Gojko Šušak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gojko Šušak
Gojko Susak.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Široki Brijeg, Bosnia și Herțegovina Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani) Modificați la Wikidata
Zagreb, Croația Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMirogoj[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (cancer esofagian) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Flag of Croatia.svg Croația Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversity of Ottawa[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicUniunea Democrată Croată[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Ante Starčević[*]
Grand Order of King Dmitar Zvonimir[*]

Gojko Šušak (n. , Široki Brijeg, Bosnia și Herțegovina – d. , Zagreb, Croația) a fost un politician croat care a deținut funcția de Ministru al Apărării în 1991-1998 sub conducerea președintelui Franjo Tuđman, în timpul Războiului de Independență al Croației. Din 1990 până în 1991 a fost Ministrul Emigrației, iar în 1991 a fost Ministru adjunct al Apărării.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gojko Šušak s-a născut la 16 martie 1945 la Široki Brijeg, ca al șaselea copil al lui Ante și Stana Šušak. Tatăl și fratele său au dispărut la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Aceștia au fost văzuți ultima dată la intrarea partizanilor iugoslavi în Zagreb. Šušak a terminat școala generală și liceul în Široki Brijeg.[1] În 1963 a studiat matematica și fizica la Academia Pedagogică din Rijeka.[2] Pe 15 august 1968, a părăsit Iugoslavia înainte de a fi înrolat în Armata Populară Iugoslavă (JNA). S-a mutat în Frohnleiten, Austria, unde a trăit șase luni. Din Austria s-a mutat în Canada, unde locuiau doi dintre cei doi frați ai săi.[1]

La sosirea în Canada, Šušak avea 24 de ani și s-a angajat în lanțul de restaurante Scott's Chicken Villa.[1] În 1972, a început o afacere proprie și a fondat Susak Enterprises Ltd și GG Decor and Interior Design.[3] A condus cu succes un lanț de restaurante de pizza.[4] În rândul emigranților croați, cu timpul, dobândește reputația unui om de afaceri activ din punct de vedere social în diversele activități culturale și politice ale comunității de emigranți.[5][6] S-a implicat în organizarea de școli croate, cluburi de fotbal și evenimente bisericești.[7][1] La 28 de ani, în 1973, s-a căsătorit cu Đurđa, o asistentă socială, originară din Ozalj (lângă Karlovac). Au avut două fiice, Katarina și Jelena, și un fiu, Tomislav, și au locuit în Ottawa.[1]

La sfârșitul anului 1980 s-a întâlnit în Canada cu viitorul președinte croat, disidentul Franjo Tudjman.[8]  Uniunea Democrată Croată (HDZ) a fost fondată în 1989 de Tudjman. Šušak, anticomunist convins și susținător al independentei Croației, îl ajută pe Tudjman la strângerea de fonduri pentru o viitoare campanie electorală.[4][6] Devine un apropiat al lui Tudjman.[1]

Ministrul Apărării Gojko Šušak (al treilea din stânga, primul rând) și președintele Franjo Tuđman (în dreapta lui), printre alți oficiali de rang înalt, observând evoluția operațiunii Furtuna la 4 august 1995

În Croația revine în ianuarie 1990, când a participat la prima conferință generală a HDZ la Zagreb. După alegerile parlamentare croate din 1990, este numit Ministru al Emigrației la 30 mai.[1][9][10]

Ministerul Apărării a avut un plan ambițios cu privire la modernizarea, reorganizarea și armarea armatei croate. Aproximativ un miliard de dolari au fost cheltuiți pentru arme cumpărate în cea mai mare parte din fostele țări ale Pactului de la Varșovia. Ca ministru croat al apărării, a semnat la 2 ianuarie 1992 la Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina Acordul de Implementare al planului Vance.[11]

În timpul Războiului Bosniac, Šušak a sprijinit în mod activ Republica Croată Herțeg-Bosnia, uneori în detrimentul intereselor potențialilor aliați. În 1995, sub conducerea sa, Armata Croată, în timpul operațiunilor Blitz și Furtuna a lichidat autoproclamata Republica Sârbă Krajina.

În ianuarie 1997, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) a solicitat ministrului apărării să furnizeze o arhivă completă a Forțelor Armate și toate documentele referitoare la comunicările Ministerului Apărării și Consiliului de Apărare Croat (Hrvatsko vijeće obrane, HVO) în perioada aprilie 1992 - ianuarie 1994.[12]

Boală și deces[modificare | modificare sursă]

La începutul anului 1996 a fost diagnosticat cu cancer esofagian. A urmat un tratamentul în SUA, la Spitalul Walter Reed în martie 1996. După tratamentul nereușit din SUA, a continuat cu tratamentul în Croația. Datorită deteriorării bruște și răspândirii necontrolate a bolii, a decedat la 3 mai 1998 la Spitalul Clinic Dubrava la vârsta de 53 de ani. A fost îngropat la 7 mai 1998 la Cimitirul Mirogoj din Zagreb.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g „Biografije: Gojko Šušak”. Večernji list. 
  2. ^ Ujević 2003, p. 67.
  3. ^ Ujević 2003, p. 53.
  4. ^ a b Owen 1996, p. 147.
  5. ^ Ujević 2003, p. 55.
  6. ^ a b Allcock, Milivojević & Horton 1998, p. 285.
  7. ^ Ujević 2003, p. 73.
  8. ^ Ujević 2003, p. 80.
  9. ^ Bakke, Elisabeth; Peters, Ingo (). 20 Years since the Fall of the Berlin Wall: Transitions, State Break-Up and Democratic Politics in Central Europe and Germany. Berlin, Germany: BWV Verlag. ISBN 9783830527022. 
  10. ^ Hoare, Marko Attila (). „The War of Yugoslav Succession”. În Ramet, Sabrina P. Central and Southeast European Politics Since 1989. Cambridge, England: Cambridge University Press. pp. 111–136. ISBN 978-1-139-48750-4. 
  11. ^ CIA 2002, p. 106.
  12. ^ Ujević 2003 , p. 179

Cărți și articole din ziare[modificare | modificare sursă]