Arsenie Boca

Arsenie Boca
Date personale
Nume la naștere	Zian Boca
Născut	29 septembrie 1910 Vața de Sus, Vața de Jos, Hunedoara, România
Decedat	28 noiembrie 1989 (79 de ani) Sinaia, Prahova, România
Înmormântat	Mănăstirea Prislop
Părinți	Iosif și Cristina
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă Română
Ocupație	pictor teolog[*]​ călugăr
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Educație	Academia Teologică din Sibiu, Institutul de Arte Frumoase din București, Facultatea de Medicină din București
Alma mater	Facultatea de Teologie din București
Pregătire	Dumitru Stăniloae, Nichifor Crainic, Nicolae Colan, Nicolae Terchilă, Nicolae Neaga, Nicolae Popoviciu, Francisc Șirato, Costin Petrescu, Francisc Iosif Rainer
Lucrări remarcabile	A pictat scena care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român
Cunoscut pentru	Stareț al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vața de Sus, Vața de Jos, Hunedoara, România – d. 28 noiembrie 1989, Sinaia, Prahova, România) a fost un ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită personalității sale, veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martorii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.

Arsenie Boca este considerat de unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului al XX-lea. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului, se perindă zilnic sute de pelerini.

Biografie

Studiile și formarea

S-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în comitatul Hunedoara (pe vremea aceea în Austro-Ungaria). A urmat Liceul național ortodox „Avram Iancu” din Brad, Hunedoara, pe care l-a terminat ca șef de promoție în 1929. În același an, Zian Boca (cel care avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primește - la recomandarea profesorului Nicolae Popoviciu - o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, audiază cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București. Fascinat de lucrarea Scara dumnezeiescului urcuș scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni. Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viața de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu.

Hirotonirea și tunderea în monahism

În 1935 - ca absolvent al Academiei Teologice - a fost hirotesit citeț și ipodiacon. Pe 11 septembrie 1936 este hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (județul Brașov). În Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treapta preoțească și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfățișarea locurilor.

Deja din 1940 declanșează la Mănăstirea de Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”, despre care Nichifor Crainic spunea: „Ce vreme înălțătoare când toată țara lui Avram Iancu se mișca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!” Devine renumit ca mare duhovnic, părintele Cleopa va încerca să ia legătura cu el prin scrisori interceptate și confiscate de Securitate.

În iarna anului 1944, profesorul Nichifor Crainic verifică la Sâmbăta de Sus traducerea starețului Arsenie Boca și a lui Serafim Popescu din Filocalie. Ultimul traduce Marcu Ascetul (v. Telegraful român, 15 ian. 1991). La publicarea în comunism a primelor patru volume din Filocalie numele lui Arsenie Boca nu mai este menționat.

Contribuția la colecția Filocalia

Îl ajută pe părintele profesor Dumitru Stăniloae (fostul său profesor de la Sibiu) în demersul de a traduce Filocalia. Îi pune la dispoziție manuscrisele aduse din călătoria la Muntele Athos, îl încurajează la lucru, recitind textele, realizează coperta colecției, susține lucrarea pentru tipărire prin numărul mare de abonamente pe care le procură. În prima ediție a volumelor, Părintele Dumitru Stăniloae îl numește pe Arsenie Boca „ctitor de frunte al Filocaliei românești”.

Prigoana și martiriul după gratii

După ocuparea țării de către armata sovietică, ieromonahul Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945, pentru participarea activă la Mișcarea Legionară. A fost dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 în urma presiunilor bisericii. Apoi a fost arestat în 14 mai 1948, pentru ajutorul dat luptătorilor anticomuniști, foști legionari pregătiți și parașutați de americani în Munții Făgărașului. Atât pentru aceste fapte, cât și datorită notorietății sale, este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat (v. G. Enache, Părintele Arsenie Boca în atenția poliției politice, Ed. Partener, Galați, 2009). După arestarea clerului Bisericii Române Unite în 29 octombrie 1948, mitropolitul ortodox Nicolae Bălan l-a strămutat „la cerere” pe Arsenie Boca de la Sâmbăta la Mănăstirea Prislop, cu scopurile de a prelua mănăstirea și de „convertire a gr[eco]-cat[olicilor] din Munții Apuseni”. Acolo a fost însoțit de alți doi călugări, unul dintre aceștia fiind Leonida Plămădeală. Boca devine stareț, iar după ce lăcașul a fost transformat în mănăstire ortodoxă de maici, a rămas ca duhovnic, cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare (1950, 1951, 1953, 1955, 1956). În 1959 comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca i-au interzis activitatea preoțească.

În 15-16 ianuarie 1950 a fost a treia oară arestat. Face detenție „administrativă”, fiind dovedit vinovat, până pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat patriarhului Justinian Marina, care i-a semnalat ministrului Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii în 1953 a fost din nou anchetat, apoi este arestat la Timișoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 octombrie 1955 până în aprilie 1956. În 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra deciziei din 1959). A urmat pribegia la București, unde a fost tot timpul ținut în marginalitate. A lucrat pe post de pictor bisericesc pana la pensionarea sa din 1968, rămânând sub supravegherea Securității. Din 1968 până în 1984 pictează biserica de la Drăgănescu, Giurgiu. La Sinaia, din 1969 și-a avut chilia și atelierul de pictură, unde s-a retras după 1984 și unde a și închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vârstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind că aici va fi loc de pelerinaj.

Mormântul părintelui Arsenie de la mănăstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din țară, în ultimii ani numărul de pelerini veniți pe 28 noiembrie fiind de 30 000 - 40 000 de oameni.

Conform Tatianei Niculescu, Boca a fost aderent al mișcării antropozofice a ocultistului austriac Rudolf Steiner, ceea ce i-a influențat picturile de la Biserica din Drăgănescu, în care Fantasma lui Isus Hristos iese din lespedea mormântului extrem de asemanatoare cu Chipul cosmic al lui Iisus Hristos fotografiat pe Marte 25 iulie 1976 de catre sonda spatiala americana Voyager 1. De asemenea, Boca avea talente de mentalist. Fundația Arsenie Boca și-a exprimat dezacordul cu aceste susțineri ale Tatianei Niculescu.

Scrieri

• Părintele Arsenie Boca, Cărarea împărăției, ed.îngr. de Zamfira Constantinescu, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, 1995
• Părintele Arsenie Boca, Lupta duhovnicească, ed.îngr. de Ion Cismileanu, Editura Agaton, Făgăraș, 2009
• Părintele Arsenie Boca, Trepte spre viețuirea în monahism, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2003 - ISBN 973-85376-6-5
• Părintele Arsenie Boca, Cuvinte vii, Deva, 2006

Omagieri

• Un bust al părintelui Arsenie Boca a fost ridicat în curtea Bisericii Sf. Vineri din Zalău.
• O statuie din bronz a părintelui Arsenie Boca, lucrare a sculptorului Ivan Jinaru, așezată în fața bisericii Sfântul Nicolae din Vaideeni, județul Vâlcea, a fost sfințită sâmbătă, 24 octombrie 2015.

Picturi

În pictura lui Arsenie Boca se remarcă o puternică amprentă lăsată de personalitatea lui artistică, ceea ce a născut mai multe controverse in legătură cu canonizarea acestuia. Există o serie de reprezentări care nu sunt in concordanță cu învățătura Sfinților Părinți, sau a Canoanelor Bisericii Ortodoxe legate de iconografie. Printre acestea se numară reprezentarea Basilicii Sfântul Petru, sau pictura lui Francisc de Assisi, și a lui Ulfilas Arianul printre Sfinți.

Canonizare

Episcopia Devei și Hunedoarei a anunțat joi, 5 septembrie 2019, aprobarea documentației necesare pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca întocmite de Comisia specială teologică a Mitropoliei Ardealului. Dosarul complet și studiul document asupra sfințeniei vieții Cuviosului Părinte Arsenie vor fi înaintate spre examinare și decizie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 octombrie 2019:

„S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens. A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români. Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de disciplină monahală. De asemenea, vor fi evaluate și referate ale cercetătorilor istorici permanenți desemnați de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989. Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui. Canonizarea sfinților, fiind un proces anevoios, nu se face în pripă sau sub emoții de moment, mai ales când este vorba despre persoane trecute de curând la Domnul, iar mărturiile prezente despre acestea sunt contradictorii.”

Dan Ciachir a afirmat că Boca „nu este nici sfânt, dar nici eretic”, deci nu trebuie canonizat. De asemenea, a afirmat că Boca a fost pedepsit ușor de regimul comunist, cu doar câteva luni de închisoare.

Bibliografie

• Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității, vol I,(coordonatori Dr. Florian Bichir, Romeo Petrașciuc, Raluca Toderel), editura Agnos în colaborarea cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), 2013
• Arhim. Serafim Popescu, Mărgăritare duhovnicești - Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca, Editura Pelerinul, 2002
• Arhim. Serafim Popescu, Omul zidire de mare preț - Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca, Editura Credința strămoșască, 2009
• Nichifor Crainic, Memorii, vol.II, Ed. Muzeul literaturii romane, București, 2001
• Arsenie Boca - Fotografii și ziceri (12 fotografii, scurtă biografie, 103 ziceri), Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2005 - ISBN 973-87255-0-X
• Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca, ed.îngr. de Ion Cismileanu, Editura Agaton, Făgăraș, 2008
• Mărturii din Țara Făgărașului despre Pr. Arsenie Boca, ed.îngr. de Ion Cismileanu, Editura Agaton, Făgăraș, 2004
• Ioan Gînscă, Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din secolul XX, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2002 - ISBN 973-85376-5-7
• Părintele Arsenie Boca - Biserica de la Drăgănescu: „Capelă Sixtină” a Ortodoxiei românești, Deva, 2005
• Dan Lucinescu, „Părintele Arsenie Boca - un sfânt al zilelor noastre”, Editura Siaj, București, 2009
• Noi mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Editura Agaton, Făgăraș, 2005
• Părintele Arsenie Boca, obiectivul «Bratu», Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2009 - recenzie Arhivat în 27 februarie 2014, la Wayback Machine.

Legături externe

• Izvorul Părintelui Arsenie Boca, Documentar video, TurismLand
• Arsenie Boca Arhivat în 28 septembrie 2015, la Wayback Machine. - Parintele Arsenie Boca
• Arsenie Boca - „Lupta duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul” Arhivat în 10 martie 2016, la Wayback Machine.
• Părintele Arsenie Boca și teologul George Racoveanu, în arhivele Securității
• Arsenie Boca - site dedicat
• Părintele Arsenie Boca - pagină pe Facebook
• FOTO Tainele casei de pe munte a părintelui Arsenie Boca, 21 august 2013, Daniel Guță, Adevărul
• Fotografii - Arsenie Boca - fotografii și biografie
• Asociația Ieromonah Arsenie Boca - asociație creștin ortodoxă
• Fundația Creștină Arsenie Boca - pentru o Românie binecuvântată.
• Sfântul Ardealului - Părintele Arsenie Boca
• Sfântul Arsenie Boca Arhivat în 21 octombrie 2017, la Wayback Machine., 16 aprilie 2009, Marius Vasileanu, România liberă
• Sfântul de la Sâmbăta de Sus Arhivat în 29 decembrie 2011, la Wayback Machine., 5 aprilie 2004, Jurnalul Național
• Părintele Arsenie Boca - urmărit de Securitate și pe patul de moarte, 19 august 2012, Florian Bichir, Evenimentul zilei
• Zeci de mii de oameni la mormântul Părintelui Arsenie Boca, un bărbat scânteietor cu ochi de un albastru infinit, 27 noiembrie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei
• Pictura profetică din biserica Drăgănescu, 5 aprilie 2009, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național
• Arsenie Boca, omul lui Iisus, cel care a dus o lumânare aprinsă prin furtună, 4 mai 2013, Mihai Mincan, Adevărul