băiţa de sub CodruPlanşa 6: Bârsău, Fărcaşa, Gârdani, Recea, SatulungPlanşa 7: Baia Sprie, Coltău, Săcălăşeni, ReceaPlanşa 8: Boianu Mare, Săuca, ViişoaraPlanşa 9: Bobota, Cehal, Chegea, Supuru de SusPlanşa 10: Bicaz, Bogdand, Hodod, SupurPlanşa 11: Ariniş, Asuaju de Sus, Băiţa de sub Codru, Băseşti, Bicaz, Hodod, Oarţa de JosPlanşa 12: Mireşu Mare, Şomcuta Mare, UlmeniPlanşa 13: Cărbunari, Copalnic-Mănăştur, Remetea ChioaruluiPlanşa 14: Cerneşti, CupşeniPlanşa 15: BăiuţPlanşa 16: Balc, Carastelec, Ip, MăeriştePlanşa 17: Bocşa, Chieşd, Coşeiu, Hodod, SărmăşagPlanşa 18: Benesat, Cehu Silvaniei, Dobrin, Sălăţig, Someş-OdorheiPlanşa 19: Benesat, Valea ChioaruluiPlanşa 20: Boiu Mare, Copalnic-Mănăştur, Şomcuta Mare, Vima MicăPlanşa 21: Cerneşti, Cupşeni, Târgu LăpuşPlanşa 22: Lăpuş, Groşii ŢibleşuluiPlanşa 23: RomuliPlanşa 24: RomuliPlanşa 25: Cosniciu de Sus, Ip, HalmăşdPlanşa 26: Crasna, Halmăşd, Ip, Nuşfalău, Şimleu SilvanieiPlanşa 27: Crişeni, Hereclean, Pericei, Recea, ZalăuPlanşa 28: Creaca, Dobrin, Jibou, Mirşid, Someş-Odorhei, SurducPlanşa 29: Băbeni, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, SurducPlanşa 30: Coroieni, Gâlgău, Ileanda, Poiana BlenchiiPlanşa 31: Boireni, Chiuieşti, CoroieniPlanşa 32: Suciu de Sus, TârlişuaPlanşa 33: Telciu, ZagraPlanşa 34: Fără localităţiPlanşa 35: Fără localităţiPlanşa 36: Fără localităţiPlanşa 37: Bănişor, Cizer, Iaz, Marin, Sâg,  Valcău de JosPlanşa 38: Horoatu Crasnei, Meseşenii de Jos, Treznea, ZalăuPlanşa 39: Bălan, Creaca, RomânaşiPlanşa 40: Cristolţ, Gârbou, Surduc, ZalhaPlanşa 41: Bobâlna, Câţcău, Gâlgău, Şimişna, VadPlanşa 42: Căşeiu, Ciceu-Giurgeşti, NegrileştiPlanşa 43: Căianu Mic, Spermezeu, UriuPlanşa 44: Coşbuc, Nimigea, Năsăud, Runcu Salvei, Salva, ZagraPlanşa 45: Parva, Rebra, Sângeorz-BăiPlanşa 46: Măgura Ilvei, Maieru, Rodna, ŞanţPlanşa 47: Fără localităţiPlanşa 48: Cizer, CiuceaPlanşa 49: Agrij, Almaşu, BuciumiPlanşa 50: Dragu, Hida, Sânmihaiu Almaşului, ZimborPlanşa 51: Bobâlna, Gârbou, Panticeu, Recea-CristurPlanşa 52: Aluniş, Bobâlna, Dej, Corneşti, Jichişu de JosPlanşa 53: Căşeiu, Ciceu-Mihăieşti, Cuzdrioara, Dej, Mica, Petru Rareş, UriuPlanşa 54: Căianu Mic, Chiuza, Nimigea, Şieu-Odorhei, Şintereag, UriuPlanşa 55: Dumitra, Năsăud, Nimigea, Rebrişoara, ŞintereagPlanşa 56: Feldru, Ilva Mică, Leşu, Tiha BârgăuluiPlanşa 57: Ilva MarePlanşa 58: Fără localităţiPlanşa 59: Poieni, SăcuieuPlanşa 60: Almaşu, Fildu de Jos, Huedin, Săcuieu, SâncraiuPlanşa 61: Aghireşu, Cuzăplac, Dragu, ZimborPlanşa 62: Aşchileu, Dăbâca, Dragu, Panticeu, VultureniPlanşa 63: Corneşti, Dăbâca, Gherla, Iclod, Mintiu GherliiPlanşa 64: Fizeşu Gherlii, Gherla, Mintiu Gherlii, Sânmartin, UnguraşPlanşa 65: Chiochiş, Lechinţa, Matei, Nuşeni, Şieu-OdorheiPlanşa 66: Bistriţa, Budacu de Jos, Şieu-Măgheruş, ŞintereagPlanşa 67: Cetate, Josenii/Mureşenii/Susenii BârgăuluiPlanşa 68: Mureşenii BârgăuluiPlanşa 69: MărgăuPlanşa 70: Călăţele, Căpuşu Mare, Izvoru Crişului, Mănăstireni, SâncraiuPlanşa 71: Aghireşu, Căpuşu Mare, Cluj-NapocaPlanşa 72: Chinteni, Cluj-Napoca, SânmartinPlanşa 73: Cluj-Napoca, Dăbâca, Iclod, Jucu, SicPlanşa 74: Buza, Fizeşu Gherlii, Pălatca, Sânmartin, ŢagaPlanşa 75: Chiochiş, Lechinţa, MateiPlanşa 76: Galaţii Bistriţei, Mărişelu, ŞieuPlanşa 77: Dumitriţa, Şieu, ŞieuţPlanşa 78: Fără localităţiPlanşa 79: Fără localităţiPlanşa 80: Someşu CaldPlanşa 81: Dângău Mare, MărişelPlanşa 82: Căpuşu Mare, Cluj-Napoca, Floreşti, Gilău, SăvădislaPlanşa 83: Apahida, Cluj-NapocaPlanşa 84: Căianu, Cluj-Napoca, JucuPlanşa 85: Cămăraşu, Cătina, Geaca, Mociu, Pălatca, SuatuPlanşa 86: Budeşti, Miceştii de Câmpie, Sânmihaiu de CâmpiePlanşa 87: Batoş, Lunca, Milaş, TeacaPlanşa 88: Batoş, Monor, Ruşii-Munţi, VătavaPlanşa 89: DedaPlanşa 90: Lunca Bradului, StânceniPlanşa 91: BilborPlanşa 91a: Fără localităţiPlanşa 92: Fără localităţiPlanşa 93: Măguri-RăcătăuPlanşa 94: Ciurila, SăvădislaPlanşa 95: Ciurila, Cluj-NapocaPlanşa 96: Ceanu Mare, Cluj-Napoca, SuatuPlanşa 97: Cămăraşu, Frata, Sărmaşu, SuatuPlanşa 98: Crăieşti, Sânpetru de Câmpie, Silivaşu de Câmpie, RâciuPlanşa 99: Breaza, Cozma, Fărăgău, LuncaPlanşa 100: Aluniş, Batoş, Brâncoveneşti, Ideciu de Jos, Reghin, SuseniPlanşa 101: Fără localităţiPlanşa 102: Stânceni, TopliţaPlanşa 103: Fără localităţiPlanşa 103a: Fără localităţiPlanşa 104: Avram Iancu, Ceru-BăcăinţiPlanşa 105: Fără localităţiPlanşa 106: Fără localităţiPlanşa 107: Fără localităţiPlanşa 108: Băişoara, Iara, OcolişPlanşa 109: Iara, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, SănduleştiPlanşa 110: Câmpia Turzii, Ceanu Mare, Tritenii de Jos, Turda, ViişoaraPlanşa 111: Frata, Miheşu de Câmpie, Valea Largă, Zau de CâmpiePlanşa 112: Ceuaşu de Câmpie, Grebenişu de Câmpie, Pogăceaua, Râciu, ŞincaiPlanşa 113: Băla, Breaza, Ceuaşu de Câmpie, Fărăgău, Glodeni, Gorneşti, VoivodeniPlanşa 114: Beica de Jos, Chiheru de Jos, Gorneşti, Gurghiu, Petelea, Reghin, SolovăstruPlanşa 115: Hodac, IbăneştiPlanşa 116: Fără localităţiPlanşa 117: Subcetate, RemeteaPlanşa 118: Fără localităţiPlanşa 119: Hălmagiu, Pleşcuţa, VârfurilePlanşa 120: Bulzeştii de Sus, Hălmăgel, Hălmagiu, VârfurilePlanşa 121: Câmpeni, Sohodol, VidraPlanşa 122: Baia de Arieş, Bistra, LupşaPlanşa 123: Livezile, Ocoliş, Poşaga, Rimetea, SălciuaPlanşa 124: Mihai Viteazu, Mirăslău, Moldoveneşti, UnireaPlanşa 125: Câmpia Turzii, Cheţani, LunaPlanşa 126: Cuci, Iclănzel, Luduş, Papiu Ilarian, Zau de CâmpiePlanşa 127: Band, Iclănzel, Ogra, PănetPlanşa 128: Ceuaşu de Câmpie, Ernei, Livezeni, Sântana de Mureş, Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu de Mureş, Târgu Mureş, VeţaPlanşa 129: Bereni, Gorneşti, Hodoşa, Măgherani, VărgataPlanşa 130: Fără localităţiPlanşa 131: Fără localităţiPlanşa 132: Ciumani, Gheorgheni, Joseni, Lăzarea, SuseniPlanşa 133: Gherman, IvaneşPlanşa 134: Vaţa de JosPlanşa 135: Baia de Criş, Bulzeştii de Sus, Ribiţa, TomeştiPlanşa 136: Abrud, Blăjeni, Buceş, Bulzeştii de Sus, CiuruleasaPlanşa 137: Bucium, Lupşa, Mogoş, Roşia MontanăPlanşa 138: Întregalde, Ponor, RâmeţPlanşa 139: Aiud, Livezile, Mirăslău, Ocna Mureş, UnireaPlanşa 140: Aţântiş, Hopârta, Lunca Mureşului, Noşlac, Ocna MureşPlanşa 141: Aţintiş, Bichiş, Cucerdea, Cuci, IernutPlanşa 142: Cristeşti, Gheorghe Doja, Mica, Ogra, Sânpaul, UngheniPlanşa 143: Acăţari, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Găleşti, PăsăreniPlanşa 144: Bereni, Găleşti, Ghindari, Măgherani, Miercurea Nirajului, NeauaPlanşa 145: Atid, Praid, Sărăţeni, SovataPlanşa 146: Fără localităţiPlanşa 147: Ciumani, Suseni, VoslăbeniPlanşa 148: Fără localităţiPlanşa 149: Gurasada, Vorţa, ZamPlanşa 150: Brad, Crişcior, Luncoiu de Jos, VorţaPlanşa 151: Almaşu Mare, Balşa, Buceş, Bucium, Bucureşci, ZlatnaPlanşa 152: ZlatnaPlanşa 153: Cricău, Galda de Jos, Ighiu, StremţPlanşa 154: Aiud, Bucerdea Grânoasă, Lopadea Nouă, Mihalţ, Rădeşti, Stremţ, TeiuşPlanşa 155: Fărău, Lopadea Nouă, Sâncel, ŞonaPlanşa 156: Adămuş, Cetatea de Baltă, Fărău, Jidvei, TârnăveniPlanşa 157: Bahnea, Băgaciu, Găneşti, MicaPlanşa 158: Acăţari, Bălăuşeri, Coroisânmartin, Nadeş, ZagărPlanşa 159: Atid, Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, VeţcaPlanşa 160: Atid, Avrămeşti, Corund, Lupeni, ŞimoneştiPlanşa 161: Fără localităţiPlanşa 162: MădăraşPlanşa 163: Cârţa, Dăneşti, Mădăraş, Mihăileni, Sândominic, TomeştiPlanşa 164: Lunca de SusPlanşa 165: Lăpugiu de JosPlanşa 166: Burjuc, Dobra, Gurasada, Ilia, Lăpugiu de JosPlanşa 167: Băiţa, Brănişca, Certeju de Sus, Ilia, Şoimuş, Vălişoara, VeţelPlanşa 168: Almaşu Mare, Băiţa, Balşa, Certeju de Sus, GeoagiuPlanşa 169: Almaşu-Mare, Ceru-Băcăinţi, Geoagiu, Meteş, ZlatnaPlanşa 170: Alba Iulia, Ciugud, Ighiu, MeteşPlanşa 171: Berghin, Blaj, Crăciunelu de Jos, Mihalţ, Ohaba, Roşia de Secaş, SântimbruPlanşa 172: Blaj, Cergău, Jidvei, Valea LungăPlanşa 173: Bazna, Blăjel, Cetatea de Baltă, Jidvei, Mediaş, Micăsasa, TârnavaPlanşa 174: Alma, Bahnea, Blăjel, Brateiu, Dârlos, Dumbrăveni, ViişoaraPlanşa 175: Hoghilag, Laslea, Nadeş, Sighişoara, Viişoara, VânătoriPlanşa 176: Albeşti, Avrămeşti, Cristuru Secuiesc, Săcel, Secuieni, VeţcaPlanşa 177: Cristuru Secuiesc, Feliceni, Lupeni, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, ŞimoneştiPlanşa 178: Brădeşti, Căpâlniţa, Dealu, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Vlăhiţa, ZeteaPlanşa 179: Racu, Siculeni, VlăhiţaPlanşa 180: Ciceu, Frumoasa, Miercurea Ciuc, Mihăileni, Păuleni-Ciuc, Racu, Stânceni, TopliţaPlanşa 180a: Fără localităţiPlanşa 181: Dobra, Lăpugiu de JosPlanşa 182: Bătrâna, Cerbăl, Dobra, Pestişu Mic, VeţelPlanşa 183: Almaşu Mare, Brănişca, Cârjiţi, Deva, Hărău, Pestişu Mic, Simeria, Şoimuş, VeţelPlanşa 184: Certeju de Sus, Geoagiu, Hărău, Rapoltu Mare, Simeria, TurdaşPlanşa 185: Blandiana, Ceru-Băicăinţi, Cugir, Geoagiu, Săliştea, ŞibotPlanşa 186: Alba Iulia, Cut, Daia Română, Pianu, Sebeş, Vinţu de JosPlanşa 187: Berghin, Daia Română, Doştat, Păuca, Roşia de Secaş, ŞpringPlanşa 188: Călvasăr, Cenade, Cergău, Micăsasa, Păuca, Şeica Mare, Şeica MicăPlanşa 189: Axente Sever, Copşa Mică, Mediaş, Şeica Mare, Valea ViilorPlanşa 190: Aţel, Biertan, Brateiu, Hoghilag, Laslea, MoşnaPlanşa 191: Apold, Daneş, Laslea, SighişoaraPlanşa 192: Albeşti, Apold, Saschiz, VânătoriPlanşa 193: Dârjiu, Feliceni, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, Porumbenii Mari, Ulieş, VânătoriPlanşa 194: Feliceni, Mărtiniş, Mereşti, Odorheiu Secuiesc, VlăhiţaPlanşa 195: Fără localităţiPlanşa 196: Ciucsângeorgiu, Leliceni, Miercurea Ciuc, Sâncrăieni, SântimbruPlanşa 197: Fără localităţiPlanşa 198: Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Jos, TopliţaPlanşa 199: Călan, Ghelari, Hunedoara, Pestişu Mic, Teliucu InferiorPlanşa 200: Băcia, Beriu, Călan, Mărtineşti, Orăştie, Simeria, TurdaşPlanşa 201: Cugir, RomosPlanşa 202: Câlnic, Gârbova, Pianu, Săsciori, SebeşPlanşa 203: Apoldu de Jos, Gârbova, Ludoş, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, ŞpringPlanşa 204: Loamneş, Ocna Sibiului, SlimnicPlanşa 205: Alţâna, Mihăileni, Şeica MarePlanşa 206: Agnita, Alţâna, Bârghiş, MoşnaPlanşa 207: Brădeni, Iacobeni, MerghindealPlanşa 208: Buneşti, JibertPlanşa 209: Buneşti, Caţa, Rupea, UlieşPlanşa 210: Brăduţ, Caţa, Homorod, Mărtiniş, Ocland, VârghişPlanşa 211: Băţani, BrăduţPlanşa 212: Cozmeni, Plăieşii de Jos, Sânmartin, Sânsimion, TuşnadPlanşa 213: Plăieşii de JosPlanşa 214: Lunca Cernii de Jos, Răchitova, TopliţaPlanşa 215: Bretea Română, Călan, General Berthelot, HaţegPlanşa 216: Boşorod, Bretea Română, Orăştioara de SusPlanşa 217: Fără localităţiPlanşa 218: Jina, ŞugagPlanşa 219: Amnaş, Galeş, TilişcaPlanşa 220: Cristian, Hamba, Sibiu, Şura MarePlanşa 221: Daia, Roşia, VurpărPlanşa 222: Alţâna, Chirpăr, NocrichPlanşa 223: Bruiu, Cincu, SeliştatPlanşa 224: Bărcuţ, Felmer, JibertPlanşa 225: Hoghiz, Homorod, Rupea, UngraPlanşa 226: Augustin, Baraolt, OrmenişPlanşa 227: Baraolt, BăţaniPlanşa 228: Bixad, SânzieniPlanşa 229: Estelnic, Lemnia, Mereni, Poian, SânzieniPlanşa 230: BăuţarPlanşa 231: Densuş, Râu de Mori, SarmizegetusaPlanşa 232: Pui, Sălaşu de Sus, Sântămăria-Orlea, ToteştiPlanşa 233: Boşorod, PuiPlanşa 234: Fără localităţiPlanşa 235: Fără localităţiPlanşa 236: Gura Râului, OrlatPlanşa 237: Cisnădie, Mohu, RăşinariPlanşa 238: Avrig, Caşolţ, PorumbacuPlanşa 239: Arpaş, Cârţa, SăsăuşPlanşa 240: Calbor, Rucăr, VoilaPlanşa 241: Mândra, Făgăraş, ŞercaiaPlanşa 242: Comăna, Hoghiz, PărăuPlanşa 243: Aita Mare, Apaţa, Belin, MăieruşPlanşa 244: Bodoc, Malnaş, Valea CrişuluiPlanşa 245: Cernat, Sânzieni, TuriaPlanşa 246: Breţcu, Catalina, Lemnia, Mereni, Ojdula, Poian, Sânzieni, Târgu SecuiescPlanşa 247: Fără localităţiPlanşa 248: Baru, Pui, Sălaşu de SusPlanşa 249: Baru, Băniţa, PonorPlanşa 250: PetrilaPlanşa 251: Fără localităţiPlanşa 252: Fără localităţiPlanşa 253: Boiţa, Tălmaciu, SaduPlanşa 254: Racoviţa, Porceşti, SebeşPlanşa 255: Cârţişoara, UceaPlanşa 256: Lisa, Recea, Săsciori, VişteaPlanşa 257: Hîrseni, Recea, ŞincaPlanşa 258: Dumbrăviţa, PerşaniPlanşa 259: Crizbav, Feldioara, HălchiuPlanşa 260: Ghidfalău, Ilieni,  Sf.Gheorghe, ReciPlanşa 261: Boroşneu, Moacşa,  ReciPlanşa 262: Catalina, Ghelniţa, OjdulaPlanşa 263: Fără localităţiPlanşa 264: UricaniPlanşa 265: Petroşani, VulcanPlanşa 266: Petrila, PetroşaniPlanşa 267: Fără localităţiPlanşa 268: Codlea, Holbav, VulcanPlanşa 269: Braşov, Hălchiu, HărmanPlanşa 270: Ozun, Prejmer, TeliuPlanşa 271: Boroşneu, Covasna, PachiaPlanşa 272: CovasnaPlanşa 273: Moieciu, Râşnov, Tohan, ZărneştiPlanşa 274: Braşov, Săcele, Timişu de JosPlanşa 275: Budila, Săcele,  TărlungeniPlanşa 276: Floroaia, ScrădoasaPlanşa 277: Fără localităţiPlanşa 278: Fundata, Moieciu, ŞimonPlanşa 279: Întorsura BuzăuluiPlanşa 280: Fără localităţiPlanşa 0: LegendaBackground: Harta de ansamblu(miniatură)Harta originală de ansamblu
Harta iozefină (senzitivă) a Marelui Principat al Transilvaniei, 1769-1773. (Click pe planșa dorită)


Demografie[modificare | modificare sursă]

Anul Total Români Maghiari și secui Germani
1720 806.221 49.6% 37.2% 12.2%
1730 ~725.000 57.9% 26.2% 15.1%
1765 ~1.000.000 55.9% 26% 12%
1784 1.440.986 - - -
1790[14] 1.465.000 50.8% 30.4% -
1835 - 62.3% 23.3% 14.3%
1850 2.073.372 59.1% 25.9% 9.3%

Note de completare[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Prin Edictul de toleranță din 1781, a acordat românilor ortodocși drepturi egale cu ale practicanților religiilor recepte.[6]
  2. ^ Fiul lui Louis Charles Folliot de Crenneville, Louis de Crenneville, ultimul guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, s-a născut la 22 ianuarie 1813 la Viena și a murit la 21 aprilie 1876 la Montreux.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bărbulescu et al. 2007, p. 231
  2. ^ Bărbulescu et al. 2007, p. 237
  3. ^ Iulian Sîmbeteanu, „Transilvania și Imperiul Habsburgic. Cum au ocupat austriecii Ardealul”, Historia, accesat în  
  4. ^ Florentin Olteanu, Ana Mago, Lucreția Olteanu, Cetatea principeselor, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de ani de istorie a Făgărașului, pp. 51-57.
  5. ^ Bărbulescu et al. 2007, pp. 232-236
  6. ^ Bărbulescu et al. 2007, p. 242
  7. ^ Bărbulescu et al. 2007, p. 264-267
  8. ^ Bărbulescu et al. 2007, p. 261-264
  9. ^ Acad. Iulian Văcărel, „George Bariț despre servituțile populației rurale și povara fiscalității în Transilvania”, Historica-cluj.ro, accesat în  
  10. ^ Bărbulescu et al. 2007, pp. 301-303
  11. ^ Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenürgen in: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, J. V. Degen, Viena 1791, pp. 491–549, și harta „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, Justus Perthes, Gotha 1857.
  12. ^ Bărbulescu et al. 2007, p. 243
  13. ^ Austrian Constitution of 4 March 1849. (Section I, Art. I and Section IX., Art. LXXIV)
  14. ^ Peter Rokai – Zoltan Đere – Tibor Pal – Aleksandar Kasaš, Istorija Mađara, Beograd, 2002, pp. 376–377.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]