Mauritania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Republica Islamică Mauritania
الجمهورية الإسلامية الموريتانية
Al-Jumhūriyyah al-Islāmiyyah al-Mūrītāniyyah
République Islamique de Mauritanie
Drapelul MauritanieiStema Mauritaniei[*]
Drapelul MauritanieiStema Mauritaniei[*]
Deviză شرف إخاء عدل   (în arabă)
"Honneur, Fraternité, Justice"  (în franceză)
"Onoare, Fraternitate, Justiție"
Mauritania (orthographic projection).svg
LocationMauritania.svg
Geografie
Suprafață 
 - totală1.030.700 km² km² (locul 29)
Apă (%)0,03
Cel mai înalt punctKediet ej Jill[*] (915 metru) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctSebkha de Ndrhamcha[*] (-5 metru) Modificați la Wikidata
VeciniSahara Occidentală
Algeria
Mali
Senegal Modificați la Wikidata
Fus orarUTC + 0
Populație
Populație 
 - Recensământ 3.359.185 (locul 135)
Densitate3,2 loc/km²
Limbi oficialearaba standard(de jure), franceza(de facto)
Etnonimmauritanieni (pl.)
mauritanian (masc.)
mauritaniană (fem.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politicdemocrație parlamentară
PreședinteMohamed Ould Abdel Aziz
Prim-MinistruMoulaye Laghdaf
LegislativMauritanian Parliament⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaNouakchott
Istorie
Independență28 noiembrie 1960
Economie
PIB (PPC)
 - Pe cap de locuitor3.912 dolar Geary-Khamis[2] Modificați la Wikidata
PIB (nominal)
 - Total5.061.180.371 $[1] Modificați la Wikidata
IDUModificați la Wikidata0,362
MonedăOuguiya
Coduri și identificatori
Cod CIOMTN Modificați la Wikidata
Cod mobil609 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic222
ISO 3166-2MR Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.mr
Mauritania

Mauritania (în arabă موريتانيا}, transliterat: Mūrītānyā; în berberă: Muritanya sau Agawej; în wolof: Gànnaar; în soninke: Murutaane; în pulaar: Moritani), oficial Republica Islamică Mauritania,[3] este o țară din regiunea Maghreb, în nord-vestul Africii,[4][5][6] mărginită cu Oceanul Atlantic în vest, Senegal în sud-vest, Mali în est și sud-est, Algeria în nord-est și Sahara de Vest (teritoriu controlat de Maroc) în nord. Numele de „Mauritania” provine de la „Mauretania”, vechi regat berber.

Capitala și cel mai mare oraș al țării este Nouakchott, localizat pe coasta atlantică.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria antică[modificare | modificare sursă]

Cu câteva mii de ani î.e.n., partea sudică a Mauritaniei moderne era locuită de popoare de rasă negroidă, care se ocupau cu vânatul și agricultura.

În mileniul I e.n. de la nord a început popularea treptată de către berberi crescători de animale, care le-au împins pe popoarele de culoare spre sud.

Evul Mediu[modificare | modificare sursă]

Începând cu secolul XI a început procesul de arabizare și islamizare a populației. Arabii au ocupat o poziție dominantă în țară, impunându-și puterea asupra negrilor și berberilor (triburile tukuler, soninke, volof). Berberii și negrii au preluat de la arabi limba și viața de familie. Centrul principal al țării a devenit oaza Șingheti (Shingetti), iar țara a început să se numească Tabr-al-Bidan («Pământul albilor»).

Printre primii europenii care și-au făcut apariția în Mauritania în secolul al XV-lea, au fost negustorii de sclavi portughezi. Spre sfârșitul sec XVII — începutul XVIII s-au format emiratele Trarza, Brakna, Tagant, Adrar. La începutul secolului al XX-lea, Franța a ocupat regiunea centrală și de nord a Mauritaniei iar în 1920, Mauritania a fost inclusă în Africa Occidentală Franceză.

În 1958 Mauritania a fost declarată republică autonomă în cadrul Comunității Franceze sub denumirea oficială de Republica Islamică Mauritania iar în 1960 stat independent.

Vezi și:

Politică[modificare | modificare sursă]

Mauritania este o republică parlamentară. Șeful statului este președintele, ales pe un termen de 5 ani. Primele alegeri prezidențiale democratice au avut loc la 11 martie 2007. Alegerile parlamentare și municipale au avut loc la 19 noiembrie și 3 decembrie 2006.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Vezi și:

Geografie[modificare | modificare sursă]

Mauritania este o țară din Africa de vest. Suprafața e de 1 030 700 km2.

Ea posedă frontiere cu Algeria (463 km), Sahara occidentală (1 561 km), Mali (2 237 km) și Senegal. Frontierele au fost trasate de către colonizatorii francezi, ceea ce explică liniile drepte, în afară de fluviul Senegal care constituie frontiera naturală între Mauritania și Senegal. La vest e mărginită de către oceanul Atlantic (700 km).

Mauritania se divizează în 4 regiuni naturale:

  • De-a lungul coastei atlantice se întinde un mare deșert nisipos, Sahara.
  • Regiunea centrală e traversată de platouri abrupte: la est se găsesc mari dune de nisip.
  • Fluviul Senegal a săpat o vale de-a lungul frontierei sudice a țării.
  • Mauritania este la fel traversată de către Karakoro.

Estul țării e constituit din zone de pășune, în timp ce sudul constitue o zonă agricolă datorită afluenților fluviului Senegal.

Majoritatea teritoriului se situează în deșertul Sahara cu câmpii și relief puțin accidentat în regiunea unor roci. Cu toate acestea, la nord, există platouri înalte cu un vârf de până la 915 m altitudine : muntele Kedia d'Idjil. În centrul țării, cuveta Hodh este bordată la sud-est de platouri de gresie (Adrar, Tagant).

Vezi și:

Economie[modificare | modificare sursă]

Mauritania intră în numărul celor mai slab dezvoltate țări din punct de vedere economic. PIB/loc în anul 2009 — 2100 $ (locul 185 în lume). 40% din populație trăiește sub nivelul sărăciei. Nivelul șomajului — 30 % (în 2008).

Agricultura — 50 % populație activă (12,5 % PIB) — zootehnie (oi, capre, vaci, cămile); mei, sorg, orez, porumb; pescuit.

Industrie — 10 % populație activă (47 % PIB) — extragerea minereurilor de fier, cupru, aur, prelucrarea peștelui.

Sfera serviciilor — 40 % populație activă, 40,5 % PIB.

Comerțul extern[modificare | modificare sursă]

Export — 1,4 mld $ (în 2006): minereuri de fier, pește și produse din pește, aur, concentrat de cupru.

Principalii importatori — China 41,6 %, Franța 10,4 %, Spania 7,1 %, Italia 7 %, Olanda 5,4 %, Belgia 4,7 %.

Import — 1,5 mld $ (în 2006у): mașini și utilaje, produse petroliere, alimente, mărfuri de consum.

Principalii exportatori — Franța 17 %, China 8,9 %, Olanda 6,5 %, Spania 6,1 %, Belgia 5,5 %, SUA 5,1 %.

Este membră a organizației internaționale ACP.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective din această țară.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.PP.CD  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Horia C. Matei (). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 314–316. ISBN 978-973-7839-38-1.  Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  4. ^ Facts On File, Incorporated, Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East (2009), p. 448, books.google.com/books?isbn=143812676X-"The Islamic Republic of Mauritania, situated in western North Africa..."
  5. ^ David Seddon, A Political and Economic Dictionary of the Middle East (2004), books.google.com/books?isbn=020340291X: "We have, by contrast, chosen to include the predominantly Arabic-speaking countries of western North Africa (the Maghreb), including Mauritania (which is a member of the Arab Maghreb Union)..."
  6. ^ Mohamed Branine, Managing Across Cultures: Concepts, Policies and Practices (2011), - p. 437, books.google.com/books?isbn=1849207291: "The Magrebian countries or the Arab countries of western North Africa (Algeria, Libya, Mauritania, Morocco and Tunisia)..."

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Foster, Noel (). Mauritania: The Struggle for Democracy. Lynne Rienner Publishers. ISBN 978-1935049302. 
  • Hudson, Peter (). Travels in Mauritania. Flamingo. ISBN 978-0006543589. 
  • Murphy, Joseph E (). Mauritania in Photographs. Crossgar Press. ISBN 978-1892277046. 
  • „Slavery's last stronghold”. CNN. Accesat în . 
  • Pazzanita, Anthony G (). Historical Dictionary of Mauritania. Scarecrow Press. ISBN 978-0810855960. 
  • Ruf, Urs (). Ending Slavery: Hierarchy, Dependency and Gender in Central Mauritania. Transcript Verlag. ISBN 978-3933127495. 
  • Sene, Sidi (). The Ignored Cries of Pain and Injustice from Mauritania. Trafford Publishing. ISBN 978-1426971617. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]



Flag of Mauritania.svg Subiecte Mauritania --- Mauritani --- Limbile arabă, hassānīya și franceză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal