25 iulie
Aspect
ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie
◄ iulie 2024 ► | ||||||
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 |
25 iulie este a 206-a zi a calendarului gregorian și a 207-a zi în anii bisecți. Mai sunt 159 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
[modificare | modificare sursă]- 306: Constantin cel Mare a fost proclamat împărat roman de către trupele sale, după moartea lui Constantius Chlorus.
- 315: Este inaugurat Arcul lui Constantin, situat în apropiere de Colosseum în Roma, pentru a comemora victoria lui Constantin asupra lui Maxentius.
- 1137: Eleanor de Aquitania se căsătorește cu Prințul Ludovic, mai târziu regele Ludovic al VII-lea al Franței, la Catedrala Saint-André din Bordeaux.
- 1547: Henric al II-lea este încoronat rege al Franței la Catedrala din Reims.
- 1554: Maria I a Angliei se căsătorește cu Filip al II-lea al Spaniei la Catedrala Winchester.
- 1564: Maximilian al II-lea devine împărat al Sfântului Imperiu Roman după moartea tatălui său, Ferdinand I.
- 1593: Henric al IV-lea al Franței se convertește public de la protestantism la romano catolicism.
- 1603: Iacob al VI-lea al Scoției este încoronat ca rege al Angliei (Iacob I al Angliei), aducând regatul Angliei și regatul Scoției în uniune personală. Uniunea politică va avea loc în 1707.
- 1718: La ordinul țarului Petru cel Mare, la Tallinn începe construcția Palatului Kadriorg, dedicat soției sale Ecaterina.[1]
- 1797: Horatio Nelson pierde mai mult de 300 de oameni și brațul drept în încercarea eșuată de cucerire din Tenerife (Spania).
- 1799: La Abu Qir în Egipt, Napoleon I al Franței învinge armata de 10.000 de otomani sub conducerea lui Mustafa Pașa.
- 1837: Britanicii William Fothergill Cooke și Charles Wheatstone demonstrează inventarea telegrafului electric folosind un fir de telegraf care trece de-a lungul liniei de cale ferată Euston – Camden Town.
- 1909: Pionierul francez al aviației Louis Blériot a realizat prima traversare în avion a canalului Mânecii (37 de minute).
- 1917: Margaretha Geertruida Zelle, cunoscută sub numele de Mata Hari, găsită vinovată de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, a fost condamnată la moarte. Ea a fost executată la 15 octombrie 1917, în Franța, lângă șanțurile castelului Vincennes.
- 1943: Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei, îl destituie pe Mussolini.
- 1944: Al doilea război mondial: Cucerirea Normandiei de către trupele aliate.
- 1946: Statele Unite au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, Oceanul Pacific.
- 1968: Într–un interviu, Nixon declara că, în cazul unor viitoare conflicte în Asia, asiaticii, mai mult decât americanii, trebuie sa aiba responsabilitati mai mari. Acest punct de vedere este denumit "doctrina Nixon".
- 1976: Sonda spațiala NASA Viking 1 fotografiază o formațiune de rocă pe planeta Marte, care seamănă cu o față umană, chipul de pe Marte.
- 1978: În Anglia se naște primul copil conceput prin fecundare artificială, fetița Louise Brown. Fecundarea a fost realizată de profesorii Roger Edwards și Patrick Steptoe.
- 1984: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în cosmos.
- 2000: Un avion Concorde s-a prăbușit imediat după ce decolase din Paris; în accident au murit toți cei 109 oameni din avion și 5 aflați la sol.
- 2007: Pratibha Patil devine prima femeie care a deținut funcția de președinte al Indiei.
Nașteri
[modificare | modificare sursă]- 1016: Cazimir Restauratorul, duce al Poloniei (d. 1058)
- 1797: Prințesa Augusta de Hesse-Cassel (d. 1889)
- 1818: Ignazio Paoli, primul arhiepiscop romano-catolic de București (d. 1885)
- 1825: Jules Laurens, pictor francez (d. 1901)
- 1848: Arthur James Balfour, filosof și politician britanic (d. 1930)
- 1860: Prințesa Luise Margarete a Prusiei (d. 1917)
- 1864: Ioan Bogdan, istoric și filolog român, membru și vicepreședinte al Academiei Române (d. 1919)
-
Walter Brennan, actor american, laureat Oscar
-
Elias Canetti, scriitor de limba germană de origine bulgară, laureat Nobel
-
Matt LeBlanc, actor american
- 1866: José Garnelo, pictor spaniol (d. 1944)
- 1867: Max Dauthendey, scriitor și pictor impresionist german (d. 1918)
- 1869: Prințul Ferdinand Pius, Duce de Calabria, șeful Casei de Bourbon-Două Sicilii (d. 1960)
- 1876: Elisabeta de Bavaria, regină consort a Belgiei (d. 1965)
- 1876: Mihai Codreanu, poet român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1957)
- 1893: Imre Nagy, pictor român de etnie maghiară (d. 1976)
- 1894: Andrei Oțetea, istoric român, membru al Academiei Române (d. 1977)
- 1894: Walter Brennan, actor american (d. 1974)
- 1905: Elias Canetti, prozator, dramaturg și eseist evreu de limbă germană, laureat al Premiul Nobel pe 1981 (d. 1994)
- 1911: George Ivașcu, gazetar și critic literar român (d. 1988)
- 1911: Isao Yamagata, actor japonez (d. 1996)
- 1932: Vasile Boghiță, actor român (d. 1999)
- 1941: Mircea Druc, politician român din Republica Moldova
- 1948: Nelu Bălășoiu, cântăreț român de muzică populară (d. 2020)
- 1958: Varujan Vosganian, economist, scriitor și politician român de etnie armeană
- 1967: Matt LeBlanc, actor american
- 1973: Kevin Phillips, fotbalist englez
- 1979: Ali Carter, jucător englez de snooker
- 1983: Irina Sârbu, cântăreață de jazz și actriță română
- 1996: Filippo Ganna, ciclist italian
Decese
[modificare | modificare sursă]- 306: Constantius I, împărat roman (n. 250)
- 1492: Papa Inocențiu al VIII-lea (n. 1432)
- 1564: Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman (n. 1503)
- 1846: Louis Bonaparte, rege al Olandei (n. 1778)
- 1710: Gottfried Kirch, astronom german (n. 1639)
- 1794: Andre de Chénier, poet francez (n. 1742)
- 1916: Maria Alexandrovna Blank, mama lui Vladimir Ilici Lenin
- 1918: Árpád Abonyi (Csiba), scriitor, poet, și jurnalist maghiar (n. 1865)
-
Peter Green, cântăreț american (Fleetwood Mac)
- 1938: Franz I, Prinț de Liechtenstein (n. 1853)
- 1945: Enea Hodoș, scriitor, folclorist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1858)
- 1955: Isaak Dunaevski, compozitor rus (n. 1900)
- 1964: Cornel Medrea, sculptor român (n. 1888)
- 1969: Otto Dix, pictor și grafician german (n. 1891)
- 1970: Marioara Tănase, interpretă română de muzică populară și romanțe (n. 1940)
- 1974: Elena Zamora, cântăreață română (n. 1897)
- 1986: Vincente Minnelli, regiszor italian (n. 1903)
- 1991: Cafuringa, fotbalist brazilian (n. 1948)
- 2011: Michael Cacoyannis, regizor cipriot grec (n. 1922)
- 2013: Mohamed Brahmi, politician tunisian (n. 1955)
- 2014: Carlo Bergonzi, tenor italian (n. 1924)
- 2015: Valeriu Pantazi, poet, scriitor, topograf și pictor român (n. 1940)
- 2019: Béji Caïd Essebsi, al cincilea președinte al Tunisiei (n. 1926)
- 2020: Peter Green, cântăreț american (Fleetwood Mac) (n. 1946)
- 2022: Paul Sorvino, actor american (n. 1939)
- 2022: David Trimble, politician britanic (n. 1944)
- 2022: Camelia Zorlescu, actriță română (n. 1938)
- 2024: Mihai Caraman, general de Securitate român, director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992 (n. 1928)
Sărbători
[modificare | modificare sursă]- România: Ziua radiolocației (marchează debutul existenței radiolocației ca armă distinctă în cadrul Armatei române, la 25 iulie 1955)
- calendarul romano-catolic: Sf. Iacob
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Kadriorg Palace – Tallinn, Estonia”. Spotting History. Accesat în .
|