Literatura română umanistă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Literatura română umanistă se dezvoltă începând cu secolul al XVII-lea, prin figuri de cărturari cunoscători ai limbilor greacă, slavonă și latină, precum Grigore Ureche, Miron Costinsi Ion Neculce care au activat in Moldova si Dimitrie Cantemir, Udriște Năsturel și stolnicul Constantin Cantacuzino, personalitati din Muntenia.

Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce au fost cronicari moldoveni care, in spiritul umanismului, au cautat sa scrie despre istoria poporului roman din dragoste de neam si din dorinta de a educa poporul. Grigore Ureche a scris despre evenimentele istorice cuprinse intre anii 1359-1594. Miron Costin ii continua opera scriind despre anii 1594-1661, iar Ion Neculce abordeaza anii 1661-1743. In timp ce Grigore Ureche si Miron Costin au studiat in Polonia, Ion Neculce a studiat in tara, aceasta observandu-se in stilul oral si mai putin elevat al operelor sale. Aceasta se observa cel mai bine in volumul sau de legende "O sama de cuvinte".

Cronicarii munteni nu s-au remarcat in mod special prin talent literar.

Dimitrie Cantemir a fost o personalitate de rang european, iar din punct de vedere al activitatii literare, a fost autorul operei "Istoria Ieroglifica", in care procedeul literar principal este alegoria.

Imediat după apariția tiparului, s-au înființat centre de tipărire ale cărților laice și religioase. Un rol important l-au avut aici domnitorii care au construit școli sau biblioteci voievodale: Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir.

Activitatea cronicarilor moldoveni și munteni înscrie prima pagină în cultura română. În concepția lor, istoria este purtătoarea unor valori educative și de aceea principala lor preocupare este de a recupera trecutul prin scris.

Vezi și[modificare | modificare sursă]