Alexandru, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru
Александар
Prinț Moștenitor al Iugoslaviei
HRH Crown Prince Alexander II with Legion of Honour.jpg
Șeful Casei de Karađorđević
Domnie 3 noiembrie 1970 – prezent
(&&&&&&&&&&&&&&45.&&&&&045 ani, &&&&&&&&&&&&&302.&&&&&0302 zile)
Predecesor Regele Petru al II-lea
Succesor Prințul Ereditar Petru
Căsătorit(ă) cu Prințesa Maria da Gloria de Orléans Bragança (c. 1972, div. 1985)
Katherine Clairy Batis (c. 1985)
Urmași Prințul Ereditar Petru
Prințul Filip
Prințul Alexandru
Casa regală Casa de Karađorđević
Tată Petru al II-lea al Iugoslaviei
Mamă Alexandra a Greciei
Naștere 17 iulie 1945 (71 de ani)
Londra

Alexandru II Karadjordjevic, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei (sârbo-croată Aleksandar Karađorđević (n. 17 iulie 1945), a fost ultimul prinț moștenitor al Regatului Iugoslavia și este șeful Casei de Karađorđević. Alexandru este singurul copil al fostului rege Petru al II-lea al Iugoslaviei și a Prințesei Alexandra a Greciei și Danemarcei. El preferă titlul de "Prințul Moștenitor Alexandru", titlu pe care l-a deținut în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, un stat comunist, timp de primele patru luni jumătate ale vieții sale, de la 17 iulie (nașterea sa) până la deportarea tatălui său de către partidul comunist la sfârșitul lunii noiembrie 1945.

Pe linie paternă, Prințul Alexandru este strănepotul regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României.

Prinț Moștenitor (1945-1970)[modificare | modificare sursă]

Fiu al regelui Petru al II-lea al Iugoslaviei și a Prințesei Alexandra a Greciei și Danemarcei (1921-1993), el s-a născut într-o cameră la hotelul Claridge’s din Londra (suita 212), la 17 iulie 1945. Tatăl său se afla în exil de la invazia Iugoslaviei în 1941; în ciuda înfrângerii ocupanților germani, el nu a putut să se întoarcă în Iugoslavia, liderul comunist Tito a preluat puterea și a împiedicat revenirea familiei regale. Guvernul britanic a cedat temporar suveranitatea asupra suitei Iugoslaviei așa încât prințul moștenitor să se poată naște pe teritoriu iugoslav.[1][2]

A fost botezat la Westminster Abbey. Nașii săi au fost: Regele George al VI-lea și Prințesa Elisabeta, astăzi regina Elisabeta a II-a.[1] A primit acelați prenume ca al bunicului său asasinat la Marseille la 9 octombrie 1934. Alexandru a fost singurul copil al regelui Petru al II-lea și al reginei Alexandra și singurul nepot al regelui Alexandru I al Greciei și a soției acestuia, Aspasia Manos.

Părinții lui nu au putut avea grijă de el din cauza diferitelor probleme de sănătate si motive financiare, asa că Alexandru a fost crescut de bunica sa maternă. El a fost educat la Institutul Le Rosey, Academia Militară Culver, la Gordonstoun, la Millfield și școala de ofițeri Mons și a urmat o carieră în armata britanică.

Pretendent la tron (după 1970)[modificare | modificare sursă]

Petru al II-lea, care nu a abdicat niciodată, a murit în Statele Unite în 1970. Alexandru decide totuși, să nu ia titlul de rege, dar niciodată nu a făcut nici o declarație publică de renunțare la drepturile sale dinastice la tronul Regatului Iugoslaviei. Prin urmare, aceasta rămâne în mod oficial Prinț Moștenitor al Serbiei.

Căsătorii[modificare | modificare sursă]

La 1 iulie 1972 la Villamanrique de la Condesa, în apropiere de Sevillia, Spania, el s-a căsătorit cu Prințesa Maria da Gloria de Orléans-Braganza. Ei au avut trei fii:

  • Prințul Ereditar Petru (n. 5 februarie 1980)
  • Prințul Filip (n. 15 ianuarie 1982)
  • Prințul Alexandru (n. 15 ianuarie 1982).

Căsătorindu-se cu o romano-catolică, Alexandru a pierdut locul în linia de succesiune la tronul britanic, pe care îl deținea ca descendent al reginei Victoria prin al doilea fiu al său, Alfred. De asemenea, el era descendent al reginei Victoria și prin fiica ei cea mare, Victoria.[3] Fiii săi au rămas în linia de succesiune la tronul britanic.

Alexandru și Maria da Gloria au divorțat în 1985. La 20 septembrie 1985, Prințul Moștenitor Alexandru s-a recăsătorit civil cu Katherine Clairy Batis, fiica lui Robert Batis și a Annei Dosti, și religios a doua zi la biserica ortodoxă sârbă Sf. Sava, Notting Hill, Londra.

Alexandru a mers pentru prima dată în Iugoslavia în 1991. El a lucrat activ cu opoziția lui Slobodan Milošević și s-a mutat în Iugoslavia în 2000.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Fenyvesi (1981), p. 211
  2. ^ Tomlinson, Richard (2 februarie 1993). „Obituary: Queen Alexandra of Yugoslavia”. The Independent. http://www.independent.co.uk/news/people/obituary-queen-alexandra-of-yugoslavia-1470477.html. 
  3. ^ Louda; Maclagan (1981), p. 286 Table 144