Mircea Ivănescu
| Mircea Ivănescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 26 martie 1931 București, România |
| Decedat | (80 de ani) Sibiu, România |
| Naționalitate |  România |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | scriitor, poet, traducător |
| Limbi | limba română[1] limba germană[2] |
| Studii | Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București |
| Activitatea literară | |
| Activ ca scriitor | 1968 - 2009 |
| Mișcare/curent literar | Postmodernismul românesc (precursor) |
| Specie literară | poezie |
| Operă de debut | 1968 - volumul „Versuri” |
Modifică date / text  | |
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931, București – d. 21 iulie 2011, Sibiu, România[3]) a fost un scriitor, poet, eseist și traducător român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu.
Cariera literară[modificare | modificare sursă]
De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivănescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem.
A tradus romane ca Ulysses al lui James Joyce, la care se adaugă traduceri din William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder sau F. Scott Fitzgerald. A tradus și o serie de povestiri, jurnale și corespondență ale lui Franz Kafka.
A contribuit la recuperarea narativității în poezia autohtonă din a doua jumătate a anilor ’60 și din anii ’70.[judecată de valoare] A tradus masiv din poezia americană (Ezra Pound, William Carlos Williams, Wallace Stevens, T. S. Eliot, Sylvia Plath etc.), cu care de altfel poeziile sale sunt înrudite.
Volume de versuri[modificare | modificare sursă]
- Versuri (Editura pentru Literatură, 1968)
- Poesii (Cartea Românească, 1970)
- Poeme (Eminescu, 1970)
- Alte versuri (Eminescu, 1972)
- Alte poeme (Albatros, 1973)
- Poem (Cartea Românească, 1973)
- Amintiri, de Mircea Ivănescu, Florin Pucă și Leonid Dimov, Editura Cartea Românească, 1973.
- Alte poesii (Dacia, Cluj, 1976)
- Poesii nouă (Dacia, Cluj, 1982)
- Poeme nouă (Cartea Românească, București, 1983)
- Alte poeme nouă (Cartea Românească, București, 1986)
- Versuri vechi, nouă (Eminescu, 1988)
- Poeme vechi, nouă (Cartea Românească, 1989)
- Versuri (Eminescu, 1996)
- Poezii (Vitruviu, 1997)
- Poesii vechi și nouă , antologie (Minerva, 1999)
- Aceleași versuri (Dacia, Cluj, 2002)
- lines poems poetry , antologie (University of Plymouth Press, 2009)
- Poesii alese, Editura Știința, Chișinău, 2009[4]
Premii[modificare | modificare sursă]
- 1982 -- Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru literatură;[5]
- 1999 -- Premiul național de poezie "Mihai Eminescu";[5]
- 1999 -- A fost propus pentru Premiul Nobel pentru literatură de către Asociația Scriitorilor Profesioniști din România, la solicitarea Comitetului Nobel al Academiei Suedeze.[5]
Distincții[modificare | modificare sursă]
- Ordinul național „Steaua României” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[6]
Referințe critice[modificare | modificare sursă]
- Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, Buc., Ed. Cartea Româneascǎ, 1974 (ediția I) / 1978 (ed. a doua, revazuta / augm.).
- Ion Pachia Tatomirescu, Generația resurecției poetice (1965 - 1970), Timișoara, Editura Augusta, 2005, pp. 383 – 387.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ V.M. (). „A murit poetul si traducatorul Mircea Ivanescu”. Hotnews.ro.
- ^ CRONICA LITERARA/ Volumul din poem, 13 ianuarie 2010, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 25 martie 2013
- ^ a b c www.romania-actualitati.ro: Poetul Mircea Ivănescu s-a stins din viața la 80 de ani - articol de Ioana DOgaru, din 21 iulie 2011, accesat 20 februarie 2020
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 1, anexa 1, c) 15.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Mircea Ivănescu, Uniunea Scriitorilor din România, filiala Sibiu
- Mircea Ivănescu, Alex. Ștefănescu, România Literară, anul 2003, numărul 17
- Poezia lui Mircea Ivănescu, Catrinel Popa, România Literară, anul 2006, numărul 46
- Poezia lui Mircea Ivănescu, în România literară, articol de Catrinel Popa
Articole biografice
- Cine a fost Mircea Ivănescu, 30 iulie 2011, Nicolae Manolescu, Adevărul
- A murit poetul și traducătorul Mircea Ivănescu, 21 iulie 2011, Amos News
Interviuri
- „Am produs adesea reactii mai degraba tulburate“. Interviu cu Mircea IVANESCU, Raluca Alexandrescu, Observator cultural - numărul 55, martie 2001
- „Nu știam niciodată ce se va produce în poezie“, Doina Ioanid, Observator cultural - numărul 517, martie 2010
- Decese în 2011
- Decese pe 21 iulie
- Nașteri în 1931
- Absolvenți ai Facultății de Litere din București
- Autori români
- Bucureșteni
- Eseiști români
- Filologi români
- Oniriști români
- Poeți români din secolul al XX-lea
- Poeți români din secolul al XXI-lea
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Scriitori români din secolul al XXI-lea
- Sibieni
- Traducători români