Nishida Kitaro

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Nishida Kitaro
Portrait-of-Kitaro-Nishida.png
Nishida Kitaro
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Kahoku, Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[4][1][5] Modificați la Wikidata
Kamakura, Japonia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatTōkei-ji[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiUremie Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Japan (1870–1999).svg Japonia Modificați la Wikidata
ReligieZen[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
filozof
profesor[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materTokyo Imperial University[*]
Fourth Higher School[*]
Ishikawa Normal School[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Kyoto[*]
Taisho University[*]
Ōtani University[*]
Fourth Higher School[*]
Q9385086[*]
Yamaguchi Higher School[*]  Modificați la Wikidata
RudeTakezō Kaneko[*]
Fumi Takahashi[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Culturii[*] ()

Nishida Kitaro (n. 1870 — d. 1945) a fost un filosof japonez, care a folosit metodele filosofiei occidentale ca mijloc de articulare a operei zen.

Născut în apropiere de Kanazawa ca fiu al unui profesor și a unei mame adepte a școlii Jodo (Budismul Țării Pure). Cu toate că nu a fost un adept al nici uneia dintre școlile filosofiei occidentale, Nishida este influențat în concepțiile sale de Hegel, filosof a cărui operă a aprofundat-o în timpul studiilor la Universitatea din Tokyo. Angajat profund în meditația vieții, el afirma în jurnalul său: “Voi fi un cercetător al vieții. zen înseamnă muzică, zen înseamnă artă, zen înseamnă mișcare…”. Nishida, considerat cel mai mare filozof japonez al acestui secol, a căutat mijloacele cu care să rezolve problema care l-a preocupat de-a lungul întregii sale vieți: găsirea unui cadru conceptual pentru experiența furnizată de zen.

Când David A. Dilworth a scris despre opera lui Nishida, nu a menționat cartea de debut în clasificarea lui utilă. În această carte numită Zen no kenkyū (O cercetare asupra binelui), Nishida scrie despre experiență, realitate, bine și religie. Filosoful japonez arată că forma cea mai profundă a experienței este experiența pură. Nishida analizează gândirea, voința, intuiția intelectuală și experiența pură.[6] Conform viziunii lui Nishida, precum și conform esenței înțelepciunii orientale, căutăm armonia în experiență, unitatea.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Nishida Kitaro, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  2. ^ Kitarō Nishida, Autoritatea BnF 
  3. ^ Nishida Kitaro, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în  
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ Kitarō Nishida, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  6. ^ Kitaro Nishida, Zen no kenkyū (O cercetare asupra binelui), Iwanami Shoten, Tokyo, 1980.
  7. ^ Mircea Itu, Nishida Kitaro. Zen no kenkyū (O cercetare asupra binelui), Orientul latin, Brașov, 2005, pagina 240.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Diané Collinson și Robert Wilkinson, “Mic dicționar de filozofie orientală”, Editura Nemira, 1999 (colecția “Dicționarele Nemira”, coordonată de Dana Moroiu)

Referințe[modificare | modificare sursă]