Mircea Lucescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mircea Lucescu
Mircea Lucescu.jpg
Informații generale
Nume complet Mircea Lucescu
Data nașterii 29 iulie 1945 (71 de ani)
Locul nașterii Bucharest, Romania
Înălțime 1,77 m
Post Extremă dreaptă
Informații despre echipă
Echipa actuală Zenit Saint Petersburg (manager)
Cluburi de juniori
Ani Club
1961–1963 Școala Sportivă 2 București
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1963–1977 Dinamo București 250 (57)
1965–1967 Știința București (loan) 39 (12)
1977–1982 Corvinul Hunedoara 111 (21)
1989–1990 Dinamo București 1 (0)
1963–1990 Total 401 (90)
Echipa națională
1966–1979 Romania 70 (9)
Echipe antrenate
1979–1980 Corvinul Hunedoara
1981–1986 România
1985–1990 Dinamo București
1990–1991 Pisa
1991–1996 Brescia
1996–1997 Reggiana
1997–1998 Rapid București
1998–1999 Inter Milan
1999–2000 Rapid București
2000–2002 Galatasaray
2002–2004 Beșiktaș
2004–2016 Shakhtar Donetsk
2016– Zenit Saint Petersburg
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului național
† Apariții (Goluri).

Mircea Lucescu (n. 29 iulie 1945) este un fost jucător de fotbal român. În prezent este antrenor la FC Zenit Sankt Petersburg. Ca jucător, a activat în principal la echipa Dinamo între 1964 și 1977, iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo București, Brescia, Reggina, FC Rapid, Internazionale Milano, Galatasaray, Beşiktaş Istanbul și Șahtior Donețk.

În 1961 este legitimat la Școala Sportivă 2 București, unde activează doi ani, după care se transferă la Dinamo București. Aici joacă doi ani, timp în care debutează și în Divizia A (21.06.1964, Dinamo - Rapid, 5-2), după care este împrumutat doi ani în divizia B la Știința București (actualul Sportul Studențesc). Revine apoi la Dinamo unde joacă până în 1977. Urmează perioada 1977-1981 la Corvinul Hunedoara unde în ultima parte a activat și ca antrenor.

Titluri[modificare | modificare sursă]

Mircea Lucescu - antrenor al echipei naționale (în anii '80).

Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câștigat 7 titluri în campionatul român, în edițiile 1963-64, 1964-65, 1970-71, 1972-73, 1974-75, 1976-77 și 1989-90.[1]

Câștigător al Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa sa Șhaktior Donețk pe care o antrenează din anul 2004. A fost ultima finală a cupei UEFA, ea transformându-se în Europa League.

Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa națională, 15 în cupele europene. În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naționalei, pentru ca un an mai târziu, să devină și director tehnic al F.R.F., calitate în care a reușit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franța, într-o grupă de "foc". Din 1986 a trecut la Dinamo, încununându-și munca cu un event campionat-cupă (1989-1990), atingând totodată "sferturile" Cupei Cupelor (1988-1989) și semifinalele aceleiași competiții (1989-1990).

După aceste performanțe a devenit antrenor în Serie A, preluând mai întâi Pisa SC, iar apoi Brescia Calcio și Reggina AC. Cu Brescia a reușit 2 promovări în Serie A, urmate însă, de tot atâtea retrogradări. Din 1997-1998 a revenit în țară, preluând Rapidul, cu care a reușit un titlu (1998-1999) și o cupă (1997-1998). Din decembrie 1998 pentru scurt timp a devenit antrenor al celebrei echipe Internazionale Milano.

În sezonul 2000-2001 a preluat pe Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei. Este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deținând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59. Ca antrenor, a obținut titluri și în campionatul Turciei cu Galatasaray în 2001-02 și cu Beşiktaş în 2002-03, din 2003 antrenează echipa ucraineană Șahtior Donețk cu care a câștigat campionatul în Ucraina.

Alexandru Spiridon și Mircea Lucescu la o conferință de presă în 2009

De asemenea, este câștigător al Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa Șahtior Donețk pe care o antrenează din anul 2004, performanță în urma căreia a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler.[2]

Ca tehnician, este cunoscut pentru criticarea arbitrajelor.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mircea Lucescu

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mircea Lucescu - Mirajul gazonului (Editura Junimea-Iași, 1981)[1]

Interviuri

  1. ^ În 1981, Mircea Lucescu aloca în autobiografia "Mirajul gazonului" un capitol despre fotbalul viitorului.”, Prosport, 29 iulie 2015, http://www.prosport.ro/sport-life/special/lucescu-70-viziune-1981-mircea-lucescu-aloca-autobiografia-mirajul-gazonului-capitol-fotbalul-viitorului-principiile-enuntate-aplica-toata-lumea-azi-35-ani-distanta-14650328, accesat la 30 iulie 2015