1942

1942
MCMXLII

◄ · Secolul 19 ◄ Secolul 20 ► Secolul 21  · ►
◄ · Anii 1920 · Anii 1930 ◄ Anii 1940 ► Anii 1950 · Anii 1960 · ►
◄◄ · ◄ · 1937 · 1938 · 1939 · 1940 · 1941 ◄ 1942 ► 1943 · 1944 · 1945 · 1946 · 1947 · ► · ►►

1942 (MCMXLII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Evenimente

România în 1942

Ianuarie

• 2 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Armata japoneză a ocupat Manila, Filipine.
• 11 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Japonezii capturează Kuala Lumpur.
• 19 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Trupele japoneze invadează Burma.
• 20 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii coordonează "soluția finală a problemei evreiești" la Conferința de la Wannsee.

Februarie

• 11 februarie: Întâlnirea mareșalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducătorului român i s-au dat asigurări că Germania nu va permite Ungariei și Bulgariei să atace România și i s-a cerut sporirea contribuției de război.
• 15 februarie: Al Doilea Război Mondial: Singapore se predă forțelor japoneze.
• 24 februarie: Inaugurarea postului de radio Vocea Americii, la Washington DC, Statele Unite.

Martie

• 13 martie: Al Doilea Război Mondial: Primul transport de evrei ajunge la Belzec, al doilea lagăr al morții după Chelmno în care victimele sunt ucise pe loc.
• 15 martie: Al Doilea Război Mondial: Poliția ucraineană și forțele germane execută 145 de polonezi, 19 ucraineni, 7 evrei și 9 prizonieri de război sovietici în orășelul Koszyszce.
• 26 martie: Al Doilea Război Mondial: În Polonia, la Auschwitz ajung primele prizoniere femei.

Aprilie

• 8 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Polonezii necapturați alertează Londra privind gazarea evreilor la Chelmno de către naziști.

Mai

6 iunie: Bătălia de la Midway.

• 12 mai: Al Doilea Război Mondial: Prima gazare în masă, din lagărul de concentrare de la Auschwitz, în urma căreia au fost uciși 1.500 de evrei polonezi.
• 19 mai: Al Doilea Război Mondial: Poliția lituaniană execută 1.200 de polonezi în case și pe stradă pentru a revendica asasinarea a trei ofițeri ai Wehrmachtului de către partizanii sovietici.

Iunie

• 4 iunie: Al Doilea Război Mondial: Victoria americană în bătălia aeronavală cu japonezii de la Midway.
• 9 iunie: Al Doilea Război Mondial: Sikorski amenință în discursul de la Londra că evreii din Polonia "sunt sortiți distrugerii în conformitate cu pronunțările naziste ale distrugerii evreilor indiferent de rezultatul războiului".
• 12 iunie: Viitoarea eseistă Anne Frank primește un jurnal la aniversarea de 13 ani.
• 22 iunie: Al Doilea Război Mondial: Sikorski îl îndeamnă pe Churchill să ia măsuri drastice împotriva cetățenilor germani din țările Aliate și să bombardeze la scară majoră ținte civile germane, în compensație pentru atrocitățile naziste
• 26 iunie: Al Doilea Război Mondial: BBC transmite că 700.000 de evrei au fost uciși de către naziști, bazându-se pe o informație de la polonezii necapturați aflați în Germania.
• 27 iunie: Al Doilea Război Mondial: Administratorul german al județului Przemysl, decretează că "fiecare ucrainean sau polonez care ajută la ascunderea unui evreu va fi împușcat pe loc".

Iulie

• iulie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii încep lichidarea Ghetoului Krzemieniec. 15.000 de evrei sunt uciși.
• 1-27 iulie: Al Doilea Război Mondial: Prima bătălie de la El Alamein, Egipt, terminată cu victoria Aliaților.
• 7 iulie: Al Doilea Război Mondial: Consiliul Național polonez din Marea Britanie, cere raiduri împotriva Germaniei din partea Aliaților și îi condiționează spunând că în cazul unui refuz, vor retrage Trupele Aeriene poloneze din Aviația Regală și le va ordona să atace. Statele Unite și Marea Britanie refuză.
• 22 iulie: Miliția poloneză recomandă Aliaților să predea germanii din țările lor guvernului polonez în exil. Pentru fiecare polonez omorât, vor muri 100 de germani.
• 23 iulie: Al Doilea Război Mondial: Lagărul de exterminare Treblinka își începe operațiunea.
• 25 iulie: Al Doilea Război Mondial: Germanii transportă 7.000 de evrei la Treblinka și de atunci o rată zilnică de minimum 10.000. În medie, un polițist evreu în ghetoul Varșoviei preda germanilor 2.000 evrei către moarte.

August

• 9 august: Liderul indian, Mahatma Gandhi, este arestat în Bombay de forțele britanice.
• 10 august - 15 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Un număr estimativ de 150.000 evrei sunt uciși de către germani și colaboratorii acestora în timpul lichidării ghetourilor din Wolyn.
• 22 august: Al Doilea Război Mondial: Brazilia declară război Germaniei și Italiei.

Septembrie

• 12 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Se formează armata poloneză în Irak din comandamente din Orientul Mijlociu și trupele militare poloneze evacuate de către URSS în Iran. În 1943, armata este transferată în Palestina în vederea pregătirii pentru campania italiană, iar al II-lea Corp polonez pleacă de aici în Europa.

Octombrie

• 8 octombrie: Al Doilea Război Mondial: AK neutralizează 6 linii ferate din Varșovia folosite de germani ca metodele lor principale de transportare a militarilor către Frontul de Est, în URSS.
• 16 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii execută 50 de prizonieri ai închisorii Pawiak, după împușcarea a 43 prizonieri politici în despăgubire pentru liniile ferate.
• 16 octombrie: Taifun în India. Au decedat 40.000 de persoane.
• 23 octombrie - 3 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Începe a doua bătălie de la El Alamein, Egipt care se sfârșește cu victoria Aliaților.
• 24 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Clubul Cafe, centrul de recreere german din Varșovia, este bombardat de către Gărzile Oamenilor, trupă poloneză, în despăgubire pentru execuția publică a celor 50 polonezi.

Noiembrie

• 8 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Americanii se alătură britanicilor în războiul din Africa.
• 8 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii masacrează peste 70 de persoane din 22 de familii cu numele Trusiewicz și Domalewski pentru adăpostirea evreilor în Oborki, în apropiere de Luck.
• 18 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Gestapo ucide 200 de polonezi într-o închisoare din Kazimierz Dolny.
• 19 noiembrie: Bătălia de la Stalingrad: Forțele rusești sub comanda generalului Gheorghi Jukov lansează operațiunea "Uranus", contraatacând și întorcând soarta bătăliei în favoarea trupelor sovietice.
• 22 noiembrie: Bătălia de la Stalingrad: Generalul german, Friedrich Paulus, îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunând că armata a VI-a germană este înconjurată.

Decembrie

• 4 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Se formează Comitetul Zegota de către polonezii clandestini, dedicat cu solemnitate salvării evreilor. Mii de copii evrei vor fi ascunși în mănăstiri, în timp ce alți evrei sunt salvați de către polonezi, expuși la un risc major. Polonia devine singura țară unde întrajutorarea evreilor este pedepsită cu moartea.
• 6 decembrie: Al Doilea Război Mondial: SS închide 23 de polonezi, bărbați, femei și copii, într-o căsuță și un hambar, apoi îi arde de vii pentru suspiciunea de-a fi adăpostit evrei.
• 7 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii împușcă 96 de polonezi care locuiau în Bialka pentru adăpostirea evreilor.
• 12 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Se formează Armata rebelă ucraineană (UPA) în Polesie.
• 16 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Experimente de castrare sunt executate pe 90 de polonezi închiși la Auschwitz, trimiși apoi către camere de gazare. Sikorski, într-un discurs la New York declară: "Pentru a realiza imensitatea masacrului evreilor, imaginați-vă Manhattan închis între ziduri de ghetou, înăuntrul său fiind toți evreii din emisfera de vest, iar aici urmează să fie gradat și metodic exterminați de către pistoale mitralieră sau camere de gazare".
• 17 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii, în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ianuarie 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.
• 24 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii execută 300 de polonezi pentru activități partizane în satul Bialowieza.

Nedatate

• martie: Al Doilea Război Mondial: Peste 70.000 de foști prizonieri de război polonezi și persoane aflate în exil se adună la Buzuluk, URSS, ca membri ai Armatei lui Wladyslaw Anders. Evacuați în Iran, ei vor fi echipați de către Marea Britanie și vor forma al II-lea Corp polonez, luptând în Orientul Mijlociu și Italia.
• aprilie: Al Doilea Război Mondial: Prima evacuare în masă a polonezilor din URSS. Nave sovietice supraîncărcate traversează Marea Caspică, de la Krasnovodsk către Iran. 77.200 de soldați și 37.3000 de civili, inclusiv 15.000 de copii sunt eliberați de către URSS.
• octombrie: Al Doilea Război Mondial: Jan Karski trece ilegal în ghetoul din Varșovia pentru a obține informații privind ananghia evreilor, informații pe care le va pasa mai apoi către Londra și Washington.
• 1942-1945. Proiectul Manhattan. Numele de cod al unui proiect de cercetare al Guvernului SUA, în urma căruia s-a produs prima bombă atomică. În 1943, cu scopul de a produce bomba, a fost deschis un laborator la Los Alamos, New Mexico, având o echipă de cercetători condusă de J. Robert Oppenheimer. Costul proiectului a fost estimat la 2 miliarde dolari, implicând participarea a peste 130.000 de oameni.

Arte, științe, literatură și filozofie

• 20 septembrie: Publicarea la Paris a primului număr al revistei literare Les Lettres Françaises.
• 26 noiembrie: Filmul Casablanca are premiera la New York.
• 2 decembrie: La Universitatea din Chicago (SUA), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanț controlată.
• Lucian Blaga publică Religie și spirit, Știință și creație.
• Mircea Eliade publică Mitul reîntegrării.
• Mircea Vulcănescu publică Două tipuri de filosofie medievală. Schița unui conflict de ordin problematic.

Nașteri

• 

  Stephen Hawking, fizician, teoretician al originii universului, scriitor, profesor universitar și cosmolog britanic

• 

  Muhammad Ali, boxer american, campion mondial la box

• 

  Ana Blandiana, scriitoare, poetă, prozatoare și traducătoare română, disidentă anticomunistă

• 

  Aretha Franklin, cântăreață și cantautoare americană, supranumită Regina muzicii Soul

• 1 ianuarie: Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de film, teatru și TV (d. 2008)
• 1 ianuarie: Country Joe McDonald, muzician american
• 1 ianuarie: Gennadi Sarafanov, cosmonaut sovietic
• 4 ianuarie: John McLaughlin, chitarist britanic de jazz
• 7 ianuarie: Vasili Alekseev, sportiv rus, multiplu campion mondial la haltere
• 8 ianuarie: Stephen Hawking, fizician, teoretician al originii universului, scriitor, profesor universitar și cosmolog britanic (d. 2018)
• 17 ianuarie: Muhammad Ali (n. Cassius Marcellus Clay, Jr.), boxer american, campion mondial la box (d. 2016)
• 27 februarie: Gheorghe Gabor, politician român
• 5 martie: Mike Resnick, scriitor american de literatură SF
• 9 martie: Ion Caramitru (n. Ion Horia Leonida Caramitru), actor de film și teatru, regizor și politician român
• 18 martie: Ionel Drîmbă, campion olimpic român la scrimă
• 23 martie: Michael Haneke, regizor austriac
• 25 martie: Ana Blandiana (n. Otilia Valeria Coman), scriitoare, poetă, prozatoare și traducătoare română, disidentă anticomunistă, membru corespondent al Academiei Române (2016)
• 25 martie: Aretha Franklin (n. Aretha Louise Franklin), cântăreață și cantautoare americană, supranumită Regina muzicii Soul (d. 2018)
• 1 aprilie: Gabriela Adameșteanu, scriitoate, jurnalistă română
• 15 aprilie: Lucian Bolcaș, politician român
• 24 aprilie: Barbra Streisand (n. Barbara Joan Streisand), cântăreață, actriță, autoare, regizoare și producătoare de film americană de etnie evreiască

• 

  Barbra Streisand, cântăreață, actriță, autoare, regizoare și producătoare de film americană de etnie evreiască

• 

  Paul McCartney, cântăreț, muzician, producător, textier și compozitor britanic (The Beatles)

• 

  Jimi Hendrix, muzician, cântăreț de muzică rock, chitarist, textier și producător american

• 

  Andy Summers, chitarist și compozitor britanic (The Police)

• 15 mai: Ștefan Câlția, pictor român
• 22 mai: Vasile Andru, scriitor român (d. 2016)
• 23 mai: Gabriel Liiceanu, filosof, scriitor, eseist și editor român
• 26 mai: Corneliu Ioan Dida, politician român
• 9 iunie: Mircea Coșea, politician român
• 18 iunie: Paul McCartney (n. James Paul McCartney), cântăreț, muzician, producător, textier și compozitor britanic (The Beatles)
• 8 iulie: Șerban Foarță, poet român
• 10 august: Agepê (n. Antônio Gilson Porfírio), compozitor și cântăreț brazilian (d. 1995)
• 3 septembrie: Mihai Cimpoi, critic, eminescolog, istoric literar, redactor literar și eseist din R. Moldova
• 10 august: Nicolae Prelipceanu, poet și publicist român
• 5 octombrie: Angela Buciu, cântăreață română de muzică populară și deputat în Parlamentul României în legislatura 2004-2008
• 7 noiembrie: Helen Garner, romancieră și jurnalistă australiană
• 17 octombrie: Dumitru Puzdrea, politician român
• 14 noiembrie: Ioan Bivolaru, politician român
• 17 noiembrie: Martin Scorsese, regizor american de film
• 27 noiembrie: Jimi Hendrix (n. Johnny Allen Hendrix), muzician, cântăreț de muzică rock, chitarist, textier și producător american (d. 1970)
• 31 decembrie: Andy Summers (n. Andrew James Somers), chitarist și compozitor britanic (The Police)

Decese

• 

  Carole Lombard, actriță americană de film

• 

  Vasile Demetrius, poet, prozator și traducător român

• 

  Stefan Zweig, scriitor, jurnalist și biograf austriac

• 

  William Henry Bragg, fizician și chimist englez, laureat al Premiului Nobel

• 6 ianuarie: Aleksandr Beleaev, 57 ani, scriitor rus (n. 1884)
• 16 ianuarie: Carole Lombard (n. Jane Alice Peters), 33 ani, actriță americană de film (n. 1908)
• 2 februarie: Daniil Harms, 36 ani, autor rus, considerat precursorul absurdului (n. 1906)
• 15 februarie: Vasile Demetrius, 63 ani, prozator, poet și traducător român (n. 1878)
• 18 februarie: Henri Stahl, 65 ani, stenograf și scriitor român (n. 1877)
• 22 februarie: Stefan Zweig, 60 ani, scriitor, jurnalist și biograf austriac (n. 1881)
• 8 martie: Jose Raul Capablanca (n. José Raúl Capablanca y Graupera), 53 ani, jucător de șah cubanez (n. 1888)
• 12 martie: William Henry Bragg, 79 ani, fizician și chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1915), (n. 1862)
• 17 martie: Josef Svatopluk Machar, 78 ani, scriitor ceh (n. 1864)
• 21 martie: Olga Kobyleanska, 78 ani, scriitoare ucraineană (n. 1863)
• 28 martie: Miguel Hernández (n. Miguel Hernández Gilabert), 30 ani, poet și dramaturg spaniol (n. 1910)
• 4 aprilie: Gheorghe Adamescu, 75 ani, istoric literar român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1869)

• 

  Robert Musil, scriitor austriac

• 

  Jean Baptiste Perrin, fizician francez, laureat al Premiului Nobel

• 

  Lucy Maud Montgomery, scriitoare canadiană

• 

  Roberto Arlt, prozator și dramaturg argentinean

• 12 aprilie: Marco Brociner, 90 ani, publicist și scriitor de limbă germană și română de etnie evreiască (n. 1852)
• 15 aprilie: Robert Musil, 61 ani, scriitor austriac (n. 1880)
• 17 aprilie: Jean Baptiste Perrin, 71 ani, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1926), (n. 1870)
• 24 aprilie: Lucy Maud Montgomery, 67 ani, scriitoare canadiană (n. 1874)
• 2 iulie: Evgheni Petrovici Kataev, 38 ani, prozator rus (n. 1903)
• 12 iulie: Petre Ștefănucă, 35 ani, folclorist, pedagog și sociolog din R. Moldova (n. 1906)
• 26 iulie: Roberto Arlt (n. Roberto Godofredo Christophersen Arlt), 42 ani, prozator și dramaturg argentinean (n. 1900)
• 23 octombrie: Husik Zohrabian, 71 ani, teolog armean, episcop al Bisericii Armene din România (n. 1871)
• 19 noiembrie: Bruno Schulz, 50 ani, scriitor și pictor polonez de origine evreiască (n. 1892)
• 27 noiembrie: Alexandru Cristea, 51 ani, preot, dirijor de cor, compozitor și profesor de muzică din Regatul României (n. 1890)
• 23 decembrie: Konstantin Balmont, 75 ani, poet rus (n. 1867)
• 25 decembrie: Aurel Stodola (n. Aurel Boreslav Stodola), 83 ani, inginer, fizician și inventator slovac (n. 1859)

Nedatate

• decembrie: Emil Gulian, 35 ani, poet și traducător român (n. 1907)
• Ernest Abason, 44 ani, matematician și inginer constructor român de etnie evreiască (n. 1897)
• Laurențiu Bran, 76 ani, preot român greco-catolic, primul traducător român al operelor lui Mihai Eminescu într-o altă limbă (n. 1865)

Premii Nobel

• Fizică: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Chimie: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Medicină: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Literatură: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Pace:O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

Vezi și

• Listă de conducători de stat din 1942