Literatura română neomodernă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Calea spre curentul neomodernist în România a fost deschisă în anul 1941 prin apariția revistei Albatros condusă de Geo Dumitrescu în care se afirma o nouă direcție în literatura română. Anul 1943 constituie o nouă etapă în evoluția fenomenului neomodernist, odată cu înființarea Cercului Literar de la Sibiu. Membrii acestui cerc adresează actul de înființare[1] scris de Ion Negoițescu și semnat printre alții de Victor Ionescu, Ștefan Augustin Doinaș, Radu Stanca lui Eugen Lovinescu, afirmându-și intenția de a se întoarce către modernismul interbelic, fără însă a neglija propriile deziderate estetice și fără a încerca sincronizarea cu spiritul veacului.

După această etapă în istoria poeziei postbelice se disting trei perioade:

  1. Realismul-socialist (proletcultism 1949-1964)
  2. Neomodernismul: anii '60
  3. Postmodernismul: anii '80

Caracteristici ale neomodernismului[modificare | modificare sursă]

Poeții neomoderni au debutat în jurul anului 1960 și au intenționat să redea poeziei atributele firescului și libertatea alegerii formelor de exprimare. Acest demers a fost posibil în contextul dezghețării ideologice de la începutul aniilor '60, când autoritățiile manifestă o oarecare toleranță în privința formelor de expresie fără a abandona însă ideea abordării unor teme corespunzătoare ideologiei comuniste.

Poeți neomoderniști[modificare | modificare sursă]

Primul poet neomodernist poate fi considerat Nicolae Labiș,deși numai în anumite aspecte ale operei sale poetice. Eugen Simion îl numea pe Labiș buzduganul unei generații. Adevărații neomoderniști sunt Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Mircea Dinescu, care au reînnodat legătura dintre nou și tradiția lirică interbelică. Aceștia încearcă revenirea la metafore subtile și la imagini insolite, bazate pe un limbaj ambiguu.

În dulcele stil clasic[modificare | modificare sursă]

Nichita Stănescu

Dintr-un bolovan coboară

pasul tău de domnișoară.

Dintr-o frunză verde, pală

pasul tău de domnișoară.


Dintr-o înserare-n seară

pasul tău de domnișoară.

Dintr-o pasăre amară

pasul tău de domnișoară.


O secundă, o secundă

eu l-am fost zărit în undă.

El avea roșcată fundă.

Inima încet mi-afundă.


Mai rămâi cu mersul tău

parcă pe timpanul meu

blestemat și semizeu

căci îmi este foarte rău.


Stau întins și lung și zic,

Domnișoară, mai nimic

pe sub soarele pitic

aurit și mozaic.


Pasul trece eu rămân.


Să lăsăm să cadă cuvintele[modificare | modificare sursă]

Ana Blandiana

Să lăsăm să cadă cuvintele

Numai ca fructele, numai ca frunzele,

Numai cele în care moartea s-a copt.

Să le lăsăm să cadă

Aproape putrede,

Abia îmbrăcând în carnea lor

Osul sfânt.

Sâmburul gol desfăcut,

Ca din veștezi nori luna..


Poate s-ar furișa spre pământ....

Teme cultivate[modificare | modificare sursă]

Temele cultivate în operele neomoderniste sunt: condiția omului, forța logos-ului, moartea, iubirea, nostalgia după optimismul tinereții, reflecția filozofică. Poeții neomoderniști adoptă o atitudine ludică, ironică sau chiar parodică. Neomoderniștilor li se adaugă poeții generației mai vechi, cărora le fusese interzis să publice anterior (Emil Bota, Șt.Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu) și unii poeți ce renunță la realismul socialist și se întorc la adevărata poezie (Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu).


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Manifestul Cercului literar de la Sibiu, publicat în ziarul Viaţa, 13 mai 1943

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • George Bădărău, Neomodernismul românesc, Ed. Institutul European, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]