Petru Dugulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Petru Dugulescu (n. 18 noiembrie 1945, Chelmac, Arad - d. 3 ianuarie 2008, Timișoara) a fost un pastor baptist, una din figurile marcante ale revoluției de la Timișoara, deputat de Timiș din partea PNȚCD între 1992-2000. În cadrul activității sale în legislatura 1996 - 2000, Petru Dugulescu a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord.[1]

În 16 decembrie 1989 un grup de enoriași ai bisericii păstorite de Dugulescu s-au deplasat la locuința pastorului reformat László Tőkés, fapt care a mărit numărul persoanelor aflate în acea zonă și a contribuit la izbucnirea revoluției române din 1989.

A fost prieten cu poetul Ioan Alexandru, care l-a convins să intre în politică și să devină membru al PNȚCD.[2] Conform propriei mărturii, în preajma alegerilor din 1992 unele ziare din Banat au scris despre "pericolul" ca un pocăit să-i reprezinte pe alegători în Parlamentul României. Dugulescu a fost prezentat în contextul respectiv de către Ioan Alexandru liderului creștin democrat Corneliu Coposu, care l-a încurajat să candideze:

„Sunt foarte insistenți să îți retrag candidatura, dar eu nu te șterg de pe liste. Am nevoie de oameni ca dumneata, trebuie să revitalizăm morala creștină în politica românească, să refacem cinstea și demnitatea umană.[2]

În anul 1992 a fost ales deputat de Timiș pe lista PNȚCD, devenind primul baptist ales în Parlamentul României. În 1996 a fost ales din nou deputat de Timiș, tot din partea PNȚCD, pe lista coaliției CDR.

A fost căsătorit și a avut 4 copii. A fost fondator al fundației de binefacere "Isus, speranța României", care se îngrijește de copiii străzii.

Moartea a survenit la scurt timp după ce săptămînalul "Bănățeanul" din Timișoara a publicat un articol în care se arăta faptul că, între 1980 și 1982, Petre Dugulescu a fost informator al Securității[3], [4]. Faptul respectiv fusese recunoscut de pastor în cartea autobiografică "Democrație și persecuție"[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=96&cam=2&leg=1996&pag=1&idl=1
  2. ^ a b Interviu cu Petre Dugulescu
  3. ^ "Bănățeanul" din 31 decembrie 2007
  4. ^ http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2008-01-05/petru-dugulescu-a-murit-in-urma-publicarii-dosarului-sau-de-securitate.html
  5. ^ Șoc și durere în comunitatea baptistă, 5 ianuarie 2008, Mălin Bot, Evenimentul zilei, accesat la 8 iulie 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]