Theodor Codreanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Theodor Codreanu
Date personale
Născut (73 de ani)
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație prozator, critic și istoric literar, eminescolog, aforist
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, comuna Banca, județul Vaslui) este un critic și istoric literar, prozator, filosof al culturii și civilizației. Este cunoscut ca un reputat eminescolog, fiind laureat a trei premii naționale „Mihai Eminescu” pentru cel mai bun volum de exegeză eminesciană publicat într-un an.[1] Este distins de Academia Română, Academia de Știință a Republicii Moldova și Președinția României.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 1 aprilie 1945, în satul Sârbi din comuna Banca (azi în județul Vaslui). Părinții săi au fost Tinca, născută Gheorghiu, și Iordachi Codreanu, țăran fierar. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, tatăl, încorporat în trupele de geniu, se stinge din viață, în 1945, aflat la deminări, în Dobrogea (satul Cumpăna)..[2] Are ca frați și surori pe Adela, Marghioala, Profira, Dumitru.

Copilăria și-a petrecut-o în satul natal, aflat pe malul râului Bârlad, în actuala comună Banca din județul Vaslui. Clasele primare le urmează în satul Sârbi (1952-1956), iar gimnaziul, la Unțești (Vaslui), între 1956-1959. După absolvirea Liceului „Mihai Eminescu” din Bârlad (1963), lucrează ca suplinitor în învățământ la Sârbi și apoi la Orgoești.[3] În 1966 este numit director la Școala Generală din Orgoești. Urmează în același timp cursurile la „fără frecvență” ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din Iași (1964-1970), susținându-și licența în 1970 cu teza „Critica eseistică a lui Mihai Ralea”.[4]

Este transferat ca profesor la Dodești în 1973 și apoi la Liceul Agroindustrial din Huși în 1975. Lucrează în învățământ, desfășurând o bogată activitatea publicistică. Obține în anul 2001 doctoratul în filologie cu teza «Complexul Bacovia» și bacovianismul. În același an i se acordă titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Huși.[5]

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Primele încercări literare datează din clasa a VI-a, cu poezii și povestiri. În liceu, încearcă să scoată o revistă împreună cu colegul Laurențiu Șoitu, viitorul universitar de la Iași. Scrie epigrame, cuvinte încrucișate (cu care și debutează în ziarul „Vremea nouă” din Vaslui), apoi, primul eseu despre Eminescu, o încercare de roman polițist, încurajat fiind de eminentul profesor Constantin Parfene, și el devenit universitar ieșean. Este remarcat de Geo Dumitrescu, la poșta redacției din „Contemporanul” (9 februarie 1968), publicându-i-se aforismul kynic: Fii tare: nu da niciodată înapoi! Nici chiar când iei bani cu împrumut. Debutul în critica literară se va datora tot lui Geo Dumitrescu, în „România literară”, nr. 21/1969, cu articolul polemic Moștenire culturală sau… dezmoștenire? Ca prozator, debutul se produce cu Ozana, fragment din romanul Marele zid, în „Convorbiri literare”, nr. 4/1970, cu o prezentare a lui Ion Istrati. Editorial, debutează, prin concurs, în 1981, cu romanul Marele zid, la Editura Junimea din Iași. Câștigător la concurs (ediția 1980) fusese romanul Varvarienii, refuzat însă de cenzură, autorul fiind nevoit să-l înlocuiască cu un text „acceptabil”, datând din primii ani ai studenției. Colaborează, de-a lungul anilor, la publicațiile: „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna școlii”, „Tribuna învățământului”, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul”, „Porto-Franco”, „Bucovina literară”, „Axioma”, „Poesis”, „Oglinda literară”, „Argeș”, „Pro Saeculum”, „Contemporanul. Ideea europeană”, „Dacia literară”, „Cetatea culturală”, „Însemnări ieșene”, „Feed back”, „Cronica veche”, „Sinteze”, „Noua revistă română”, „Vremea”, „Totuși iubirea”, „Revista nouă”, „Literatorul”, „Paradox”, „Salonul literar”, „Hyperion”, „Scriptor”, „Curtea de la Argeș”, „Axis Libri”, „Flacăra lui Adrian Păunescu” ș.a.; la publicații din Chișinău: „Nistru”, „Glasul națiunii”, „Basarabia”, „Columna”, „Literatura și arta”, „Viața Basarabiei”, „Limba română”, „Metaliteratură”; la publicații din S.U.A.: „Origini”, „Lumină Lină”, precum și la publicațiile locale: „Vremea nouă”, „Academia bârlădeană”, „Prutul”, „Baaadul literar”, „Bârladul”, „Jurnalul vasluian”, „Clepsidra”, „Est”, „Apollo” ș.a.

A publicat mai multe volume despre Mihai Eminescu printre care sunt de menționat Eminescu - dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Mitul Eminescu și Eminescu în captivitatea «nebuniei», precum și peste o sută de studii și articole.[6]

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași
  • cetățean de onoare al Municipiului Huși și al comunei Dumbrăveni, județul Suceava
  • membru în Societatea Scriitorilor „C. Negri” din Galați
  • membru în Academia Internațională „M. Eminescu” cu sediu la Calcutta și București
  • membru în Centrul Academic Internațional „M. Eminescu” din Chișinău
  • membru în Societatea „Junimea” din Iași
  • membru de onoare al Academiei Bârlădene.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Romane[modificare | modificare sursă]

Cărți despre Eminescu[modificare | modificare sursă]

  • Eminescu - dialectica stilului (Ed. Cartea Românească, București, 1984, col. „Eseuri”)
  • Modelul ontologic eminescian (Ed. Porto-Franco, Galați, 1992, col. „Studii eminesciene”)
  • Dubla sacrificare a lui Eminescu (Ed. Macarie, Târgoviște, 1997; ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, Brașov, 1999, prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga; ediția a treia, revăzută și adăugită, Ed. Civitas, Chișinău, 1999, cu o scrisoare-postfață de George Munteanu)
  • Controverse eminesciene (Ed. Viitorul românesc, București, 2000)
  • De ce a fost sacrificat Eminescu? (Ed. „Grigore Tăbăcaru”, Bacău, 2001)
  • Mitul Eminescu (Ed. Junimea, Iași, 2004, colecția Eminesciana)
  • Eminescu martor al adevărului (Ed. Scara, București, 2004) și Editura Criterion Publishing, New York, 2010
  • Eminescu în captivitatea «nebuniei» (Ed. Universul, Chișinău, 2011) și Editura Tipo Moldova, 2013, ediția a II-a, revăzută și adăugită;
  • Eminesciene, Iași, Editura Tipo Moldova, 2012
  • Basarabia eminesciană, Iași, Editura Junimea, 2013, col. „Eminesciana”
  • Eminescu „incorect politic” , București, Editura Scara, 2014, col. „Texte incorecte politic”
  • Fragmente despre Eminescu, Editura Junimea, col. „Eminesciana”, Iași, 2017

Eseuri, critică și istorie literară[modificare | modificare sursă]

  • Provocarea valorilor (Ed. Porto-Franco, Galași, 1997) - eseuri critice
  • Eseu despre Cezar Ivănescu (Ed. Macarie, Târgoviște, 1998)
  • Din lumina unui veac, Vaslui, 1989, coord., volum ocazionat de centenarul Gimnaziului „Anastasie Panu” din Huși, devenit, din 1918, Liceul „Cuza Vodă”
  • Fragmentele lui Lamparia (Ed. Fundația „Scrisul românesc”, Craiova, 2002)
  • Complexul Bacovia (Ed. Junimea, Iași, 2002, ed. a II-a, Ed. Litera Internațional, Chișinău-București, 2003)
  • Basarabia sau drama sfâșierii (Ed. Flux, Chișinău, 2003, ediția a II-a revăzută și adăugită, cu o prefață de Mihai Cimpoi, Ed. Scorpion, Gala-i, 2003, ediția a III-a, Ed. Pax aura mundi, Galați, 2004)
  • Caragiale – abisal (Ed. Augusta, Timișoara, 2003)
  • Duminica Mare a lui Grigore Vieru (Ed. Litera Internațional, Chișinău-București, 2004, cu o postfață de Mihai Cimpoi) și Ed. Princeps Edit, Iași, 2010, ediția a II-a, revăzută și adăugită
  • 60 de oglinzi (Ed. Sfera, Bârlad, 2005)
  • Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (Ed. AGER – Economistul, București, 2005)
  • Transmodernismul (ED. Junimea, Iași, 2005, col. „Studii transdisciplinare”), col. „Ananta. Studii transdisciplinare” și Ed. Princeps Edit, 2011, ediția a II-a, revăzută și adăugită
  • Numere în labirint, vol. I (Ed. Opera Magna, Iași, 2007)
  • Numere în labirint, vol. II, Ed. Opera Magna, Iași, 2008)
  • A doua schimbare la față (Ed. Princeps Edit, Iași, 2008) și Editura Scara, 2013, ediția a II-a, revăzută și adăugită
  • Istoria „canonică” a literaturii române (Ed. Princeps Edit, Iași, 2009)
  • Numere în labirint, vol. III (Ed. Opera Magna, Iași, 2009)
  • Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă - Ermetismul canonic (Ed. Curtea Veche, București, 2011)
  • Polemici „incorecte politic” , Râmnicu-Sărat, Editura „Rafet”, 2011, Iași, Editura Ștefan Lupașcu”, 2011, col. „Radiografii: 21”
  • Lumea românească în zece prozatori, Editura Contemporanul, București, 2017.
  • În oglinzile lui Victor Teleucă, Chișinău, Editura Universul, 2012; ediția a doua revăzută și adăugită, Editura eLiteratura, București, 2017
  • Valori din două veacuri, Galați, Editura „Axis Libri”, 2012
  • Cezar Ivănescu – transmodernul, Iași, Princeps Edit, 2012
  • Mihai Cimpoi: de la mitopo(i)etică la critica ontologică, Iași, 2012, Târgoviște, 2016, ediția a II-a, revăzută și adăugită, col. „Critică și istorie literară”
  • Aforisme trad. în italiană de Alina Breje, în Antologia dell’aforisma romeno contemporaneo, Torino, Genesi Editrice, 2013, prefață de Fabrizio Caramagna, col. „Aforisticamente”, pp. 51-57
  • Numere în labirint, vol. IV, București, Editura „Detectiv literar”, 2014
  • Dialogurile unui „provincial” , București, Editura Scara, 2015
  • Anamorfoze, Editura Scara, București, 2017

Lucrări publicate în colaborare[modificare | modificare sursă]

  • Istoria Hușilor (Ed. Porto-Franco, Galați, 1995) - coordonator
  • Plecat-am nouă din Vaslui (Vaslui, 1996) - vol. de epigrame
  • Alma mater hussiensis Liceul „Cuza Vodă” din Huși la cea de a XC-a aniversare (Ed. „Ștefan Lupașcu”, Iași, 2008) – coordonator

Referințe critice (selectiv)[modificare | modificare sursă]

În volume[modificare | modificare sursă]

  • George Munteanu, Eminescu și eminescianismul, București, Editura Minerva, 1987, pp. 15-22
  • Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989
  • Mihai Cimpoi, Theodor Codreanu: Eminescu și provocarea științei, în Căderea în sus a Luceafărului, Galați, Editura Porto-Franco, 1993
  • Constantin Cubleșan, Modelul ontologic, în Eminescu în conștiința critică, Cluj-Napoca, 1994
  • Ștefan Munteanu, În căutarea filosofiei lui Eminescu, în Noi picături de filozofie, Bacău, Editura „Deșteptarea”, 1999
  • Ion Filipciuc, Înspre alt Eminescu, Timișoara, Editura Augusta, 1999
  • Teodor Pracsiu, Maturitatea criticului, în Oglinzi paralele, Vaslui, Editura „Cutia Pandorei”, 2000
  • Ștefan Munteanu, Theodor Codreanu și ontologia eminescianaă, în Fulgurații eminescologice, Bacău, Editura Moldavia, 2000
  • Constantin Cubleșan, Dubla sacrificare a poetului (Theodor Codreanu), în Eminescu în orizontul criticii, Pitești–Brașov–Cluj-Napoca, Editura Paralela 45. 2000
  • Adrian Dinu Rachieru, Nichita Stănescu – un idol fals?, Iași, Princeps Edit, 2006
  • Constantin Cubleșan, Chestiunea Basarabiei, în Eminescu în exegeze critice, Editura Junimea, Iași, 2014
  • Petru Ioan, Theodor Codreanu sau izbânda criticii totale, Editura „Ștefan Lupașcu”, Iași, 2015
  • Theodor Codreanu în imaginarul criticii, Iași, Editura Junimea, 2015, antologie îngrijită de Lina Codreanu

În periodice[modificare | modificare sursă]

  • Val Condurache, „Intră cine vrea rămâne cine poate”, „Convorbiri literare”, nr. 4/1981
  • Ioan Holban, recenzie la Marele zid, „Cronica”, nr. 14/1981
  • Ion Alex. Angheluș, cronică literară la Marele zid, „Vremea nouă”, nr. 2286, 21 aprilie 1981
  • Constantin Călin, Jurnal de lectură, „Ateneu”, nr. 3/1982
  • Adrian Marino, Cărți și lecturi critice, I, „Tribuna”, nr. 7/1986, p. 3
  • Edgar Papu, Interesul pentru știință, „Contemporanul”, nr. 25/1984
  • Eugen Todoran, Cosmologia poetică a lui Eminescu, „Transilvania”, nr. 6/194
  • Al. Dobrescu, Eminescologie, „Convorbiri literare”, nr. 5/1984
  • Dan C. Mihăilescu, Eminescu și fervoarea asociativă, „România literară”, nr. 24/1984
  • Ioan Holban, Comparatismul între echivalare și diferențiere, „Cronica”, nr. 24/1984
  • Cristian Livescu, cronică literară la Eminescu – Dialectica stilului, „Ateneu”, nr. 9/1984
  • Teodor Pracsiu, Theodor Codreanu: Eminescu – Dialectica stilului, „Vremea nouă”, 26 iunie 1984
  • Ioana Em. Petrescu, cronică literară la Eminescu – Dialectica stilului, „Steaua”, nr. 1/1985
  • Artur Silvestri, Cultură și stil, „Luceafărul”, nr. 36/1988
  • Al. Piru, Armonia eminesciană, „Flacăra”, nr. 39/1985
  • Mihai Cimpoi, Poemul ființei, „Moldova suverană” (Chișinău), 15 iunie 1993
  • Lucian Chișu, Eminescu filosoful, „Literatorul”, nr. 24/1993
  • Ionel Necula, „Eminescu – Dialectica stilului”, „Ateneu”, nr. 7/1993
  • Constantin Trandafir, Legea conservării, „Sinteze” (Bacău), nr. 21, 6 iunie 1997
  • Teodor Pracsiu, Maturitatea criticului, „Apollo” (Vaslui), nr. 5, august 1997
  • Marcel Crihană, Theodor Codreanu: Dubla sacrificare a lui Eminescu, „Amurg sentimental” (București), nr. 9/1997
  • Ion Filipciuc, O pagină eminesciană inedită?!, Poesis” (Satu Mare), nr. 11-12/ 1997
  • Nicolae Georgescu (semnat Sergiu Arjoca), Un „de ce” dureros, „Literatorul”, nr. 1-2/1998
  • Constantin Trandafir, Despre „Cabala antieminesciană” „Sinteze” (Bacău), nr. 2, 16 ianuarie 1998
  • Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Demitizarea” lui Eminescu?, „Clepsidra” (Vaslui), nr. 14, 15 mai, iunie 1998
  • Conatantin Cubleșan, Disputele continuă, „Steaua”, nr. 6/1998; Constantin Trandafir, Direcția națională, „Sinteze”, nr. 6, 10 februarie 1999
  • Constantin Cubleșan, „Cezar Ivănescu”, „Curierul” (Cluj-Napoca), nr. 209, 15 martie 1999
  • George Munteanu, Jurnal intermitent, „Adevărul literar și artistic”, nr. 491, 26 oct. 1999
  • Simion Bogdănescu, Theodor Codreanu – Prozator și poet de idei, „Convorbiri literare”, nr. 8/1999
  • Cezar Ivănescu, Eminescu în eternitate, „Tribuna învățământului, nr. 521, 17-23 ian. 2000
  • Elena Tamazlâcaru, Săptămâna luminată Eminescu, „Literatura și arta”, nr. 4, 27 ian. 2000
  • Ilie Bădescu, Clipa astrală a deciziei lui Eminescu…, „Renașterea civilizației rurale românești”, nr. 1-2, ianuarie-iunie 2000
  • Adrian Voica, Două cărți despre Eminescu, „Convorbiri literare”, nr. 2/2000
  • Acad. Petru Soltan, Eminescu – un infinit compactificat, „Literatura și arta”, nr. 23, 15 iunie 2000
  • Nicolae Manolescu, Politizarea bolii lui Eminescu, „România literară”, nr. 34/2000
  • Gheorghe Lupu, Moartea civilă a lui Eminescu, „Bucovina literară”, nr. 5-6/2000
  • Ion Trif Pleșa, Theodor Codreanu: „Controverse eminesciene”, „Viața liberă” (Galați), 8 ianuarie 2001
  • Ștefan Munteanu, Modernitatea gândului eminescian, „Deșteptarea” (Bacău), 9 ianuarie 2001
  • Adrian Costache, O carte… provocatoare, I, II, „Tribuna învățământului”, nr. 53, 27 martie – 2 aprilie 2000, nr. 532, 3-9 aprilie 2000
  • Viorel Dinescu, De-a curmezișul, „Literatura și arta”, nr. 26, 28 iunie 2001
  • Adrian Voica, „Cartea lui Eminescu”, „Convorbiri literare”, nr. 8/2001
  • Gh. Lupu, Controverse eminesciene, „Dacia literară”, nr. 44/2002
  • Teodor Pracsiu, Un intelectual atipic, „Tribuna învățământului”, nr. 670, 25 noiembrie-1 decembrie 2002
  • Ion Beldeanu, Theodor Codreanu: „Fragmentele lui Lamparia”, „Bucovina literară”, nr. 11-12/2002
  • Mihail Diaconescu, Theodor Codreanu – Cugetările aforistice, „Argeș”, nr. 15, decembrie 2002
  • Petruș Andrei, Theodor Codreanu – Un gânditor aforistic, „Amurg sentimental”, nr. 3/2003
  • Ioan Dumitru Denciu, „Pietre pentru templul” lui Theodor Codreanu, „Oglinda literară”, nr. 14, februarie 2003
  • Constantin Trandafir, Fragmente pentru minte inimă și literatură, „Familia”, nr. 3-4/2003
  • Ion Gh. Pricop, „Fragmentele lui Lamparia”, „Prutul” (Huși), nr. 4/2003
  • Mara Magda Maftei, Aforisme, „Viața Românească”, nr. 6-7/2003
  • N. Georgescu, Înțelepciunea marginii, „Argeș”, nr. 22, iulie 2003
  • Mara Magda Maftei, Literatură-document de cea mai bună calitate, „Viața Românească”, nr. 11-12/2003
  • Dan Mănucă, Complexe cu probleme, „Convorbiri literare”, nr. 6/2003
  • Constantin Călin, Calea ontologică, „Ziarul de Bacău”, nr. 118, 26 mai 2003
  • Aureliu Goci, Un eveniment de excepție în critica și istoria literară – Descrierea fenomenologică a operei bacoviene, „Argeș”, nr. 22, iulie 2003
  • Constantin Trandafir, O tălmăcire impunătoare, „Viața Românească”, nr. 8-9/2003
  • Carletta Elena Brebu, Matricea alchimiei negative, „Ateneu”, nr. 9/2003
  • Virginia Blaga, „Complexul bacovian”, „Bucoviona literară”, nr. 12/2003
  • Mircea Dinutz, O carte de referință – „Complexul Bacovia”, „Pro Saeculum”, nr. 7, ianuarie 2004
  • Nicolae Rusu, Sindromul conștiinței sfâșiate, „Limba Română” (Chișinău), nr. 7-8/2004
  • Adrian Dinu Rachieru, „Mitul Eminescu”, „Renașterea bănățeană”, nr. 4546, 4 ianuarie 2005
  • Rodica Mureșan, A doua sacrificare a lui Eminescu, „Bucovina literară”, nr. 1-2/2005
  • Nicolae Rusu, Magia și savoarea subtextului, „Literatura și arta”, nr. 13/2005
  • Petru Ursache, „Paideuma” „Convorbiri literare”, nr. 5/2005
  • Ana Bantoș, „Sine ira et studio”, „Limba Română”, nr. 1-3/2005
  • Emil Vasilescu, O exegeză de referință, „Biblioteca”, nr. 11/2005
  • Andrei Vartic, Deschiderea la porțile Orientului, „Literatura și arta”, nr. 18/2006
  • Horia Muntenuș, Noua paradigmă a secolului XXI, „Aisberg” (Cluj-Napoca), nr. 3-4/2006
  • Viorel Dinescu, Galeria oglinzilor concave, „Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 8/2006
  • Teodor Vidam, Despre transmodernism, „Steaua”, nr. 9/2006
  • Șerban Codrin, Theodor Codreanu și „Complexul Bacovia”, „Helis” (Slobozia), nr. 7-8/2006
  • Mircea Dinutz, Theodor Codreanu, „Transmodernismul”, „Argeș”, nr. 10/2006
  • Florin Dochia, Theodor Codreanu. „Transmodernismul”, „Revista nouă” (Câmpina), nr. 4-6/2006
  • Ion Popescu-Brădiceni, Theodor Codreanu – „Transmodernismul”, „Unu”, nr. 1/2006
  • Adrian Dinu Rachieru, Un „ideocritic”, „Bucovina literară”, nr. 8-9/2006
  • Mircea Dinutz, „Transmodernismul”, de Theodor Codreanu, „Argeș”, nr. 10/2006
  • Constantin Călin, Tânărul Codreanu, „Ziarul de Bacău”, nr. 102/2007
  • Smion Bogdănescu, Biografia numărată a ideilor, „Dacia literară”, nr. 2/2008
  • Mircea Radu Iacoban, Oglinzi aburite, „Pro Saeculum”, nr. 6/2008
  • George Mihalcea, „A doua schimbare la față”, „Axa” (București), nr. 9/2008
  • Ion Gheorghe Pricop, Numere în labirint” (II), „Pro Saeculum”, nr. 7/2008
  • Petru Ursache, Paideuma, „Convorbiri literare”, nr. 5/2008
  • Ion Murgeanu, O profeție transmodernă: A fi român azi sau a nu fi?, „Meridianul românesc” (Los Angeles), nr. 582, 18 octombrie 2008
  • A.I. Brumaru, „Epica Magna”, „Astra”, nr. 26/2009
  • Constantin Cubleșan, Cum trebuie și cum nu trebuie scrisă o istorie a literaturii române, „Bucovina literară”, nr. 1-2/2010
  • Ion Ciocanu, Conștientizarea singularității unui mare poet, „Literatura și arta”, nr. 27/2010
  • Mihai Cimpoi, Vieru și Bacovia, „Literatura și arta”, nr. 3/2010
  • Ion Beldeanu, A nu polemiza cu ură, „Crai nou” (Suceava), nr. 5674/2011
  • Andrei Țurcanu, Theodor Codreanu: polemici cu miză majoră, „Metaliteratură” (Chișinău), nr. 3-4/2011
  • C.D. Zeletin, O carte de excepție privitoare la Ion Barbu (I, II), „Ateneu”, nr. 10/2011, 11-12/2011
  • Tudor Nedelcea, Eminescu și cugetarea sacră, „Feed Back” (Iași), nr. 1-3/2011
  • Alexandru Ovidiu Vintilă, Theodor Codreanu – „Eminescu în captivitatea «nebuniei»”, „Limba Română”, nr. 1-2/2012
  • Andrei Țurcanu, Victor Teleucă dincolo de vremuri, „Metaliteratură”, nr. 1-2/2012
  • Adrian Jicu, Ion Barbu și ermetismul canonic, „Ateneu”, nr. 2/2012
  • Ion Pachia-Tatomirescu, Parnasianism hermetic, „ermetism canonic“, „barbianism“, „Agero” (Stuttgart), nr. 3/2012
  • Ana Bantoș, Theodor Codreanu și oglinzile literaturii basarabene, „Dacia literară”, nr. 7-8/2012
  • Ioan Țicalo, M. Eminescu și Th. Codreanu, „Bucovina literară”, nr. 7-8/2012
  • Emilian Marcu, Theodor Codreanu, „În oglinzile lui Victor Teleucă”, „Convorbiri literare”, nr. 4/2012
  • Mircea Radu Iacoban, „Basarabia eminesciană”, „Monitorul de Suceava”, nr. 154, 6 iulie 2013
  • Ion Roșioru, O îndreptățită și necesară exegeză justițiară, „Ex Ponto” (Constanța), nr. 4/2013
  • Adrian Jicu, Theodor Codreanu – Pro Basarabia, via Eminescu, „Ateneu”, nr. 9/2013
  • Mioara Bahna, Theodor Codreanu: „Marele zid”, „Revista Nouă”, nr. 1/2014
  • Adrian Jicu, Theodor Codreanu și „a doua schimbare la față” a României, „Ateneu”, nr. 2/2014
  • Lucian Gruia, Theodor Codreanu – „Transmodernismul”, „Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 3/2014
  • Mioara Bahna, Theodor Codreanu: „Varvarienii”, „Revista Nouă”, nr. 2/2014
  • Adrian Lesenciuc, Victoria în înfrângere, „Curtea de la Argeș”, nr. 8/2014
  • Horia Bădescu. Neantul valah, „Curtea de la Argeș”, nr. 9/2014
  • Andrei Marga, Oportunism și gândire, „Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 1/2015
  • Marius Manta, „Eminescu, incorect politic”, „Ateneu”, nr. 1/2015
  • Horia Bădescu, Amurgul arheilor sau nevoia de paradigmă, „Curtea de la Argeș”, nr. 11/2015
  • Alexandru Ovidiu Vintilă, Theodor Codreanu. Eșafodajul dicțiunii ideii, „Bucovina literară”, nr. 11-12/2015

Referințe critice (scurte fragmente)[modificare | modificare sursă]

  • Carte de largă cuprindere, însumând întregul univers tematic eminescian, arhitecturată baroc și scrisă efervescent, Eminescu – Dialectica stilului impune un spirit analitic-asociativ capabil să neliniștească (profitabil) valorile clasice. (Dan C. MIHĂILESCU, Eminescu și fervoarea asociativă, „România literară”, nr. 24/1984)
  • Trebuie reținută de la început originalitatea studiului lui Th. Codreanu și cuprinderea întregului orizont al poeziei lui Eminescu din perspectiva modernității, după un modernism opus prin definiție tradiționalului romantism. În acord cu metodele moderne ale studiului literar: structuralism, semiotică, psihocritică etc., analiza critică se bazează pe o informație impunătoare prin diversitatea direcțiilor gândirii contemporane, identificate în viziunea poetică a lui Eminescu…”. (Eugen TODORAN, Cosmologia poetică a lui Eminescu, „Transilvania”, nr. 6/1984)
  • Theodor Codreanu e un autor pe de-a-ntregul format: cultura sa este excepțională, cu deschideri inter- și pluridisciplinare cum la puțini confrați din generația respectivă (dar nu numai) se pot observa; instrumentele de lucru (de la așa-numita „metodologie”, până la ansamblul și detaliile de ordin comunicațional) au ceea ce în bunul limbaj vechi se chema proprietate, iar în cel mai nou – funcționalitate… (George MUNTEANU, Eminescu și eminescianismul, Ed. Minerva, București, 1987)
  • E un volum scris cu inteligență, cu foc polemic, cu pasiune exegetică ce presupune, evident, erudiție interdisciplinară… și ceea ce este deosebit de important în contextul actual al analfabetismului valoric – cu dragoste față de poet și fată de cultură în genere concepută ca șansă existențială supremă...(Mihai CIMPOI, Poemul ființei, „Moldova suverană”, nr. 90/1993)
  • …meritul lui Theodor Codreanu este acela de a ști să urmărească firul exact al unei demonstrații de concepție filosofică la Eminescu, punând-o în acord cu marile idei despre lume și creație ce fecundau la ora aceea universalitatea, demonstrând marea individualitate și personalitatea de geniu a scriitorului, a cărui operă închegată sau rămasă doar în ciornă e departe de a-și fi secătuit revelațiile de profunzime.(Constantin CUBLEȘAN, Modelul ontologic, în Eminescu în conștiința critică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994)

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Criticul și eminescologul Theodor Codreanu a primit mai multe premii naționale și internaționale și anume:

  • Premiul de debut în volum pentru proză al Editurii Junimea (Iași, 1980)
  • Premiul Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați (1992) pentru volumul Modelul ontologic eminescian[1]
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1993) pentru volumul Modelul ontologic eminescian[1]
  • Premiul revistei Literatura și arta (Chișinău, 1993)
  • Premiul pentru publicistică al revistei Vremea din București (1993)
  • Premiul Național „Mihai Eminescu” (1999) pentru volumul Dubla sacrificare a lui Eminescu (Ed. Macarie, Târgoviște, urmat de două ediții revăzute și adăugite)[1]
  • Diploma și Medalia jubiliară „Eminescu – 150” a Fundației Culturale „Scrisul românesc” din Craiova
  • Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru critică literară (2002) pentru volumul Complexul Bacovia
  • Premiul pentru critică literară al revistei Viața Basarabiei (2002)
  • Premiul special al juriului pentru volumul Duminica Mare a lui Grigore Vieru, la Salonul de carte, ediția 2004, organizat de Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” din Iași
  • Premiul Național „Mihai Eminescu” (2005) pentru volumul Mitul Eminescu (Ed. Junimea, Iași, colecția Eminesciana)[1]
  • Premiul Salonului Internațional de Carte al Bibliotecii Naționale din Republica Moldova (2008), pentru vol. A doua schimbare la față
  • Premiul pentru Critică Literară „Val Condurache” acordat de Salonul Internațional de Carte organizat de Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” din Iași, ediția 2008, pentru volumul A doua schimbare la față
  • Premiul pentru exegeză asupra operei lui Grigore Vieru (vol. Duminica Mare a lui Grigore Vieru), la ediția a II-a a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”, Iași-Chișinău, 2010;
  • Premiul Național „Mihai Eminescu” (2012) pentru volumul Eminescu în captivitatea «nebuniei» (Ed. Universul, Chișinău, 2011), acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, ianuarie 2012[1]
  • Premiul pentru eseu al revistei „Convorbiri literare”, la ediția a XVI-a a Zilelor revistei (2012)[7]
  • Premiul pentru exegeză critică „Cezar Ivănescu”, la ediția a II-a a Festivalului Național de Poezie „Cezar Ivănescu”, Iași-Bârlad, 2012 (pentru vol. Cezar Ivănescu - transmodernul)
  • Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis”, Satu Mare, la „Zilele Poesis”, ediția a XXIII-a, 2012, pentru vol. Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic
  • Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru vol. Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic
  • Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, pentru vol. Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic
  • Premiul Salonului Internațional de Carte, Chișinău, 2014, pentru vol. Eminescu „incorect politic”
  • Premiul pentru critică literară al revistei „Ateneu”, 2014, cu prilejul celei de a 50-a aniversări a revistei
  • Premiul pentru critică literară al revistei „Contemporanul. Ideea europeană”, 2014
  • Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, 2015
  • Premiul „Mihai Eminescu – Ziaristul” al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iunie 2016
  • Distincția „Meritul Academic” al Academiei de Științe a Republicii Moldova, 2015, 2017

Președintele Emil Constantinescu i-a conferit medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” prin Decretul nr. 439 din 6 noiembrie 2000.[6]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Un dicționar al scriitorilor români contemporani, vol. III, Ed. Tipo Moldova, 2016, ISBN 978-606-676-880-1, pag. 155-165, coordonator - Ioan Holban [1]
  • Nicolae Mecu, Theodor Codreanu, articol în Dicționarul general al literaturii române, II, literele C/D, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004
  • Theodor Codreanu la 60 de ani, vol. bibliografic, Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” din Vaslui, seria „Personalități vasluiene”, 2005
  • Theodor Codreanu, în Contemporary Who’s Who, 2002/2003, American Biographical Institute, Inc., Raleigh, North Carolina, USA
  • Ion Rotaru, O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Dacoromână TDK, 2006
  • Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române (A-L), Pitești, Editura Paralela 45, 2006
  • Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II. București, Editura Semne, 2009
  • Ana Bantoș, Literatura basarabeană și modelele literare europene, București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013
  • Lina Codreanu, Theodor Codreanu. Bibliografie critică, Chișinău, Biblioteca „B.P. Hasdeu”, 2013

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f L.D. Clement - „Theodor Codreanu – Premiul național «Mihai Eminescu», la Putna”, în „Crai nou”, 13 ianuarie 2012.
  2. ^ Liliana Moga - Theodor Codreanu la 60 de ani. Biobibliografie (Biblioteca Județeană „Neculai Milescu Spătarul”, Vaslui, 2005), p. 16.
  3. ^ Liliana Moga, op. cit., p. 17.
  4. ^ Liliana Moga, op. cit., p. 18.
  5. ^ Liliana Moga, op. cit., p. 24.
  6. ^ a b Decretul nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”, publicat în Monitorul Oficial nr. 643 din 11 decembrie 2000.
  7. ^ *** - „Premiile revistei «Convorbiri literare»”, în „România literară”, nr. 20, 18-24 mai 2012.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri